BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Vechituri de valoare

    Valoarea ceasurilor sau a bijuteriilor de lux se păstrează sau chiar creşte în timp, lucru care nu se putea spune şi despre haine până nu demult. În ultima vreme însă, şi acestea au început să fie privite ca valoroase, dată fiind cererea de articole vestimentare de lux second-hand din colecţii mai noi sau mai vechi. Aşa au apărut diverse platforme de comercializare a acestora, piaţa crescând atât de mult încât a intrat în atenţia diverselor branduri de lux care altădată le evitau, scrie Financial Times. Astfel Alexander McQueen a încheiat anul trecut un acord cu Vestiaire Collective pentru a pune la dispoziţia clientelor o soluţie de a-şi face curat în dulap vânzând rochii sau genţi, iar Burberry colaborează cu TheRealReal. Alte branduri, ca Marques’ Almeida ori Mulberry preferă să vândă în propriile magazine online articole preluate de la clienţi, în timp ce brandul danez Ganni lansează platforme prin care clienţii pot vinde hainele create de firmă din garderoba lor către doritori.

     

  • Produsele pentru care românii ar putea plăti mai puţin bani: Noi categorii de produse ar putea beneficia de cote de TVA sub 5% sau chiar 0%

    Românii ar putea beneficia de două noi cote reduse de TVA dacă autorităţile decid transpunerea în legislaţia naţională a unei directive europene privind cotele taxei pe valoarea adăugată care a fost oficializată în această săptămână

    Mai exact este vorba despre Directiva europeană 542/2022 din 5 aprilie 2022 de modificare a Directivelor 2006/112/CE şi (UE) 2020/285 în ceea ce priveşte cotele taxei pe valoarea adăugată.

    Astfel, se introduce o cotă de TVA sub pragul de 5% şi o cotă de TVA de 0% ce reprezintă practic o scutire cu drept de deducere car pot fi aplicate doar pentru anumite bunuri şi servicii.

    „Statele membre pot aplica maximum două cote reduse. (…) Pe lângă cele două cote reduse menţionate (…), statele membre pot aplica o cotă redusă mai mică decât cota minimă de 5 % şi o scutire cu drept de deducere a TVA achitate în etapa anterioară livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii (…)”, conform directivei anterior menţionată.

    “Ţinând seama de necesitatea de a evita proliferarea cotelor reduse din motive bugetare şi de principiul egalităţii de tratament, statelor membre ar trebui să li se permită să aplice cote reduse cel puţin egale cu cota minimă de 5 % livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii pentru maximum 24 dintre punctele cuprinse în anexa III la Directiva 2006/112/CE.

    Din aceleaşi motive, statele membre ar trebui să fie libere să aplice o cotă redusă mai mică decât cota minimă de 5 % şi o scutire cu drept de deducere a TVA achitată anterior, dar numai pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii din maximum şapte dintre punctele cuprinse în anexa III la Directiva 2006/112/CE pe care acestea le-au ales dintre livrările de bunuri şi prestările de servicii considerate a acoperi nevoile de bază, şi anume cele legate de livrări sau prestări pentru alimente, apă, medicamente, produse farmaceutice, produse sanitare şi de igienă, servicii de transport de persoane şi de anumite bunuri culturale (cărţi, ziare şi periodice) sau dintre alte livrări de bunuri şi prestări de servicii enumerate în anexa III la Directiva 2006/112/CE pentru care alte state membre aplică cote reduse mai mici decât cota minimă de 5 % sau scutiri cu drept de deducere a TVA achitată anterior, cu condiţia ca acestea să respecte termenele aplicabile. Este oportun ca statelor membre care aplică deja astfel de cote reduse sau scutiri să li se acorde timpul necesar pentru a se adapta la limitele menţionate”, scrie în directivă.

    Statele membre pot aplica o cotă redusă mai mică decât cota minimă de 5 % şi o scutire cu drept de deducere a TVA achitate în etapa anterioară livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii pentru maximum şapte dintre punctele cuprinse în anexa III a directivei. 

    Pentru ca aceste cote să se aplice şi în România trebuie ca directiva anterior menţionată să fie transpusă în legislaţia naţională.

     

  • Veşti bune pentru milioane de salariaţi din România. Toţi angajaţii care primesc aceste tipuri de beneficii pot deschide şampania

    În această săptămână au fost publicate în Monitorul Oficial Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 366/209/2022 şi Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 349/208/2022  care prevăd majorarea tichetelor de masă şi de creşă începând cu semestrul I al anului curent.

    Mai exact este vorba despre Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 366/209/2022 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2022 şi Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 349/208/2022 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul I al anului 2022, publicat în  Monitorul Oficial nr. 328, respectiv 326 din 4 aprilie 2022

    Până în prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă era de 20,09 lei şi a fost majorată la 20,17 lei.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,01 lei la 20,09 lei.

    “Pentru semestrul I al anului 2022, începând cu luna aprilie 2022, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,17 lei”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022 respectiv, august 2022 şi septembrie 2022”, conform documentului oficial.

    Până în prezent, valoarea a unui tichet de creşă era de 490 lei şi a fost majorată la 520 lei.

    “ Pentru semestrul I al anului 2022, începând cu luna aprilie 2022, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă, (…), este de 520 le”, conform documentului oficial.

    “ Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022, respectiv august 2022 şi septembrie 2022”.

    Tichetele de creşă sunt bilete de valoare reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018.

     

  • Veşti bune pentru milioane de salariaţi din România. Toţi angajaţii care primesc aceste tipuri de beneficii pot deschide şampania

    În această săptămână au fost publicate în Monitorul Oficial Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 366/209/2022 şi Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 349/208/2022  care prevăd majorarea tichetelor de masă şi de creşă începând cu semestrul I al anului curent.

    Mai exact este vorba despre Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 366/209/2022 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2022 şi Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 349/208/2022 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul I al anului 2022, publicat în  Monitorul Oficial nr. 328, respectiv 326 din 4 aprilie 2022

    Până în prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă era de 20,09 lei şi a fost majorată la 20,17 lei.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,01 lei la 20,09 lei.

    “Pentru semestrul I al anului 2022, începând cu luna aprilie 2022, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,17 lei”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022 respectiv, august 2022 şi septembrie 2022”, conform documentului oficial.

    Până în prezent, valoarea a unui tichet de creşă era de 490 lei şi a fost majorată la 520 lei.

    “ Pentru semestrul I al anului 2022, începând cu luna aprilie 2022, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă, (…), este de 520 le”, conform documentului oficial.

    “ Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022, respectiv august 2022 şi septembrie 2022”.

    Tichetele de creşă sunt bilete de valoare reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018.

     

  • Acţiunile UiPath par că şi-au oprit sângerarea pe bursa americană: prima creştere după două zile în care peste un sfert din valoare s-a evaporat

    Acţiunile UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, pare că au pus capăt unei serii de două zile teribile, în care preţul a căzut cu circa 30% după ce mai multe veşti succesive care nu au fost pe placul analiştilor şi investitorilor, au dus la un declin abrupt pe Bursa din New York.

    După ce în cele două zile acţiunile UiPath au pierdut circa 10 dolari sau 30%, scăzând de la 31 la 21 de dolari, în tranzacţiile realizate înainte de deschiderea pieţei bursiere din New York s-au înregistrat primele creşteri ale preţului, de 1,3%.
    Evaporarea a 30% din valoarea pe bursă a UiPath a fost determinată de mai multe informaţii / estimări care s-au succedat într-o ordine nefericită pentru companie: pierderi mai mari faţă de estimări pentru anul fiscal abia încheiat, plecarea directorului care se ocupa de venituri şi înlocuirea lui cu un fost executiv Microsoft, publicarea unor estimări rezervate pentru noul an fiscal în contextul impactului creat de războiul din Ucraina.
     

  • Ce salariu câştigă şeful BRD în România: 2,1 mil. lei pe lună, la care se adaugă beneficii de 763.000 de lei

    François Bloch, director general al BRD, a treia cea mai mare bancă din România în funcţie de activele gestionate, după Banca Transilvania şi BCR, a avut în anul 2021 o remuneraţie fixă de 2,1 milioane de lei brut şi beneficii de 763.210 lei brut, adică un total de circa 2,9 milioane de lei.

    Beneficiile în natură reprezintă conform codului fiscal costurile angajatorului asociate cu cazarea, autoturism de serviciu, telefoane de serviciu, abonamente medicale, tichete de masă.

    “Pentru 2021, François Bloch, Director General, a primit o remuneraţie fixă compusă din indemnizaţie anuală în valoare de 2.134.264 lei brut şi beneficii în natură în valoare de 763.211 lei brut, care au fost plătite conform Politicii de remunerare”, se arată în raportul de remunerare al BRD, publicat pe site-ul băncii şi care urmează să fie discutat în cadrul AGA.

    Astfel, François Bloch a avut în 2021 o remuneraţie lunară brută fixă de 178.000 de lei lunar (36.000 de euro) la care se adaugă beneficiile în natură, adică un venit lunar de 50.000 de euro. Banca menţionează şi de remuneraţia variabilă în funcţie de performanţă.

    “Remuneraţia variabilă acordată pentru performanţa anului 2021 a fost de 465.000 euro brut, din care a intrat în drepturi, în martie 2022, pentru suma de 186.000 Euro brut şi nu a intrat în drepturi pentru suma de 279.000 Euro brut, a cărei plată a fost amânată. Plata remuneraţiei variabile pentru anul 2021 se va face conform schemei de amânare şi reţinere fie în numerar (44% din remuneraţia variabilă), fie în echivalent în acţiuni (56% din remuneraţia variabilă). Pentru 2021, 56% din remuneraţia totală reprezintă remuneraţie fixă iar 44% reprezintă remuneraţie variabilă”.

    În raportul de remunerare sunt publicate informaţiile cu privirela remuneraţia totală acordată pentru 2021 fiecărui director executiv al băncii. Astfel, Radu Topliceanu, director general adjunct, a primit o remuneraţie fixă compusă din indemnizaţie anuală în valoare de 1,2 mil. lei brut şi beneficii în natură în valoare de 3.834 lei brut.

    “Remuneraţia variabilă acordată pentru performanţa anului 2021 a fost de 160.000 de Euro brut, din care a intrat în drepturi, în martie 2022, pentru suma de 64.000 de Euro brut şi nu a intrat în drepturi pentru suma de 96.000 de Euro brut, a cărei plată a fost amânată”.

    “Pentru anul 2021, Claudiu Cercel, Director General Adjunct, a primit o remuneraţie fixă compusă din indemnizaţie anuală în valoare de 1.007.698 lei brut şi beneficii în natură în valoare de 3.830 lei brut, care au fost plătite conform Politicii de remunerare.”.

    Raportul poate fi consultat aici

    BRD are 11,9 mld. lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile au plus 8,4%. ZF a scris vineri despre faptul că OMV Petrom a publicat salariile conducerii pentru prima oară în ultimii ani. Ştirea poate fi citită aici : https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/prima-data-publicate-oficial-veniturile-conducerii-celei-mari-20672482

  • Veştile bune curg lanţ pentru milioane de salariaţi din România. Toţi angajaţii care primesc acest tip de beneficiu pot deschide şampania

    Valoarea tichetelor culturale ar putea fi majorată din semestrul I al anului 2022, conform proiectului de ordin pentru stabilirea valorii sumei indexate care se acordă sub formă de tichete culturale pentru semestrul I al anului 2022 pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor (MF) săptămâna trecută.

    Este vorba despre proiectul de ordin pentru stabilirea valorii sumei indexate care se acordă sub formă de tichete culturale pentru semestrul I al anului 2022.

    Pentru semestrul I al anului 2022, valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv ocazional, sub formă de tichete culturale, stabilită potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018, cu modificările ulterioare, este de maximum 170 lei/lună, respectiv de maximum 350 lei/eveniment.

    Valoarea nominală a tichetelor culturale se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022, respectiv august 2022 şi septembrie 2022.

    Conform informaţiilor publicate pe site-ul Institutului Naţional de Statistică1 , indicele preţurilor de consum în perioada ianuarie 2022 – ianuarie 2019, este 115,61%.

    Valoarea sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete culturale rezultată din calculul 150 lei x 115,61% este 173,42 lei.

    Valoarea sumei ocazionale indexate care se acordă sub formă de tichete culturale rezultată din calculul 300 lei x 115,61% este 346,83 lei.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie aprobat de Ministerul Finanţelor şi apoi publicat în Monitorul Oficial.

     

  • România importa din Rusia scutece şi tampoane în valoare de peste 11 mil. euro. Una dintre cele mai mari fabrici ale P&G e în Rusia, unde americanii produc Pampers şi Always

    Gigantul american P&G deţine în Rusia operaţiuni importante de producţie în Novomoskovsk şi Sankt Petersburg. Pe această piaţă, grupul realizează atât detergent Tide sau Ariel şi produse de curăţenie precum Fairy sau Mr Proper, cât şi scutece Pampers şi absorbante Always ori tampoane, conform datelor de pe site-ul propriu şi din presa internaţională. O parte din producţie este destinată pieţei din Rusia, dar o importantă parte merge către export, acesta fiind modelul de operare al P&G care are două fabrici şi în România – una de capsule de detergent şi o alta de produse pentru păr. În cazul lor, 90% din producţie ia drumul exportului, ajungând, conform celor mai recente date ZF, şi în Rusia sau Ucraina. Reprezentanţii P&G nu au răspuns solicitării ZF privind importul sau exportul de produse din şi către Rusia sau Ucraina în contextul geopolitic actual.

    Totuşi, conform datelor INS aferente primelor 11 luni din 2021, România a importat din Rusia scutece şi tampoane în valoare de peste 11 mil. euro. Brandurile Pampers şi Always, lider fiecare în segmentul său – de scutece şi respectiv absorbante – sunt ambele în portofoliul P&G, grup care le produce printre altele în Rusia.

    Din datele Reuters, gigantul chiar în 2019 a investit în dezvoltarea producţiei din această ţară. Războiul din Ucraina, rezultat ca urmare a invaziei Rusiei în urmă cu mai bine de o săptămână, face însă ca livrarea din aceste două ţări să fie dificilă sau chiar imposibilă.

    Totuşi, un grup de talia P&G are producţie şi în alte ţări din Europa. Spre exemplu, absorbante compania realizează şi în Ungaria şi Belgia, conform datelor de pe site-ul propriu. Tot în Ungaria sunt produse şi scutecele Pampers. Oficialii P&G nu au precizat până la momentul redactării acestei ştiri dacă se va reorganiza producţia şi distribuţia de aceste bunuri.

    De altfel, P&G nu a anunţat încă o poziţie oficială privind operaţiunile din Rusia, aşa cum au făcut-o alte companii care au anunţat exitul sau continuarea operaţiunilor. Şi în Ucraina P&G are două fabrici.

     

  • Inflaţia din Turcia atinge maximul ultimilor 20 de ani, plus 54% în februarie. În ultimul an, lira turcească şi-a pierdut 47% din valoare

    Inflaţia din Republica Turcia a ajuns la maximul ultimilor 20 de ani, mai exact 54,44% în februarie, peste estimările analiştilor, pe măsură ce lira turcească a continuat să sufere ca urmare a preţurilor ridicate la energie, relatează CNBC.

    Preţurile bunurilor de consum s-au majorat cu 4,81% în luna precedentă, spune Institutul Turc de Statistică. Indicele preţurilor de producţie au crescut cu 7,2% în luna precedentă, atingând o creştere anuală de 105%.

    Nivelul record de importuri de energie din ianuarie a accentuat şi mai mult deficitul comercial al Turciei, iar preţurile materiilor prime continuă să crească pe fondul temerilor privind lanţurile de aprovizionare şi conflictul armat ruso-ucrainean. De la începutul anului, preţul unui baril de petrol Brent Crude a urcat cu 53%.

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a prioritizat creditele şi exporturile, pledând în mod constant împotriva majorării ratelor dobânzilor, în pofida tuturor fundamentelor economice. Erdogan susţine că o rată de referinţă mai mare va înrăutăţi trendul inflaţionist. Din septembrie, banca centrală din Turcia a redus ratele dobânzilor cu 500 de puncte de bază la 14%.

    Lira turcească a pierdut aproximativ 47% din valoare în ultimul an, fenomen ce a lovit puternic buzunarele cetăţenilor turci, în contextul în care valoarea salariilor s-a redus şi costurile de trai au crescut dramatic. Mai mult, evoluţia preţurilor privind electricitatea şi gazele naturale a afectat atât businessurile, cât şi consumatorii.

    În ianuarie, inflaţia a ajuns la 48,7% şi, la mijlocul lunii februarie, Erdogan a promis să „spargă lanţurile ratelor dobânzilor” şi să aducă inflaţia la o singură cifră. Preşedintele de la Ankara a pus problemele monedei naţionale în spatele „instrumentelor financiare străine”.

    Indicele BIST al bursei din Istanbul s-a apreciat cu 5% anul acesta şi cu 32% în ultimele 12 luni. De altfel, acţiunile turceşti au fost unul dintre performerii pieţelor emergente din Europa în luna ianuarie.

     

  • Cumpărăturile online făcute de români anul trecut, în creştere cu 10% faţă de 2020. La ce valoare au ajuns

    Potrivit estimărilor ARMO, GPeC şi ale principalilor jucători din domeniu, sectorul e-commerce românesc a atins pragul de 6,2 miliarde de euro la finalul anului 2021, cu aprox. 10% mai mult decât în 2020 când valoarea comerţului online a fost estimată la 5,6 miliarde de euro. Creşterea a fost uşor sub previziunile iniţiale potrivit cărora s-ar fi aşteptat o creştere cu 15 puncte procentuale şi vânzări online în valoare de 6,5 miliarde de euro la final de an.

    Unul din motivele pentru care s-a înregistrat o creştere mai lină decât cea estimată iniţial ţine de cantităţile reduse de stocuri de marfă ale majorităţii producătorilor la nivel global care au fost afectaţi de pandemie şi de dificultăţile rezultate pe întrgul lanţ de distribuţie.

    De asemenea, creşterea preţurilor la energie de la finalul anului 2021 a avut un impact negativ asupra pieţei bunurilor de folosinţă îndelungată, conform unei analize The Economist care arată că o creştere cu 10% a preţului energiei se traduce într-o diminuare cu 4,7% a pieţei bunurilor de folosinţă îndelungată.

    Nu în ultimul rând, trebuie ţinut cont că sectorul e-commerce românesc a intrat într-o etapă de consolidare care era aşteptată încă din 2020, dar care a fost amânată de pandemie prin creşterea accelerată a comenzilor online (30% creştere înregistrată în 2020 comparativ cu 2019). Această etapă de consolidare şi creştere uşoară este preconizată şi pentru 2022.

    Valoarea de 6,2 miliarde de euro pentru sectorul e-commerce românesc la nivelul anului 2021 face referire la toate tranzacţiile generate din România atât către comercianţii autohtoni, precum şi către magazinele online din afara graniţelor ţării şi reprezintă strict segmentul e-tail, adică produsele fizice (tangibile) care au fost cumpărate prin internet.

    În acest cuantum nu au fost incluse serviciile, plata facturilor la utilităţi, conţinutul digital sau biletele de avion, vacanţele şi călătoriile, rezervările hoteliere, biletele la spectacole ori la diferite evenimente etc.
    „Ecommerce-ul românesc este într-o continuă creştere, chiar dacă anul trecut aceasta a fost mai mică faţă de creşterea spectaculoasă de 30% înregistrată în 2020 comparativ cu 2019. Acest lucru ne arată potenţialul considerabil de dezvoltare în continuare, într-o piaţă care este încă permisivă şi foarte atractivă atât pentru jucătorii locali, cât şi internaţionali – tot mai multe businessuri online de peste hotare se localizează în România, iar trend-ul va continua şi anul acesta”, spune Andrei Radu, CEO & Founder GPeC.

    Potrivit lui, pornind de la valoarea de 6,2 miliarde de euro ca bilanţ al comerţului online românesc în 2021 şi făcând un simplu calcul, reiese că românii au cheltuit, în medie, aproape 17 milioane de euro în fiecare zi a anului trecut pentru cumpărături prin internet – în creştere de la 15 milioane de euro, media zilnică înregistrată în 2020.

    „Anul 2021 a însemnat pentru comerţul electronic din România o etapă de consolidare şi validare. După o creştere spectaculoasă în 2020 şi, în ciuda tuturor dificultăţilor cu care s-au confruntat comercianţii, fie că vorbim de criza semiconductorilor sau griparea lanţurilor de aprovizionare, 2021 a fost anul în care comerţul electronic s-a extins şi am depăşit pragul de 6 miliarde de euro cifră de afaceri generată de acest sector în România. Sunt convins că există comercianţi care ar fi vândut mult mai mult dacă economia, în ansamblul său, nu s-ar fi confruntat cu aceste obstacole”, spune Florinel Chiş, Director Executiv ARMO.

    Potrivit estimărilor jucătorilor din domeniu, comerţul online românesc va continua etapa de consolidare şi uşoară creştere şi anul acesta, apropiindu-se de valoarea de 7 miliarde de euro la finalul anului 2022.