BusinessMagazin

Tag: venit

  • Pariul de 2 miliarde de euro

    Gigantul american Blackstone, care admistrează active de peste 550 de miliarde de dolari (aproape de două ori cât PIB-ul României), CEE Equity Partners din China, Greenbridge din Suedia şi fondurile de private equity cu acoperire regională Abris şi Innova Capital sunt doar o parte dintre investitorii financiari care au fost implicaţi în 2019 în cele mai mari tranzacţii de pe piaţa din România. Atât numărul lor, cât şi numărul de tranzacţii în care au fost implicate fondurile de investiţii au crescut în ultimii ani, într-o perioadă în care economia s-a aflat pe un trend ascendent, iar consumul privat a galopat cu rate de creştere ce au sărit uneori de 10%.

    „În România, activitatea fondurilor de private equity a continuat să crească pe partea de cumpărare, cu un total de 22 de tranzacţii în 2019 (faţă de 11 în 2018), a căror valoare estimată a fost de aproximativ 2 miliarde de euro. Ne aşteptăm ca aceşti investitori să rămână activi în 2020, însă e posibil ca valoarea totală a tranzacţiilor să fie mai mică, dat fiind că în 2019 a existat o situaţie atipică, şi anume au fost încheiate două tranzacţii mari”, a spus Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance la Deloitte România. Datele includ astfel şi cea mai recentă rundă de finanţare a UiPath, unicornul românesc din IT, în valoare de 500 de milioane de euro, care influenţează semnificativ valoarea totală. Această rundă de finanţare a dus valoarea companiei la peste 6 mld. euro (7 mld. dolari).

    „Din punctul de vedere al numărului de tranzacţii, investitorii de private equity au realizat 20% din total, de asemenea cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu”, mai spune Ioana Filipescu Stamboli. Piaţa de fuziuni şi achiziţii în general şi activitatea fondurilor de investiţii în mod particular sunt influenţate de bunul mers al economiei. Mai exact, o criză economică sau de altă natură îi poate ţine pe investitori la distanţă, pe când un apetit ridicat de consum şi o economie care duduie îi poate convinge să-şi întoarcă privirea către o ţară, cum este cazul României. Când economia creşte, şi businessul merge în aceeaşi direcţie, astfel că este un moment avantajos să vinzi, pentru că obţii o evaluare mai bună. Pentru cumpărător, avantajul poate fi faptul că are acces mai facil la capital.

    „Numărul fondurilor prezente în România a crescut de la an la an, în 2019 intrând trei noi fonduri de investiţii pe piaţă locală, respectiv Greenbridge Partners, Morphosis Capital şi Highlander Partners LP”, spune Florin Vasilică, partener şi liderul departamentului de asistenţă în tranzacţii în cadrul EY România.

    El explică faptul că Highlander a deschis birou în România în 2018, însă doar anul trecut a şi realizat investiţii pe piaţa locală. Mai exact, a cumpărat centrele medicale Ares şi compania de produse naturale Sano Vita.

    De asemenea, fondul de private equity Morphosis Capital, fondat de o echipă de patru români cu experienţă pe pieţele străine, a preluat un pachet minoritar în cadrul companiei româneşti DocProcess, specializată în automatizarea proceselor operaţionale, iar Greenbridge Partners a achiziţionat un pachet de 75% din Rus Savitar – Casa Rusu.
    „De notat este că şi Mid Europa Partners, care avea deja investiţii în România, şi-a deschis birou local”, mai spune el.


    Nume noi la orizont
    Pe sectorul de imobiliare, Morgan Stanley Real Estate Investing, divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, cu active sub administrare în valoare de circa 40 de miliarde
    de lire sterline, a făcut prima investiţie prin achiziţia America House. De asemenea, White Star Real Estate a investit în Liberty Technology Park în Cluj, explică executivul de la EY.
    „Urmărind trendul anilor trecuţi, coroborat cu vechimea portofoliilor fondurilor deja existente şi apetitul investitorilor străini de a intra pe piaţă locală, există şanse mari de a apărea nume noi în 2020.”
    Din păcate, prin comparaţie cu Polonia, cea mai puternică economie din regiune, România nu poate genera prea multe tranzacţii cu valoare suficient de ridicată, care să atragă jucătorii foarte mari, crede Ştefan Damian, deputy managing partner al casei de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii.
    „În România vedem mai curând tranzacţii în care activele deţinute de către fonduri îşi schimbă proprietarii, tot către alte fonduri, de multe ori prezente deja în piaţă, în schimb afaceri locale, deţinute de antreprenori români, care să genereze sume mari la vânzare, sunt puţine.”


    Totuşi, Ştefan Damian spune că în 2019 a observat o intensificare a activităţii fondurilor, amintind investitori precum Innova Capital, Abris Capital, Highlander Partners, Mid Europa Partners, Revetas sau CEE Private Equity, care de cele mai multe ori au acţionat în calitate de cumpărători mai degrabă decât vânzători, cu doar câteva excepţii notabile de exituri care au avut loc anul trecut.
    „Ca semn al maturizării pieţei, este îmbucurător faptul că, mai nou, apar şi fonduri de investiţii locale, fondate de antreprenori români şi/sau foşti bancheri.”
    Totuşi, trebuie menţionat că, istoric vorbind, au existat fonduri importante care au activat şi încă mai activează pe piaţa locală, cum ar fi Axxess Capital, Advent, Enterprise Investors sau Oresa Ventures, care şi-au început activitatea încă din anii ’90. În ultima perioadă au venit însă şi nume gigant precum Blackstone sau Morgan Stanley. „Prezenţa lor dă un semnal excelent, înseamnă că piaţa locală este capabilă să genereze câteva tranzacţii reprezentative pentru aceste fonduri, că numele mari şi-au făcut verificările privind atractivitatea, dar şi stabilitatea pieţei şi că îndeplinim toate criteriile pentru ca asemenea fonduri importante să activeze pe plan local. Mai mult, sperăm că aceste nume vor atrage după ele altele cu greutate similară”, adaugă Ştefan Damian.

    Vine mega-tranzacţia?
    Anul 2020 este aşteptat a aduce pe piaţa locală cel puţin o tranzacţie de peste 1 mld. euro, prima de asemenea amploare după 2008. De altfel, istoric, România a avut doar trei mutări de acest calibru şi toate au avut la cumpărare investitori strategici.

    În acest an se negociază două tranzacţii gigant, ambele în energie: este vorba de vânzarea operaţiunilor CEZ şi cele ale Enel în România. Din datele Business Magazin, în ambele negocieri sunt implicate şi fonduri de investiţii, respectiv grupul australian Macquarie şi DWS – fondul de investiţii al Deutsche Bank. Ambele sunt interesate de preluarea celor două.
    „Ne aşteptam că în 2019 să fie cel puţin o megatranzacţie în România, ceea ce nu s-a întâmplat. Prin urmare sperăm şi contăm că în 2020 să avem una sau chiar mai multe. Ne gândim aici la tranzacţii de M&A în sectorul energetic care se pot ridica la peste 1 miliard de euro fiecare, respectiv grupul ceh CEZ şi cel italian Enel, care au anunţat anul trecut procese pentru vânzarea de active”, spune Ileana Glodeanu, partener al casei de avocatură WolfTheiss. Alte sectoare care ar putea genera tranzacţii de top în acest an sunt producţia, agricultura şi telecomunicaţiile, unde există câteva companii mari scoase la vânzare, adaugă ea.
    „La acestea se adaugă şi tranzacţia din sectorul farmaceutic cu Regina Maria, care s-ar ridica la cel puţin 300 de milioane euro în cazul în care s-ar încheia. De asemenea, vedem câteva bănci la vânzare (în acest moment cea mai mare fiind GarantiBank) sau portofolii ale acestora.”
    În ceea ce priveşte reţeaua de servicii medicale private Regina Maria, proprietarul businessului, fondul de investiţii Mid Europa Partners, a anunţat recent că nu are intenţia să mai vândă, deşi a negociat cedarea businessului.
    „Realmente, nu am avut în vedere ieşirea de la Regina Maria înainte de 2019, când am primit mai multe solicitări de informaţii de la investitori strategici şi de la fonduri de investiţii. Regina Maria are o poveste de expansiune excelentă şi o rată de creştere extraordinară, anticipând o maturitate a investiţiei care a generat un interes neaşteptat din partea potenţialilor investitori. Cu toate acestea, împreună cu echipa de management a companiei, am decis să consolidăm poziţia (…), să continuăm să construim valoare şi să păstrăm compania în portofoliu (…)“, spune Matthew Strassberg, co-managing partner la Mid Europa Partners. În România fondul a venit iniţial în anii 2000, iar mai apoi a devenit activ în urmă cu circa cinci ani, când a preluat operatorul de servicii medicale private Regina Maria într-o tranzacţie de peste 100 mil. euro, conform datelor de la acea vreme. Apoi, la final de 2016, investitorul financiar anunţa o altă preluare, pe cea a retailerului Profi în schimbul sumei de 533 mil. euro. Cea mai recentă mutare este preluarea operatorului de curierat Urgent Cargus pentru circa 120 mil. euro, conform datelor din piaţă. Fondul caută astfel ţinte mari, fiind dispus să plătească peste 100 mil. euro per tranzacţie. „Am investit peste 1,5 mld. euro în România (sumele plătite la achiziţii, dar şi investiţiile ulterioare – n.red.) şi continuăm. În următorii cinci ani menţinem sau accelerăm frecvenţa investiţiilor.“ Executivul afirmă că nu are în plan să vândă nicio companie din portofoliu.


    Împreună la bine şi la greu
    Tot pe achiziţii pariază şi fondul de investiţii Abris Capital, care a revenit la cumpărare încă de anul trecut. În 2019, fondul a făcut două mutări, şi anume a cumpărat un pachet majoritar de acţiuni în cadrul firmei IT GTS – Global Technical Group şi firma Dentotal Group. Acestea s-au adăugat celorlalte două firme din portofoliu – producătorul de hârtie Pehart Tec şi grupul Green Group.

    „Abris Capital are în permanenţă în analiză 2-3 companii, care pot fi în diverse stadii ale tranzacţiei“, spune Adrian Stănculescu, partener în cadrul Abris Capital şi lider al biroului din România.
    Abris investeşte pe termen lung, mai exact ciclul investiţional are o durată de viaţă de zece ani, timp în care fondul îşi propune să dubleze sau să tripleze valoarea unei companii. „Nu ne schimbăm strategia de business în funcţie de contextul local. Nu ne retragem de pe piaţă, rămânem cu companiile în care intrăm şi în perioadele bune, şi în cele mai puţin bune; în orice sistem economic există perioade ascendente şi descendente.“
    Un alt exemplu în acest sens este cel al Enterprise Investors, unul dintre cele mai vechi nume care au pariat pe România la începutul anilor ’90. Mai mult, fondul a rămas activ până astăzi.
    „România a fost prima ţară în afara Poloniei în care am investit. Era anul 1999. Am făcut parte dintr-un consorţiu de investitori financiari care a achiziţionat un pachet minoritar în Mobil Rom (acum Orange), pachet pe care l-am vândut către France Telecom în 2005. Am considerat că România era o oportunitate excelentă pentru investiţii importante, iar timpul a dovedit că am avut dreptate“, spune Şerban Roman, vice-president al Enterprise Investors.
    Iar planurile lui, ca ale celor mai mult investitori financiari, nu se opresc aici. Pariul este pe România.

  • Cum a ajuns Generali Asigurări să lucreze cu UiPath şi care sunt priorităţile asigurătorului în 2020

    „2019 a fost  un an de consolidare în care ne-am concentrat pe liniile de business profitabile, astfel încât să avem şi un portofoliu echilibrat în piaţă. Acesta a fost un lucru foarte important pentru noi”, a spus Adrian Marin, CEO al Generali România şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR).
    Adrian Marin şi-a începutul drumul în domeniul asigurărilor în anul 1995 printr-o poziţie de underwriter la o companie de asigurari româno-americană.
    „Înainte de asigurări am lucrat într-o firmă de maşini grele, inginerie, şi eram în acele căutări specifice vârstei după anii de facultate. Fără să îmi dau seama am ajuns în domeniul asigurărilor ca underwriter, iar un an mai târziu am venit la Generali pe aceeaşi poziţie. După ce am învăţat despre toate segmentele de asigurări, am continuat cu o echipă foarte bună şi am mers înainte, schimbând 9 poziţii în cadrul Generali”, a explicat CEO-ul.
    Ajuns în cadrul societăţii de origine italiană, Adrian Marin a fost însărcinat cu înfiinţarea sucursalei Generali din Bucureşti de la zero, pentru ca în 2008 să fie numit în directoratul companiei.
    „În 2011 am devenit CEO-ul Generali România, iar în 2014 am primit o responsabilitate ca preşedinte al supervisory board la Generali Pensii. Următorul pas pe care l-am făcut a fost în 2016, când am acceptat să mă alătur UNSAR ca preşedinte, în urma unui vot al membrilor din UNSAR”, a adăugat Adrian Marin.
    Prima sucursală pe care a deschis-o Generali în România a fost în anul 1835 în regiunea sud-est pentru a putea fi aproape de zona în care se afla traseul comercial de pe Dunăre. „Existau foarte multe activităţi comerciale care veneau prin Marea Neagră, Dunăre şi intrau în interiorul continentului. Avem în România o istorie destul de indelungată. Cu toate acestea, când a venit momentul celui de-al Doilea Război Mondial, Generali a fost obligat să se retragă din blocul comunist, iar treptat s-a reîntors”, a spus Adrian Marin. 
    În urma dezvoltării pieţei asigurărilor şi a revoluţiei tehnologice, care a devenit un motor pentru majoritatea companiilor din România, Generali a început să elaboreze diferite proiecte de digitalizare.
    „Anul 2019 a venit şi cu această necesitate de componentă de IT din cadrul fiecărei companii. Aici am fost destul de atenţi pentru a aduce proiecte de digitalizare. Vorbim de RCA online, semnătura electronică, anumite sisteme de ocerizare (transpunerea documentelor în format digital – n.red.) folosite între noi şi parteneri. Vrem în continuare să mergem cu aceeaşi viteză, iar scopul principal este de viteză şi de a ajunge la clienţii noştri cât mai eficient. De asemenea, suntem în teste pe multe lucruri. Avem parteneri pentru dezvoltarea tehnologică pentru a putea dezvolta soluţii digitale, iar pentru partea de Robotic Process Automation (RPA) îl avem ca partener pe cel mai cunoscut jucător din România, UiPath”, a adăugat Adrian Marin.

    Piaţa asigurărilor din România a avut o evoluţie semnificativă în ultimii 20 de ani, ajungând la un volum al primelor brute subscrise de 6,5 ori mai mare în primele nouă luni din anul 2019 faţă de valoarea înregistrată în 1999, de 262 de milioane de euro.
    La nivelul pieţei locale, Generali România se află în primii 10 cei mai mari jucători în primele şase luni din 2019, atât pe segmentul asigurărilor generale cu o valoare a primelor brute subscrise de 284 milioane de lei, cât şi pe linia asigurărilor de viaţă cu subscrieri de 70 milioane de lei.
    Grupul italian Generali este unul dintre principalii jucători globali şi al treilea cel mai mare grup din Europa, după Axa şi Allianz. Grupul a înregistrat prime brute subscrise în valoare de 51,4 miliarde de euro în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 3,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul net a ajuns la 2,2 miliarde de euro. 

  • Temele anului 2020: vine sau nu criza, plecăm din ţară, ce oferte de city break şi vacanţe găsim, ce facem dacă vine războiul în Iran

    De la anul 2020 nu sunt prea mari aşteptări, decât o schimbare generală a României, a românilor, iar lucruri care nu s-au făcut în 30 de ani să se facă peste noapte. În caz contrar alternativa este plecarea din ţară.
    Care sunt temele anului 2020:
    1. Vine sau nu criza? Această întrebare este pusă de toată lumea, în speranţa că cineva va oferi o dată precisă. România intră în al zecelea an de creştere economică, o perioadă la care prea puţini se aşteptau atunci când era criza din 2009-2010 şi se tăiau salariile, iar ofertele de locuri de muncă dispăreau peste noapte. România este predispusă să treacă de la creşteri economice spectaculoase la scăderi rapide, peste noapte, aşa că lumea vrea să fie pregătită în caz că vine o nouă furtună.
    2. Cu cât creşte cursul? Cred că şi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ar vrea să ştie acest lucru. Dacă dezechilibrele macro se vor mai corecta, BNR poate să ţină cursul atâta timp cât nu este deranj pe pieţele financiare internaţionale. Dar, dacă vom continua să importăm în ritmul din ultimii ani, la un moment dat cursul tot va trece de 5 lei/euro.
    3. Stăm în continuare cu chirie sau luăm un credit şi cumpărăm un apartament? Vânzările de apartamente scad, dar preţurile cresc, ceea ce ridică multe semne de întrebare. De ce se întâmplă acest lucru? Piaţa începe să se aglomereze pe dezvoltări imobiliare, dar multă lume stă în expectativă pentru că nu ştie ce să facă. Cei mai mulţi cred că va veni criza şi că preţul apartamentelor va scădea ca în 2009-2010, aşa că mai aşteaptă, preferând să stea în continuare cu chirie. Dar de trei ani preţurile cresc şi multora le stă pe creier întrebarea: până unde vor creşte şi acum este un bun moment pentru achiziţia unui apartament?
    4. Care mai sunt salariile în piaţă şi cine mai angajează? Conform declaraţiilor lor din sondaje, 40% dintre angajaţi ar vrea să schimbe jobul ca să obţină o ofertă mai bună, dar le este frică să facă acest pas. Aşa că preferă să stea în companiile lor aşteptând o creştere salarială de 5-10% decât să rişte să meargă într-o altă companie, cu alţi şefi, cu alte targeturi şi cu altă cultură. Toată lumea vrea însă să ştie ce salarii sunt la concurenţă şi ce joburi sunt disponibile şi la ce companii.
    5. Nemulţumirile legate de sănătate, educaţie şi infrastructură cresc: pentru cei care stau în marile oraşe pretenţiile devin din ce în ce mai mari. Toată lumea vrea ca şi la stat să existe sistemul de organizare ca la privat, cel puţin în domeniul sănătăţii, dar fără preţurile de la clinicile private. Toată lumea vrea ca autostrăzile să se facă peste noapte şi se întreabă de ce nu se poate face acest lucru. Acest lucru despre care se vorbeşte în fiecare zi, iar cei care sunt la putere, fie de la PSD, fie de la PNL, oferă numai promisiuni cu un grad de certitudine de 100%. Dacă ar fi o problemă atât de acută, nemulţumirea verbală s-ar transforma în proteste majore, ceea ce nu se întâmplă.
    6. Unde ducem copiii la şcoală, la stat sau la privat, şi ce să înveţe? Toată lumea are o părere proastă despre învăţământul de stat mai ales după noile teste PISA, profesorii sunt depăşiţi şi se răzbună dând copiilor multe teme, iar ceea ce învaţă nu are nicio legătură cu realitatea. Mulţi părinţi se uită către învăţământul privat ca fiind soluţia salvatoare sau vor să-şi trimită copiii la şcoală în străinătate. De asemenea, părinţii se întreabă care sunt joburile viitorului mai mult decât o fac copiii.
    7. Tot mai mulţi vor să plece din ţară? Deşi au bani, joburi rezonabile, apartamente unde să locuiască, cel puţin 500.000 de români, dacă nu chiar mai mulţi, vor să plece din ţară şi îşi caută joburi în afară. Iar aici nu mai este problema de bani, ca în anii ’90, ci de faptul că lucrurile se mişcă foarte încet în România, iar ceea ce văd la televizor sau citesc pe Facebook îi îndeamnă şi mai mult să plece din ţară.
    8. Dragnea şi PSD nu mai sunt la putere, dar aşteptările faţă de PNL şi USR cresc: foarte mulţi şi-au dat votul celor de la PNL şi USR, în loc să stea acasă, pentru a-i da jos pe cei de la PSD. Dar acum au pretenţii faţă de cei de la PNL şi faţă de Klaus Iohannis, preşedinte al României pentru încă cinci ani, să schimbe ceva în ţară. Aşteptările lor sunt mari, iar dacă rezultatele nu vor veni, nimeni nu o să îi mai scoată la vot.
    9. Unde mergem în city break şi în vacanţă? Toată lumea caută în fiecare zi ofertele cele mai ieftine de avion sau de cazare pentru a pleca la sfârşit de săptămână sau în vacanţa/vacanţele tradiţionale. Toţi corporatiştii vor să călătorească acum, când au bani şi când nu e criză.
    10. Ce facem dacă începe războiul în Iran? Începutul de an a adus şi prima criză politică majoră după omorârea de către americani a unui general iranian. Noi vrem să fim în NATO, în Uniunea Europeană, dar nu vrem să fim în acelaşi conflict dintre americani şi iranieni. Toată lumea este conştientă că un război, destul de aproape de România, va schimba situaţia din ţară ca o schijă ricoşată din afară. Noroc că armata nu mai este obligatorie în România.
    Să avem cu toţii un an bun, iar eu sper să avem evenimente cât mai spectaculoase pentru a scrie despre ele.

  • Pasiunea pentru motociclete, transpusă în business

     Aşa a apărut brandul Alphahead, prin care produc echipamente pentru motociclişti, după o investiţie iniţială de 50.000 de euro.

    „Afacerea noastră a pornit din pasiunea pentru motociclism a soţului meu Vishal. Am revenit în România în 2016, ne-am cumpărat o motocicletă, am căutat echipamente moto în diverse magazine, inclusiv la târgul de profil care se desfăşoară anual în România, şi ne-a fost foarte greu să găsim ceva care să se potrivească”, povesteşte Georgeta Brehoi, cofondator al brandului Alphahead.

    Georgeta Brehoi spune că şi-au dorit încă de la început să aibă un atelier propriu de producţie, în care să realizeze produsele după designul propriu, însă nu au găsit în România, pentru că fabricile potenţiale fie nu aveau capacitatea de a parcurge toate etapele de realizare a produsului, fie nu aveau exerienţă în acest sens. Astfel au ales să producă într-o fabrică din Asia.

    „Investiţia iniţială a fost de 50.000 de euro, economiile noastre din anii de muncă când lucram împreună. Nu e uşor pentru un antreprenor să înceapă de la zero. La un moment dat am avut nevoie de un ajutor pentru a plăti costurile cu echipamentele de la fabricile noastre din Asia şi am luat bani de la BT Mic. A fost rapid şi am relaţionat foarte bine, au crezut în business şi pentru noi a fost foarte important.”

    O geacă de piele Falconer costă 1.100 de lei şi este realizată 100% din piele de bovină, o geacă de piele Photon cu toate protecţiile incluse costă 999 de lei, o pereche de mănuşi de piele este 348 de lei, iar o pereche de blugi din denim cu protecţii costă 559 de lei.

    Produsele sunt comercializate în Bucureşti în showroom-ul companiei din Pipera sau prin livrări B2C, dar şi în alte oraşe din ţară. Pentru anul 2019, compania estimează o cifră de afaceri de 100.000 de euro ţinând cont de cererea pieţei, de perioada Black Friday şi de luna decembrie, vârful sezonului.

  • Programatorii care au renunţat la codare ca să îşi deschidă propria sală de forţă. Au ajuns într-un an de activitate la venituri de zeci de mii de euro


    Cei trei fondatori ai The Box s-au cunoscut în urmă cu mai mulţi ani chiar în sala de sport pe care o frecventau, mânaţi de dorinţa de a-şi schimba stilul de viaţă.  S-au împrietenit, iar mai târziu au început să se gândească la propriul lor business în zona de sport, mai ales că şi-au dat seama că ar putea contribui la dezvoltarea unei comunităţi de oameni activi. Inspiraţi din călătoriile din străinătate, unde au văzut diferite tipuri de săli de sport şi cluburi sportive, au adus în Cluj un concept de locaţie axat pe exerciţii de forţă.
    „Lucram în IT şi am început să punem pe hârtie ceea ce vrem să facem, pornind de la faptul că va fi o sală de sport pentru noi şi pentru prietenii noştri. Ştiam de proiectul Start-Up Nation, dar nu ştiam cum funcţionează, cât timp va dura, care sunt şansele de reuşită, însă am zis să încercăm. Am obţinut finanţarea nerambursabilă de 40.000 de euro, dar investiţia totală a fost de 100.000 de euro, la care am adăugat fonduri proprii şi un mic credit de la BT Mic“, povestesc Dan Mocan şi Dani Faur, cofondatori ai businessului The Box – Barbell Club din Cluj-Napoca.
    Iniţial au căutat un spaţiu de 150 de metri pătraţi, dar şi-au dat seama că în Cluj este greu să găseşti un spaţiu mic. Astfel, au regândit structura clubului şi l-au deschis într-un spaţiu de 400 de metri pătraţi, situat la 10-15 minute de centrul Clujului.
    Anul trecut, pe 27 august, au deschis clubul sportiv, iar în prima zi peste 20 de persoane au trecut pragul noului spaţiu. O parte dintre participanţi erau prieteni de-ai antreprenorilor, din corporaţiile în care lucrau.
    Fondatorii The Box îşi propun ca în viitorul apropiat să aducă în echipă cel puţin trei sau patru profesionişti în domeniu şi vor să organizeze cea mai importantă competiţie la nivel naţional, formată dintr-o combinaţie de exerciţii cu haltere, exerciţii de gimnastică şi de anduranţă. Aceasta vine din trei sporturi olimpice şi are loc în oraşele mari din lume. Primele competiţii de acest tip sunt deja organizate şi în România.

  • O nouă categorie de persoane ar putea fi scutită de plata impozitului pe venit

    Propunerea legislativă, nr B560/2019, pentru modificarea şi completarea Legii nr.227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, prevede scutirea de impozit, a veniturilor din chirii, pentru pensionarii care îndeplinesc anumite condiţii, confor proiectului depus la Senat.

    Mai exact, pensionarii vor fi scutiţi de impozitul pentru veniturile din chirii, dacă închirierea locuinţelor se va face către elevi, studenţi sau persoane care au fost în sistemul de protecţie socială.

    Pensionarii vor putea beneficia de această scutire, doar dacă închiriază locuinţa către:

    1. Elevi din învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat conform Legii nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare;

    2. Studenţi sub 26 de ani, înmatriculaţi la forma de învăţământ de stat sau privată, cu frecvenţă conform Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

    3. Persoane la ieşirea din sistemul de protecţie specială conform Legii nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare, până la împlinirea vârstei de 26 de ani.

    Iniţiativa legislativă “promovează construirea unei relaţii intre generaţii, pentru a rezolva probleme identificate de ambele parţi şi anume: dificultatea tinerilor de a găsi o cazare ieftină în oraşele mari şi dificultatea persoanelor în vârstă de a trăi singure, de a se îngriji de gospodărie, respectiv nevoia de a obţine un venit suplimentar. Astfel, pensionarii pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată partială în sistemul public de pensii vor beneficia de facilităţi fiscale în măsura în care vor da spre închiriere, spaţii de locuit, către elevi, studenţi sub 26 de ani sau tineri la ieşirea din sistemul de protecţie specială, sub 26 de ani”, scrie în expunerea de motive la propunerea legislativă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

     

  • Diferenţă colosală de venit între generaţii: Millennialii au o avere semnificativ mai mică decât boomerii

    Când cei din generaţia baby boomers, născuţi între 1946 şi 1964, atingeau vârsta medie de 35 de ani în anul 1990, averea colectivă a acestora era echivalentul a 21% din totalul Statelor Unite. Generaţia millennials, din 1981 până în 1996, va atinge aceeaşi medie în patru ani şi este extrem de departe să aibă un procent asemănător, conform MarketWatch.

    Per total, baby boomerii s-au descurat mai bine din punct de vedere financiar decât cei din generaţia millennial şi cei din Generaţia X, născuţi între 1965 şi 1980. În SUA, bogăţia totală a naţiunii este împărţită astfel: Generaţia Baby Boomers deţine 57%, în timp ce Generaţia X deţine 16%, iar Millennials doar 3%.

    Adulţii sub 40 de ani au acumulat tot mai puţină avere în ultimii 30 de ani, scăzând de la 13% din totalul Statelor Unite în 1989, la mai puţin de 7% în zilele noastre.

    Având o vârstă medie de 35 de ani, Generaţia X deţinea 9% din averea totală a ţării în 2008, mai puţin de jumătate faţă de cât aveau boomerii la acea vârstă. Millennialii vor trebui să îşi tripleze averea în următorii patru ani pentru a prinde din urmă Generaţia X şi vor trebui aibă de şapte ori mai multe resurse pentru a-i egala măcar pe boomerii de aceeaşi vârstă.

    Sarcina nu va fi deloc uşoară, întrucât majoritatea tinerilor sunt îngropaţi în datoriile ce le acoperă studiile, suma totală atingând un nou record de 1,600 de miliarde de dolari. Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite estimează că peste o treime din cei 45 de milioane de americaţi afectaţi de acel gen de datorii au vârsta sub 30 de ani.

    Patru din zece americani sub 30 de ani şi-au descris situaţia financiară ca fiind „proastă” într-un sondaj efectuat recent de Associated Press. Jumătate dintre aceştia se tem că nu vot putea plăti o factură la care nu se aşteaptă, numărul fiind dublu faţă de cei cu vârsta de peste 60 de ani.

    Există şi veşti bune, de vreme ce boomerii vor transfera o bună parte din avere urmaşilor, generaţia Millennials moştenind un total de circa 59 de trilioane de dolari în anii ce urmează.

     

  • Cu ce strategie au reuşit nemţii de la dm drogherie market să ajungă la venituri de aproape 500 de milioane de lei în România

    Compania dm, care deţine în România 105 unităţi, dintre care 12 deschise anul trecut, a înregistrat în cel mai recent an financiar venituri de 498 de milioane de lei, în creştere cu 20 de procente; echipa locală a businessului a crescut la rândul său cu 185 de persoane, ajungând la 940 de angajaţi. Recent, businessul a alocat un buget de 35 de milioane de lei pentru dezvoltarea la Timişoara a unui sediu central şi a unui depozit, una dintre cele mai importante investiţii realizate în plan local. Suprafaţa proiectului este de peste 32.000 de metri pătraţi: sediul, în care lucrează o echipă de 123 de angajaţi, este structurat pe trei niveluri şi are o suprafaţă de 2.600 mp, iar depozitul, cu o echipă de 147 de angajaţi, se întinde pe o suprafaţă de 67.000 de metri pătraţi.

    Compania dm, originară din Germania, este prezentă în România de aproape 12 ani, primul magazin fiind deschis la Timişoara. Reprezentanţii businessului spun că decizia de a intra în piaţa locală în anul 2007 s-a bazat mai ales pe faptul că România se afla în perioada de boom economic, tocmai ce intrase în Uniunea Europeană, iar asta facilita achiziţiile intracomunitare şi alinierea legislativă după noile norme. Iniţial, pentru extindere a fost bugetată o sumă foarte mică, în jurul a 200.000 de lei. „Ne-am dat seama însă foarte repede că de acei bani cumpărăm numai softul, aşa că bugetul iniţial s-a mărit la circa 1 milion de euro în primul an”, povesteşte Cristian Crişan, administrator al dm drogerie markt România. Cu toate că perioada era propice, extinderea nu a fost uşoară. „Chiriile erau la preţuri nebune sau foarte mari. Foarte multe dintre cele 105 magazine pe care le avem sunt stradale. Să creezi magazine stradale în centre de oraş, în poziţii cheie, nu mai e atât de uşor. A fost o mare provocare să găsim spaţiile potrivite, la condiţii comerciale care să ne permită să venim cu preţuri cât mai corecte.”
    La început, o mare provocare a fost şi să obişnuiască clienţii români cu conceptul de drogherie, şi asta pentru că termenul era cunoscut în rândul populaţiei preponderent cu sensul de farmacie. „A durat foarte mult. În plus, când am intrat în România începuseră să se extindă galeriile şi hipermarketurile. Clientul a trebuit obişnuit că este mai avantajos pentru el să meargă într-un magazin specializat”, subliniază Crişan. El spune că în prezent, la nivelul Europei de Sud-Est, piaţa locală este comparabilă cu celelalte state vecine în care este prezent businessul. „Diferenţa o face faptul că în România conceptul de drogherie nu este atât de cunoscut ca în Ungaria, unde activează deja de peste 20 de ani. Dar suntem peste Bulgaria.” O altă provocare a fost, potrivit lui Crişan, educarea clienţilor în ceea ce priveşte consultanţa pe care o au la dispoziţie în magazinele dm, spre deosebire de hipermarketuri: „Nu ai stresul aglomeraţiei, ai parte de o atmosferă plăcută, la noi e linişte în magazin”. Nici adaptarea preţurilor nu a fost un pas uşor, adaugă reprezentantul dm. „Noi, fiind un lanţ mic la momentul respectiv, degeaba aveam puterea brandului, pentru că raportat la retailul din România eram foarte mici. Şi atunci ne-am chinuit foarte mult să adaptăm preţurile pieţei.” Clienţii companiei sunt majoritar persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, cu venituri medii.
    Cele mai căutate categorii de produse cuprind articole de parfumerie, protecţie solară, produse de frumuseţe şi îngrijire, cosmetice de păr şi articole pentru casă.
    Potrivit lui Crişan, investiţia medie necesară pentru deschiderea unei noi unităţi dm, cu tot cu marfă, este de 500.000-600.000 de euro. „Noi mergem pe suprafeţe de 350-400 de metri pătraţi”. Principalii competitori, spune el, sunt toate magazinele mari, şi asta pentru că „sortimentaţia de produse o are şi Carefourr, o are şi Kaufland, şi Auchan, doar că noi suntem specialişti, avem o sortimentaţie mult mai dezvoltată. Doar noi avem o drogherie în adevăratul sens al cuvântului”.
    Compania dm drogerie markt a fost înfiinţată în 1973, iar până în prezent retailerul s-a extins în 13 state: Austria, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Germania, Italia, Macedonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. La nivel european, lanţul de drogherii funcţionează cu o echipă de peste 62.000 de angajaţi şi 3.668 de magazine. În anul financiar 2018/2019, grupul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11 milioane de euro, în creştere cu 4,6%. Momentan, din planurile companiei nu face parte şi o extindere în afara Europei, însă Crişan spune că dm are o colaborare cu Asia în zona de  online, de distribuţie. „Avem foarte bine dezvoltată partea de marcă proprie, care cuprinde peste 4.000 de articole. Toate produsele marcă proprie se produc în Germania.” În ceea ce priveşte piaţa locală, pentru anul următor reprezentanţii businessului plănuiesc deschiderea a încă 12 unităţi. „Suntem în toate oraşele mari, în cele mici încercăm să ajungem, dar nu putem intra pentru că nu este putere de cumpărare”, spune Crişan. În schimb, potrivit Anitei Pop, HR manager la dm drogherie market, există şi o problemă a oraşelor mari, de talia Bucureştiului sau a Clujului, respectiv lipsa angajaţilor. „Şi noi suntem afectaţi de fluctuaţii, dar ne situăm în media pieţei. Cu cât oraşul e mai mare, cu atât rata şomajului este mai scăzută şi este mai greu să găsim angajaţi”, spune ea, adăugând că cel mai greu de găsit sunt casierii sau angajaţii din poziţii similare, la nivel de magazine.

  • Măsura şoc luată de PNL la nici două săptămâni după ce au venit la putere. Anunţul a fost făcut chiar de premier

    De la introducerea în şcoli a programului Cornul şi laptele, în guvernul Adrian Năstase, acum 15 ani, toate guvernele ce i-au urmat au promis să sară şi mai sus: un măr pentru fiecare copil, miere de albine pentru fiecare copil.

    PNL, ajuns la guvernare de două săptămâni, în urma căderii guvernului PSD al Vioricăi Dăncilă, promite o masă caldă pentru toţi copiii, program after-school generalizat, dar şi majorarea salariului minim pe economie.

    Prima săptămână din viaţă guvernul Orban şi-a petrecut-o plângându-se ce dezastru financiar a găsit la instalare: deficite uriaşe, o contabilitate a finanţelor publice ţinută paralel.

    Acum însă tonul a coborât. PNL este, ca orice partid, interesat de scorul electoral. Şi nu de acesta de la prezidenţiale. Pentru că, dacă câştigă prezidenţialele, dar nu şi alegerile locale şi pe cele generale din 2020, nu face altceva decât să revină la situaţia de acum două săptămâni.

    Aşa că este atent. A spus PSD că măreşte salariul minim brut pe economie cu 100 de lei de la 1 ianuarie 2018? PNL s-a pus pe calcule şi mai pune 50 de lei. În ciuda faptului că este înconjurat de economişti ordoliberali care în ultimii ani au cerut chiar eliminarea salariului minim pe economie, şeful PNL şi şef al guvernului, totodată, a anunţat că salariul minim pe economie va creşte de la 1 ianuarie 2020 cu exact 7,2%. La un salariu minim brut actual de 2.080 de lei, rezultă o creştere de aproape 150 de lei, până la puţin peste 2.200 de lei. Deci peste propunerea PSD.

    Explicaţia lui Ludovic Orban, pe Facebook, acolo unde s-au mutat declaraţiile oamenilor politici: „În cursul acestei săptă­mâni, definitivăm propunerile pentru for­mu­la de calcul al salariului minim. Dacă sta­bi­lim că formula de calcul pentru salariul minim va fi determinată de rata inflaţiei, in­dicele de creştere a preţurilor de consum şi indi­cele de creştere a productivităţii, salariul minim pe economie ar putea creşte cu 7,2%“.

  • Cum a reuşit un inginer mecanic să construiască o afacere de aproape 200 mil. lei

    Grupul de firme condus de Gheorghe Iaciu operează atât în zona de închirieri de spaţii comerciale şi birouri, prin Expo Market Doraly (cifră de afaceri 2018 – 57,17 milioane de lei), Rivium Galeria Mall (14,7 milioane de lei) şi Doraly Mall (8,4 milioane de lei), cât şi pe cea rezidenţială, prin dezvoltatorul Impact Developer & Contractor, care a ajuns la venituri de 106,8 milioane de lei în 2018. În total, la nivel de grup veniturile înregistrate anul trecut au fost de peste 187 de milioane de lei, profitul ridicându-se la 42,8 milioane de lei.

    Pornit cu o suprafaţă de teren de 4.000 de metri pătraţi şi dezvoltat de-a lungul anilor, pe ambele părţi ale şoselei Bucureşti-Urziceni, până la o suprafaţă de 280.000 de metri pătraţi, parcul comercial Expo Market Doraly a ajuns în prezent la o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 92.000 de metri pătraţi.

    Direct proporţional cu creşterea spaţiului a evoluat şi numărul clienţilor, care a ajuns în prezent la 435, indiferent că vorbim despre producători, importatori şi distribuitori, care au înregistrat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 518 milioane de euro. Parcul comercial este structurat în 35 de pavilioane şi înregistrează un trafic anual de 3 milioane de vizitatori, având un grad mediu de ocupare de 96% şi o gamă de peste 550.000 de produse. Anul acesta reprezentanţii businessului se aşteaptă ca veniturile companiei să atingă aproximativ 66 de milioane de lei.

    Cum a început însă povestea grupului Doraly?
    Gheorghe Iaciu este doctor în ştiinţe inginereşti şi, înainte de fondarea parcului comercial, a profesat timp de trei ani în Ştefăneşti ca inginer mecanic. În 1994, văzând în piaţă o lacună în ceea ce privea spaţiile de vânzare, care la acea vreme erau preponderent spaţii cu durată temporară, de tipul târgurilor organizate la Romexpo, s-a gândit să pună bazele Doraly. Potrivit lui, acesta era primul parc comercial specializat în produse alimentare şi nonalimentare din România.

    „Am ales localitatea Afumaţi deoarece preţurile terenurilor îmi permiteau să acumulez şi suprafaţă, şi valoare, şi să pot să fac dezvoltări”, explică el decizia de a-şi stabili businessul în sud-estul Capitalei, pe DN2. Spune că încă de la început a ales parteneriate pe termen lung, asigurându-şi stabilitatea prin plata anticipată a chiriilor. „Aceste plăţi anticipate în multe cazuri au reprezentat şi de două ori valoarea investiţiei. Şi a fost un motor pentru dezvoltare. Apetitul a fost din ce în ce mai ridicat. Am putut să evoluez repede. Am găsit partenerul, am făcut dezvoltarea şi tot ce am ocupat am ocupat 100%. Am ocupat în condiţii de preţ conforme cu aşteptările noastre”, povesteşte antreprenorul.

    În anul 2000, Gheorghe Iaciu a pornit un nou business – Doraly Mall, un centru comercial deschis în Constanţa şi ocupat în procent de 100% încă de la deschidere. Una dintre cele mai importante borne în evoluţia grupului a venit însă în 2008, concomitent cu criza economică, când compania londoneză InfraRed Capital Partners a preluat 50% din Expo Market Doraly, într-o tranzacţie de 70 de milioane de euro. „Soluţia mea nu a fost să privez compania de lichiditate şi de investiţii, ci să vând 50% din companie; în 2008 HSBC a făcut printr-un fond achiziţia a 50%. De fapt, am vândut 100% şi am răscumpărat 50% pentru a fi echilibrat, deci tehnic am impozitat toată valoarea la data respectivă. A fost un management de tip buy out, au fost nişte reglementări după criză, pentru că nu poţi să fii bancă-investitor în fondul tău, să îl deţii şi să îţi dai bani singur, ei au profitat, au cumpărat, gestionează 16 miliarde de dolari astăzi şi suntem într-un parteneriat de 50-50%”, explică fondatorul businessului.

    El povesteşte că perioada de criză a fost şi pentru Doraly o etapă dificilă, „asociată cu o competiţie puternică chiar în această locaţie şi cu lipsa de strategie sau de viziune a unora dintre companiile cu care colaboram, care credeau că secretul succesului în businessul lor era reducerea costului de chirie”.

    Competiţia a venit şi prin prisma deschiderii, în vecinătatea parcului comercial Doraly, a complexului China Town în anul 2011. „La China Town s-a încercat divizarea proprietăţii către cei mai mulţi, dar nu a mai existat nicio strategie şi nicio viziune şi nu se mai putea conduce efectiv, viabil, proiectul respectiv, aşa că în doi ani toată lumea a pierdut banii, pentru că au fost nişte achiziţii fără logică de business. Şi cei care au crezut că vor deveni investitori imobiliari într-un activ comparabil cu Doraly erau nepricepuţi la acest gen de activitate”, explică antreprenorul.

    El povesteşte că a reuşit, oferindu-le o serie de facilităţi, să-i reatragă de partea sa pe câţiva dintre cei care şi-au investit masiv capitalul în China Town. „Le-am redus chiriile, i-am lăsat şi fără chirii, pentru că într-adevăr au luat o decizie greşită. Şi nu am uitat că am avut un parteneriat şi pentru o perioadă de tranziţie negativă a lor, dacă am putut să-i salvez, am contribuit la asta – să le dau o locaţie bună, să-i integrez cu produsele lor acolo unde trebuia, dar mai ales să le ofer facilităţi la partea de preţ pentru a-i avea mai departe ca parteneri.”
    În prezent, adaugă Iaciu, „lucrurile sunt în normalitate şi recuperăm facilităţile pe care le-am dat în trecut companiilor ca să poată să traverseze dificultăţile financiare din perioada de criză. Firma este într-o creştere a veniturilor, avem o viziune foarte clară şi executăm business planul între 99,6 şi 107,7% istoric, fără erori. Suntem convinşi că în următorii cinci ani, pe care i-am planificat în detaliu, nu vom avea probleme nici în ceea ce priveşte gradul de ocupare, nici în privinţa veniturilor pe care ni le-am propus şi nici a costurilor cu care obţinem acele venituri.”
    De-a lungul timpului, complexul Doraly a găzduit şi companii care, odată ce au evoluat, au migrat spre un nou model de business, cu spaţii proprii, de pildă: Kitchen Shop, Makita România sau Lindab România. „În momentul în care devin prea mari, încep să îşi gândească spaţii proprii. Eu am dorit ca ei să îşi facă spaţii proprii. Ei nu vindeau să facă trafic, nu vindeau la locaţie, nu era potrivit cu strategia noastră de diversitate de produse de aici. Pentru noi, clienţii care vând la locaţie sunt cei mai importanţi. De aici rezultă capacitatea noastră de a genera marje mai mari şi de a ne îmbunătăţi veniturile”, subliniază Iaciu.

    Potrivit lui, acest tip de schimbări structurale au dus în unele cazuri şi la o pierdere a unor procente din cifra de afaceri, în special din partea firmelor axate mai mult pe logistică. Însă, chiar dacă a scăzut colectivul, a crescut calitatea chiriaşilor, spune antreprenorul. „Astăzi sunt în complex 435 de companii care au un business de succes. E un grup semnificativ de companii care au strategii de dezvoltare. Am convertit firme care se adresează comercianţilor care vin aici şi sperăm ca cifrele lor să se regăsească în cifrele noastre. Cifra reală, maximă a companiilor este mult mai ridicată de 518 milioane de euro, dar noi am luat în considerare doar ce se întâmplă în această locaţie.”

    Cel mai recent proiect al antreprenorului este Doraly Retail Park, un parc comercial de 10.000 de metri pătraţi, inaugurat la începutul lunii acesteia, cu un plan de investiţii de aproximativ 6 milioane de euro. „În contextul evoluţiei pieţei de retail, am considerat că Doraly trebuie să îşi consolideze poziţia şi să participe puţin la componenta de retail. Acest cash & carry permite expunerea diversităţii de produse din Doraly. Marele avantaj al acestui complex este gama diversă de produse. Oricare cel mai mare concurent al nostru are de zece ori mai puţine produse. Cash & carry permite ca toată marfa să fie văzută, la fel şi preţurile, faţă de modelul en gros, unde într-un spaţiu de 30-50 de metri poţi să expui limitat”, susţine Iaciu. Avantajele unui complex de tip cash & carry vin, potrivit lui, dintr-o uşurinţă mai mare de a accesa produsele aflate pe stoc, dar şi pentru experienţa clientului în locaţie.

    „Într-un spaţiu de tip en gros, chiar dacă stochezi, accesezi mai greu, şi apoi îţi trebuie oameni să manipulezi produsul până la client la maşină, pe când cash & carry foloseşte energia clientului şi îi dă şi o plăcere în a compara şi a alege ce i se potriveşte, îi oferă diversitate într-o oarecare intimitate personală. Cheia în orice business este despre cât de bine se simte clientul când face business cu tine. Şi clientul are ocazia să aleagă mult mai bine decât o făcea înainte. Îi oferă o experienţă de business.”

    Primul client al noului parc comercial este Jysk, care a închiriat o suprafaţă de 1.350 de metri pătraţi. Antreprenorul spune că, în urma unui studiu realizat cu ajutorul a 1.200 de clienţi din toate pavilioanele Doraly, a observat că cele mai importante aspecte pentru aceştia sunt: diversitatea, preţul, uşurinţa şi plăcerea de a face cumpărături. „Noi le asigurăm pe toate printr-un proces investiţional susţinut, pe care noi l-am făcut. Am construit 45.000 de metri pătraţi de dezvoltări în care le-am permis tuturor să crească într-un spaţiu modern. Şi în paralel am venit şi cu strategii de comunicare bune, care le-au asigurat traficul pentru a face business profitabil. Retailul vine să completeze categoriile de produse pe care noi pe parte de en gros nu am reuşit să le atingem”, adaugă Iaciu. Pentru închirierea spaţiilor a stabilit un parteneriat cu CBRE.
    Pe viitor antreprenorul vrea ca accentul să fie pus însă mai mult pe zona de online. Anul trecut compania a lansat şi doraly.ro, primul marketplace din România cu preţuri elastice, cu vânzare en detail şi en gros. „În spatele tuturor deciziilor este o viziune de a integra retailul cu cash&carry şi en gros, şi toate vor fi integrate şi de o platformă online. Am gândit platforma ca un vehicul de promovare a categoriilor şi preţurilor din Doraly la nivel naţional, şi chiar facilitarea unor grupări de produse sub formă de bandă, care să cuprindă ce cumpără întotdeauna o persoană într-o lună, şi care să fie cu un click livrate la domiciliu”, explică Iaciu. El mai spune că acesta nu este un proiect uşor, pentru că ar trebui ca execuţia din partea chiriaşilor să fie foarte bună, „ori aici am de lucru foarte mult, de la manual de instructaj – cum să vândă online, la a-i convinge de importanţa de a avea pe lângă magazinele fizice magazine virtuale în care să-şi prezinte produsele. Acolo e nevoie de disciplină de stoc, de disciplină de livrare, de control al preţurilor şi ritmicitate, de permanenţă a produselor pe termen lung. E o listă lungă şi am de lucru.”

    Antreprenorul îşi doreşte ca marketplace-ul să completeze gama de produse aflate deja în stocul Doraly. „Nu am facilitat şi nu facilitez produse care nu sunt în Doraly în această fază, dar este evident că ulterior acesta poate fi un instrument de a extinde categoria şi diversitatea de la 550.000 de produse la milioane de produse. E un proiect pe termen mediu şi lung.” În plus, miza este atragerea tinerilor, în prezent clienţii Doraly fiind cei care şi-au format deja o gospodărie, persoane de peste 25 de ani. „Nu am reuşit să-i convingem pe cei mai tineri. Eu cred că într-o zi cu online-ul îi vom convinge, pentru că încercăm să prezentăm produsele într-un format la care poţi să vezi anvergura.

    Avem de comunicat mai mult. Întrucât metodele de comunicare sunt destul de scumpe, pentru a comunica atât de multe detalii credem că instrumentul de bază va fi site-ul, dar trebuie să obţin sprijinul lor. În momentul în care Doraly va fi o destinaţie pe online, va fi uşor să ajungem şi la tineret. Ca să extindem şi gama de vârstă trebuie să comunicăm prin instrumentele lor şi să le dăm ce caută ei, şi atunci îi vom aduce. În acest sens ne vor ajuta şi retailul şi cash & carry-ul, dar instrumentul-cheie de dialog va fi acest site. Şi lucrăm la asta.” Din rândul competitorilor Iaciu menţionează, pe domeniul en gros, Metro şi Selgros: „Avem suprapunere marginală pe 10% din produse şi cu Dragonul Roşu, mai mult ne suprapunem pe partea alimentară cu SU Market şi cu Flora Market din zona noastră, puţin geografic aş putea spune, şi cu toate lanţurile de retail care, în diverse forme, sunt competitori”, adaugă el. „Se vinde sau nu se vinde Doraly?”, este întrebarea care circulă acum în piaţă. „În 2008, pentru a putea mări businessul, am decis să vând 50%. Prin convenţia de vânzare de atunci m-am obligat ca în cazul în care partenerii vor dori să vândă, voi vinde, ceea ce nu înseamnă că mă desprind în totalitate de business. Întotdeauna a fost un plan de a vinde, iar acum pot să vă spun că este o fereastră bună, şi pentru cumpărător, şi pentru vânzător, deci probabilitatea ca prin fereastra asta deschisă să se întâmple o tranzacţie este ridicată. Noi o să testăm piaţa din România ca să vedem dacă există posibilitatea unei tranzacţii. Evaluări facem anual pentru că suntem obligaţi de legislaţie şi, din perspectiva băncii, ultima evaluare era de aproximativ 100 de milioane de euro.” În ceea ce priveşte nivelul României în comparaţie cu alte state, Iaciu crede că piaţa locală de retail este evoluată la nivelul pieţei pe care activează. „Lanţurile de magazine prezente în România sunt la nivel de America. Pe toate zonele. Cred că logistica are de evoluat la noi, dar deja se întâmplă”, opinează el. Despre extinderea pe alte pieţe Iaciu spune că nu intenţionează să facă acest pas. „Sunt prea naţionalist. Atât capital cât am nu intenţionez să-l dau în altă parte, cel puţin într-un orizont de timp pe care eu mi-am planificat businessurile, şi asta înseamnă 12 ani.”

    În paralel cu zona de închirieri de spaţii comerciale, antreprenorul a a fost activ şi pe celelalte segmente ale sectorului imobiliar. După ce, în anul 2013, a făcut o serie de investiţii puternice la bursă, prelând pachete importante de acţiuni la SIF Muntenia şi dezvoltatorul imobiliar Impact, un an mai târziu Iaciu a achiziţionat şi centrul comercial Moldova Mall din Iaşi. În prezent se axează pe dezvoltarea unui centru în cadrul proiectului rezidenţial Greenfield, care să ofere o serie de facilităţi de bază pentru locuitorii din complex.

    „Am făcut aici o plaza, care conţine şcoală, grădiniţă, toate serviciile de care ai nevoie într-o comunitate, supermarket şi un spa de 2.660 de metri pătraţi, unde poţi să mergi la tenis, saună, masaj, piscină. Genul ăsta de proiect multifuncţional, care reprezintă un proiect ataşat unui complex ce va ajunge la 10.000 de apartamente, trebuie să răspundă nevoilor oamenilor. Acest proiect este în prezent proiectat în totalitate, gata de autorizare, aşteaptă PUZ-ul cartierului Greenfield. Şi şcoala I-VIII pe care am conceput-o va fi, probabil, cea mai modernă din România, grădiniţa de asemenea, iar mallul, aşa cum e gândit, va răspunde exact nevoilor comunităţii.” Pe lângă complexul rezidenţial Greenfield antreprenorul mai are în construcţie şi proiectul Luxuria, iar pe viitor intenţionează să dezvolte, prin intermediul dezvoltatorului imobiliar Impact, un proiect mixt care să cuprindă spaţii rezidenţiale, birouri şi un hotel, în zona calea Floreasca – Barbu Văcărescu.
    Gheorghe Iaciu a urmat ASE-ul în Bucureşti.

    A absolvit, de asemenea, un MBA în SUA – Executive Master of Business Administration, în cadrul Florida Atlantic University, unde urmase în prealabil cursurile Facultăţii de Business Internaţional. „Toate m-au ajutat să evoluez. În felul în care am putut să fac afacerile, în felul în care iau deciziile, a contat pentru că mi-a creat o bază de la care am putut să mă dezvolt foarte uşor.” Sfatul lui Gheorghe Iaciu pentru antreprenorii aflaţi la început de drum este: „Să îndrăznească să pornească companii plecând de la idei. În piaţă sunt acum oportunităţi şi finanţări, chiar şi simpla gândire a unor posibile idei de convertit în business, care eventual nu se vor materializa, tot duce la o evoluţie personală. Deci este un câştig pe toate planurile.” În timpul liber, antreprenorului îi place să participe la semimaraton şi la Spartan Race, un hobby mai recent fiind învăţarea limbii italiene.