BusinessMagazin

Tag: valute

  • Francul pierde aproape 9% faţă de euro, după ce banca centrală impune în premieră un prag fix al cursului

    “Supraevaluarea masivă a francului elveţian constituie o ameninţare imediată la adresa economiei elveţiene şi generează riscul unei evoluţii deflaţioniste (…) Dacă perspectivele economice şi riscurile de deflaţie o vor impune, banca va lua în continuare măsuri”, se arată în comunicatul Băncii Naţionale a Elveţiei (SNB).

    În opinia lui Adrian Beck şi Mildred Hager, analişti ai Erste Bank, SNB are posibilitatea de a menţine această ţintă de curs, prin vânzarea de franci în cantitate nelimitată. Fixarea unui prag de jos pentru curs ar urma să potenţeze credibilitatea atitudinii SNB, întrucât pragul de 1,20 euro/franc corespunde valorii corecte estimate a monedei elveţiene, în calculele Erste. “În opinia noastră, francul nu va mai fi supraevaluat masiv, însă presiunile în direcţia aprecierii ar putea persista, atât pe termen mediu, contracarate de SNB, cât şi pe termen lung”, afirmă Beck şi Hager.

    Decizia de marţi a SNB a dus la o scădere bruscă a francului pe pieţele valutare, cu aproape 9% faţă de euro, la 1,203 euro/franc, respectiv cu circa 8% faţă de dolar, la 0,8486 franci/dolar, conform agenţiilor de presă. Francul elveţian s-a apreciat continuu în ultimele luni, ca efect al migrării investitorilor către active considerate mai sigure decât euro şi dolarul, ajungând aproape de paritatea cu euro la 9 august, la doar câteva zile după ce SNB redusese dobânda-cheie la zero, în încercarea de a frâna supraevaluarea monedei.

    Cursul leu-franc a ajuns marţi la 3,5344 lei/franc, faţă de 3,8133 lei/franc cu o zi în urmă. Faţă de euro, leul a scăzut uşor, la 4,2510 lei/euro, de la 4,2429 în şedinţa de luni.

  • Pentru cine e rentabil cutremurul din Japonia

    Achizitiile, explicate de unii prin pariul pe o viitoare
    crestere a yenului bazata pe conversia in yeni a activelor
    institutiilor nipone implicate in reconstructie, iar de altii prin
    inchiderea pozitiilor de catre investitorii straini care pariasera
    contra yenului, au impins Banca Japoniei sa ceara ajutorul bancilor
    centrale din G7. Ministrii de finante si guvernatorii bancilor
    centrale au dat un comunicat in care spun ca volatilitatea excesiva
    a monedelor trebuie combatuta, fiindca ameninta redresarea
    economica a Japoniei, iar bancile au initiat prima lor interventie
    comuna pe piata din 2000 incoace, de cand sarisera in apararea
    monedei europene.

    Vanzarile de yeni si cumpararile de alte monede, facute in mod
    concertat de tarile G7, i-au luat prin surprindere pe speculatori,
    astfel incat, dupa recordul istoric de joi, yenul a revenit vineri
    la 81,79 fata de dolar. Situatia imprevizibila din Japonia lasa
    insa deschis riscul altor episoade speculative similare.

  • Revista presei economice din Romania

    99% din dosarele penale care urmaresc
    infractiuni cu cecuri     se soldeaza cu neinceperea urmaririi
    penale, pe motiv de lipsa a pericolului social – dar daca nu este
    pericol social, atunci sa se modifice Codul Penal, sustine
    viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, citat de Gandul.
    Furnizorul de servicii medicale private Centrul Medical Unirea a
    investit aproximativ un milion de euro pentru deschiderea unui
    spital de pediatrie, in zona Dorobanti.

    Grupul Rompetrol poate oricand sa
    majoreze capitalul social al Petromidia    , ceea ce va conduce la
    scaderea participatiei detinute de statul roman, remarca
    Evenimentul Zilei; dupa ce a primit actiuni in loc de bani,
    Ministerul Finantelor risca sa ramana si fara aceste titluri sau
    cel putin sa se aleaga cu un pachet mult diminuat. “Venim cu
    furcile si va linsam. V-ati batut joc de noi”, i-au strigat
    pagubitii de la Planorama reprezentantilor Euro Habitat.


    “Super oferta” la Blue Air:     platesti un bilet dus-intors, iar
    compania aeriana iti ofera numai dus, scrie Adevarul,
    analizand cazul celor 40 de romani care ar fi urmat sa se intoarca
    de la Viena. Reprezentantii Federatiei Sindicale Hidrosind nu sunt
    de acord cu divizarea Hidroelectrica, asa incat Hidrosind va
    contesta in instanta recenta modificare a Legii societatilor
    comerciale, care nu mai permite creditorilor sa blocheze fuziunea
    unor companii.


    “Razboiul mondial al valutelor”     arunca lumea in secolul al
    XIX-lea, conchide Romania Libera: in timp ce administratia
    Obama continua lupta contra devalorizarii monedei chineze, un numar
    crescand de tari abandoneaza regulile pietei libere care au dominat
    comertul mondial in ultimele decenii si incep sa joace dupa
    “regulile chinezesti”. Investitie de un milion de euro intr-un sat
    de vacanta din Maramures – asa a luat nastere “Mica Elvetie” de la
    Negreia, un sat de vacanta care va fi construit de elvetieni.

    Romania va ajunge anul acesta, ca urmare a dublarii productiei de
    porumb, pana la 9 milioane de tone, in
    top 10 mondial al tarilor producatoare    , dupa Statele Unite,
    China, Brazilia, dar inaintea altor tari ca Ucraina, Spania sau
    Federatia Rusa, calculeaza Ziarul Financiar. Austriecii,
    elvetienii si francezii si-au trimis asociatiile din turism sa-i
    vaneze pe schiorii romani; cand va raspunde businessul romanesc cu
    o voce comuna? se intreaba ziarul.

  • Cineva care sa apere leul

    Doua-trei zile in care cursul a fluctuat usor sub nivelul de 4,3 lei/euro au fost suficiente pentru ca multi sa spere ca aceasta va fi ultima reduta in caderea rapida a leului, inceputa chiar din prima zi a anului. Banca centrala ar fi urmat, spuneau (sau poate doar sperau) multi dintre observatorii pietei, sa impiedice leul sa treaca si de acest nou prag, dupa ce in decembrie tot ei ar fi jurat ca nu vor permite niciodata leului sa depaseasca 4 lei/euro. La fel s-a in­­tamplat si atunci cand, rand pe rand, cursul s-a apropiat si ulterior a depasit in forta nivelurile de 4,1 si respectiv de 4,2 lei/euro.
     
    Speranta s-a dovedit neintemeiata, atunci cand leul si-a continuat netulburat deprecierea, depasind chiar de la inceputul saptamanii trecute si fara prea mari eforturi nivelul de 4,3 lei/euro. De fapt, dupa doua saptamani in care a cazut constant, pierzand circa 8% din valoare, greu de spus la ce prag anume s-ar mai putea opri si daca la momentul in care cititi aceste randuri nu vor fi fost trecute si alte praguri considerate de nedepasit pana acum. Aparitiile bancii centrale pe piata valutara (banuita de cateva ori in ultimele saptamani ca a intervenit direct pentru a sustine moneda nationala) nu au avut, se pare, decat menirea de a incetini viteza de depreciere si nicidecum de a apara vreun nivel sau altul de curs.
     
    Aceasta pozitie va fi mentinuta si in viitor, dupa cum lasa sa se inteleaga Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, care a declarat saptamana trecuta cat se poate de raspicat ca banca centrala nu isi va folosi rezerva valutara pentru a apara un anumit nivel de curs. Cel putin teoretic, BNR are resurse sa protejeze leul, in conditiile in care rezerva valutara se situa la peste 26 de miliarde de euro la 31 decembrie 2008, dar “risipirea” acesteia in lupta cu un trend de depreciere care se manifesta in mod evident cu toate monedele din Europa Centrala si de Est nu ar putea avea decat rezultate de moment. Iar o eventuala implicare a BNR prin interventii sustinute pe piata valutara ar lasa loc, pe de alta parte, unor evenimente de genul celor din octombrie, cand banca centrala a ferit leul de un val de atacuri speculative, “multi profitand din plin de pe urma unor astfel de interventii”, dupa cum comentau de curand pentru BUSINESS Magazin reprezentantii trezoreriei MKB Romexterra.
     
    Pe de alta parte, rezervele valutare sunt un reper dupa care este judecata pozitia economiei romanesti pe plan international, in conditiile in care nevoile de finantare sunt tot mai ridicate si mai dificil de acoperit in seceta generala de lichiditati. De altfel, necesarul mare de finantare a fost unul dintre motivele invocate si de agentiile internationale de rating atunci cand au decis sa treaca Romania in randul tarilor cu risc ridicat pentru investitii; din acest punct de vedere, situatia de acum (si pozitia bancii centrale) aduce destul de mult cu cea din 1999, cand ne-am confruntat, ca si acum, cu un nivel inalt al deficitului de cont curent, cu datorii ridicate si cu dificultati in atragerea de finantari pentru acoperirea lor. Diferenta notabila intre episodul din 1999 si momentul actual sta mai mult decat in orice altceva tocmai in pozitia confortabila pe care o are acum banca centrala din punctul de vedere al rezervelor valutare, care depasesc intreaga datorie publica externa a Romaniei. Este de asteptat insa ca diminuarea liniilor de finantare acordate de bancile straine institutiilor financiare locale sa duca si la o scadere treptata a rezervei valutare, atata vreme cat sumele pentru care se constituie rezerve minime obligatorii la BNR se diminueaza.
     
    Nu e un secret ca deprecierea leului “ajuta la corectarea dezechilibrelor interne”, in speta a deficitului de cont curent, puncteaza Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economist-sef al ING Bank, adaugand ca este insa necesara si o politica fiscala pentru sustinerea acestei corectari. Un curs mediu de circa 3,7 lei/euro in 2008 a generat o ajustare mica a deficitului, a explicat Chidesciuc, astfel incat a devenit evidenta utilitatea unui curs mediu de peste 4 lei/euro in 2009 pentru a obtine o ajustare semnificativa. In viziunea economistului-sef al ING, cursul mediu pentru 2009 va fi, in aceste conditii, de 4,4 lei/euro pentru 2009, iar deficitul de cont curent se va reduce sub 9% din PIB.
     
    La un nivel mai general, “volatilitatea proeminenta a cursului din ultima perioada e o situatie cu caracter regional care, probabil, va persista avand in vedere perceptia negativa fata de Europa Centrala si de Est”, puncteaza viceguvernatorul un alt motiv pentru care sustinerea unui nivel de curs ar fi o batalie pierduta de la bun inceput, pe termen mai lung. Furtunile care macina pietele internationale sunt alimentate de vesti negative care continua sa vina de peste tot – din aceasta serie, pierderile masive anuntate de Citi, Bank of America sau Royal Bank of Scotland saptamanile trecute au iscat un nou val de panica. Pe acest fundal, scaderea performantelor economice, vulnerabilitatile proprii si dependenta ridicata a pietelor central si est-europene de finantarile tot mai zgarcite din Vest pun presiune tot mai ridicata pe monedele din pietele Estului. Seria semnalelor negative a culminat saptamana trecuta cu demersul unui grup de banci internationale care au solicitat Comisiei Europene si Bancii Centrale Europene sa extinda masurile si politicile anticriza si catre pietele din aceasta regiune (si chiar spre tari din zona care nu sunt inca membre ale UE).

  • Cat mai creste euro pana in vara

     

    “Nu ii cred pe cei care sustin, doar pe baza evolutiilor din primele zece zile ale anului, ca piata valutara a luat o turnura dramatica”, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, incercand sa combata in acest fel avalansa de pesimism iscata de caderea rapida a leului de la inceputul lui 2009. Cursul poate pune o problema doar prin persistenta deprecierii, considera Vasilescu – “cand vorbim de cateva luni bune cu rate ridicate de schimb, nu de niste zile”.
     
    Bancherii care au raspuns, acum pentru a opta oara, demersului BUSINESS Magazin de a face prognoze de curs la fiecare jumatate de an pentru urmatoarele sase luni anticipeaza insa la unison ca presiunile de depreciere asupra leului vor continua, iar volatilitatea va atinge cote maxime.
     
    Perspectiva analistilor asupra evolutiei pe care o va avea leul in urmatoarea jumatate de an difera totusi, pe atat de mult pe cat difera elementele pe care le ia in calcul fiecare dintre ei si greutatea pe care o acorda unuia sau altuia dintre factorii luati in calcul. Desi in ecuatie intra cam aceleasi elemente – starea actuala a economiei romanesti si tensiunile ce guverneaza pietele financiare internationale – estimarile privind cursul euro/leu la sfarsitul lunii iunie variaza intr-o marja larga, pornind de la un minim de 3,9 lei/euro si urcand pana la 4,55 lei/euro.
     
    Pentru intreg anul, Rozalia Pal, senior economist la UniCredit Tiriac Bank, asteapta o scadere de 12% a cursului mediu leu/euro fata de anul precedent. Volatilitatea cursului, situata la un nivel relativ ridicat in 2008 (plus/minus 6,5%), indica o tendinta de crestere in prima saptamana a lui 2009, noteaza Pal, la plus/minus 7,5%; in aceste conditii, banda superioara a intervalului de variatie se situeaza la un maxim de 4,4 -4,5 lei/euro. In opinia economistului de la UniCredit Tiriac, 2009 va aduce variatii in ambele sensuri, in jurul valorii medii de 4,1 lei/euro, cu o volatilitate ceva mai temperata in partea a doua a anului.
     
    Evolutia sinuoasa pe care o anticipeaza bancherii se explica printr-un cumul de factori ce tin atat de contextul international tulbure, cat si, mai mult ca oricand pana acum, de problemele proprii economiei romanesti.
    Tensiunile din economiile dezvoltate, precum si adancirea recesiunii in aceste piete pun tot mai mult presiune pe monedele din tarile emergente, in conditiile in care cresterea economica a acestora a incetinit considerabil. Aversiunea investitorilor pe plan global pentru pietele considerate cu risc ridicat continua sa creasca, iar efectul ei intr-o economie cu vulnerabilitati mai mari – precum Romania – nu va face decat sa amplifice miscarile de curs, apreciaza Catalina Constantinescu, senior economist la RBS Bank Romania. In conditiile in care Romania se confrunta cu dezechilibre externe mari, iar intrarile de valuta si posibilitatile de refinantare a datoriilor sunt acum mai reduse, riscurile pentru cursul de schimb sunt foarte mari.
     
    “Ramanem in continuare dependenti de evolutiile marilor economii”, considera Meral Omer, directorul trezoreriei Libra Bank, adaugand ca anul se anunta destul de dificil in ceea ce priveste sursele de finantare externe. “Suntem vulnerabili, iar un guvern dezordonat in cheltuieli publice va accentua si mai tare lipsa de incredere a investitorilor fata de economia romaneasca”, apreciaza ea, completand ca nu vede niciun motiv pentru care in perioada imediat urmatoare tendinta ar ajunge sa se inverseze.
     
    Pe plan intern, confirmarea unui deficit de circa 5% din PIB pentru 2008, lipsa de promptitudine, precum si lipsa unui plan guvernamental de actiune concret pentru corectarea dezechilibrelor si pentru asigurarea finantarii necesare functionarii economiei pozitioneaza Romania drept una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune, ceea ce se va simti in evolutia cursului. Economistul de la RBS apreciaza ca in perioada ianuarie-iunie leul va avea parte de miscari ample de curs, cu potential de a atinge chiar si niveluri de 4,5-4,6 lei/euro sau chiar mai mult.
     
    Principalele necunoscute vin din economia romaneasca, considera si Georgiana Constantinescu, research & publishing specialist la Credit Europe Bank. Incetinirea semnificativa a cresterii economice – estimata pentru 2009 in jur de 2,5%, potrivit celei mai recente schite a bugetului pe 2009 – este intretinuta de restrangerea puternica a creditarii si a consumului. Nevoia de corectie a deficitului de cont curent (ajuns la 15,99 miliarde de euro dupa primele 11 luni din 2008, potrivit datelor BNR) si nevoia de diminuare a deficitului bugetar tocmai intr-o perioada in care va trebui luate masuri de sustinere a economiei afectate de criza financiara sunt doar cateva dintre incertitudinile care preseaza asupra cursului de schimb.