BusinessMagazin

Tag: utilizatori

  • Aplicaţia Bright Sky

    Vodafone România

    Motivaţie:
    Necesitatea unui astfel de proiect vine în contextul în care peste 80% dintre români consideră violenţa împotriva femeii ca fiind un fenomen naţional foarte răspândit. Doar pe parcursul anului 2019, la nivel naţional, poliţiştii au emis 7.986 de ordine de protecţie provizorii, dintre acestea 2.958 fiind transformate în ordine de protecţie. De asemenea, anul trecut, instanţele judecătoreşti au emis 7.899 de ordine de protecţie, cele mai multe fiind emise la solicitarea victimelor. După lansarea iniţială din Marea Britanie în 2018, Fundaţia Vodafone Grup a avut iniţiativa introducerii aplicaţiei Bright Sky în toate ţările în care există reprezentanţe Vodafone, România fiind a patra ţară în care este disponibilă, după Marea Britanie, Irlanda şi Cehia.

    Descrierea proiectului:
    „Bright Sky Ro” este o aplicaţie gratuită, disponibilă în App Store şi Google Play Store în limbile română, engleză şi maghiară. Are un rol de informare şi educare pentru că descrie care sunt categoriile de violenţă de gen, combate miturile legate de acest fenomen şi permite utilizatorului să evalueze siguranţa unei relaţii prin simpla completare a unui formular electronic. Aplicaţia oferă şi o bază de date cu servicii de asistenţă, astfel încât utilizatorul să poată lua legătura cu cel mai apropiat serviciu disponibil în zona în care se află. În plus, meniul aplicaţiei permite accesul utilizatorilor la informaţii despre cauzele şi consecinţele abuzului, planul de siguranţă şi prevederile legale care pot proteja o victimă a violenţei domestice (ordinul de protecţie provizoriu dat de poliţie şi ordinul de protecţie dat de instanţă), precum şi măsurile care pot fi adoptate pentru creşterea siguranţei în mediul online. „Bright Sky Ro” oferă posibilitatea înregistrării incidentelor într-un jurnal digital confidenţial, la o adresă de email aleasă de victimă, printr-o funcţie ce foloseşte text, conţinut audio, video sau foto. Informaţiile strânse de victimă în acest jurnal pot deveni dovezi în instanţele de judecată. Aplicaţia oferă informaţii şi sfaturi utile legate de consimţământul în relaţiile sexuale şi de hărţuire, prezentând şi studii de caz care exemplifică tipurile de comportament abuziv afişate cel mai frecvent în relaţiile intime.

    Efecte:
    De la lansare, aplicaţia „Bright Sky România” a fost descărcată pe 2.100 de terminale, având în acest moment peste 1.000 de utilizatori activi. 

  • Un nou unicorn european iese în lumina reflectoarelor

    Ca urmare a acesteia, firma suedeză de plăţi online a obţinut 650 de milioane de dolari. Runda a fost condusă de Silver Lake Partners şi GIC – fondul suveran al statului Singapore.
    Cunoscută pentru modelul „cumpără acum, plăteşte mai târziu”, Klarna oferă finanţări fără dobândă pentru achiziţiile cu amănuntul într-o anumită perioadă de timp. De asemenea, aplicaţia plăteşte comercianţii din momentul în care un client a cumpărat un produs prin intermediul platformei, în timp ce utilizatorii sunt facturaţi printr-un număr stabilit de rate.
    Până acum, firma înregistrează la nivel global 12 milioane de utilizatori lunar şi 55.000 de descărcări zilnice – de trei ori mai mult faţă de cel mai apropiat competitor din ultimul an, spune compania.
    În ceea ce priveşte rivalii la nivel european, Klarna se confruntă cu aplicaţia bancară Revolut şi procesatorul de plăţi Checkout.com. Compania are mai mult de 3.000 de angajaţi, iar majoritatea lor lucrează în sediul central din Stockholm.
    Aproximativ 40% din vânzările de comerţ online sunt intermediate prin intermediul platformei Klarna.
    Fondatorii companiei sunt Sebastian Siemiatkowski, Niklas Adalberth şi Victor Jacobsoon, care au participat în 2005 la competiţia anuală de antreprenoriat lansată de Şcoala de Economie din Stockholm cu proiectul prin care să ofere consumatorilor şi comercianţilor modalităţi mai sigure şi mai simple de a face cumpărături. Chiar dacă ideea lor nu a fost primită cu entuziasm, au pus bazele Klarna la mijlocul anului 2005 şi au început să opereze în Suedia, de unde s-au extins apoi şi pe pieţe europene, precum şi în Statele Unite. 

  • Facebook plăteşte sute de mii de utilizatori ca să îşi şteargă conturile. De ce face acest lucru şi care sunt sumele oferite

    Facebook îşi plăteşte o parte din utilizatori pentru a-şi dezactiva conturile cu şase săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale din 2020, potrivit unor poze publicate de reporterul Washington Post Elizabeth Dwoskin şi citate apoi în presa internaţională.

    Efortul face parte dintr-un proiect de cercetare al Facebook anunţat într-o postare pe blog „ca fiind necesar pentru a înţelege mai bine impactul Facebook şi Instagram asupra unor atitudini şi comportamente politice cheie în perioada alegerilor din Statele Unite de anul acesta”.

    „Vrem să ştim cât de mult aţi vrea să fiţi plătiţi pentru dezactivarea contului de Instagram….la finalul lui septembrie pentru timp de o săptămână sau şase săptămâni”, scria o notificare de pe Instagram postată de Dwoskin pe Twitter. „Pentru a participa, trebuie să fiţi de acord să vă dezactivaţi contul în două intervale de timp şi să nu folosiţi reţelele sociale în acele perioade.”
    Opţiunile sondajului publicat pe Instagram includeau varianta plăţii cu 10, 15 sau 20 de dolari pe săptămână.
    Facebook se aşteaptă ca între 200.000 şi 400.000 de persoane să participe la studiu.

     

  • Facebook plăteşte sute de mii de utilizatori ca să îşi şteargă conturile. De ce face acest lucru şi care sunt sumele oferite

    Facebook îşi plăteşte o parte din utilizatori pentru a-şi dezactiva conturile cu şase săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale din 2020, potrivit unor poze publicate de reporterul Washington Post Elizabeth Dwoskin şi citate apoi în presa internaţională.

    Efortul face parte dintr-un proiect de cercetare al Facebook anunţat într-o postare pe blog „ca fiind necesar pentru a înţelege mai bine impactul Facebook şi Instagram asupra unor atitudini şi comportamente politice cheie în perioada alegerilor din Statele Unite de anul acesta”.

    „Vrem să ştim cât de mult aţi vrea să fiţi plătiţi pentru dezactivarea contului de Instagram….la finalul lui septembrie pentru timp de o săptămână sau şase săptămâni”, scria o notificare de pe Instagram postată de Dwoskin pe Twitter. „Pentru a participa, trebuie să fiţi de acord să vă dezactivaţi contul în două intervale de timp şi să nu folosiţi reţelele sociale în acele perioade.”
    Opţiunile sondajului publicat pe Instagram includeau varianta plăţii cu 10, 15 sau 20 de dolari pe săptămână.
    Facebook se aşteaptă ca între 200.000 şi 400.000 de persoane să participe la studiu.

     

  • Românul din Caransebeş care a creat în Germania un al al treilea ecran inteligent după TV şi telefon

    Călin Popescu a transformat ideea celui de-al treilea ecran inteligent într-un produs vandabil – oglinda inteligentă de fitness. Disponibilă deocamdată doar în Germania, aceasta ar putea ajunge în curând şi în România. Deocamdată, firma a strâns finanţări de peste 20 de milioane de euro şi îşi plănuieşte expansiunea din Berlin.

    „Noi vrem ca oglinda VAHA să devină al treilea ecran important din vieţile oamenilor după televizor şi telefon şi să reprezinte un punct central de interacţiune şi interes în casele oamenilor pentru comunicare, sănătate şi entertainment”, a descris produsul creat de el Călin Popescu într-una dintre cele mai recente ediţii ale emisiunii Viaţă de corporatist.
    El este chief technology officer şi cofondator al Vaha, având în responsabilitate transformarea unei idei in produsul vandabil – Oglinda VAHA. Chiar dacă cel care a gândit produsul este român, Vaha este o firmă germană fondată în iunie 2019, care a lansat oglinda de exerciţii fizice – aceasta ţine practic locul antreprenorului personal, dar şi dispozitivelor de care utilizatorii ar avea nevoie de obicei într-o sală de sport. Mare parte a echipei are ADN românesc, dar Călin Popescu a cofondat firma împreună cu partenera sa de afaceri Valerise Bures, actualul CEO.

    Originar din Caransebeş, el a studiat Comunicare, Cinematografie şi Media la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, iar apoi a urmat un program masteral în managementul inovaţiei la Central Saint Martins College of Arts and Design, Universitatea de Arte din Londra. L-a atras însă Berlinul pentru dezvoltarea carierei.

    Înainte de Vaha, a lucrat împreună cu asociata sa timp de trei ani la Pixformance Sports GmbH, o altă firmă care produce echipamente inteligente pentru fitness şi recuperare fizică bazate pe motion tracking şi inteligenţă artificială. Pixformance este de altfel lider mondial în acest domeniu cu o prezenţă în peste 800 de locaţii, sute de mii de utilizatori şi disponibilitate în 13 limbi.
    „Proiectul Vaha a venit ca o continuare naturală a altui proiect şi a altei firme la care am lucrat, care producea echipamente pentru fitness, sănătate şi reabilitare. Acolo tehnologia principală era computer vision şi analiza mişcării – o companie lider mondial pe acest segment, activă de peste 6 ani în piaţa internaţională”, a explicat Popescu.
    Făcând un studiu de piaţă, ca urmare a cererii utilizatorilor, au observat că există nevoia de a crea ceva atractiv ca design pe care să îl folosim acasă. La Vaha, majoritatea echipei software este în Cluj-Napoca ( 20 de oameni). Sediul central şi restul de oameni tech şi product sunt în Berlin, iar echipa hardware este în Shenzhen, China.

    Recent au început să lucreze cu parteneri locali din România şi în zona de hardware. „Cu siguranţă luăm în calcul expansiunea pe piaţa din România, unde vedem un comportament de consum interesant şi credem că produsul nostru se pliază bine pe piaţa produselor premium. În acest moment încercăm să ne stabilizăm poziţia pe piaţa din Germania, urmând o serie de pieţe mai mari”, spune Călin Popescu.

    Până în prezent, Vaha a obţinut finanţări de circa 21 milioane de euro, spune el, iar de jumătate de an vând produsele inteligente pe piaţa din Germania. Vor continua apoi, după câteva luni, cu expansiunea pe alte pieţe din Europa.
    Au început cu 5 milioane de euro finanţare în prima rundă seed, dintre care o parte a venit de la un fond de investiţii, iar o alta din cealaltă firmă. Ulterior au mai obţinut încă 16 milioane de euro. La momentul interviului se pregăteau pentru o nouă rundă, care ar trebui să se termine în toamna aceasta.

    „Ideea şi produsul sunt pe piaţă, banii pe care îi căutăm acum sunt în special pentru  scalarea vânzărilor, noi utilizatori şi expansiune – ne uităm la între 15 şi 20 de milioane de euro”, explică el.
    Obiectivul pe termen lung?
    „Ne dorim să ajungem lideri în zona europeană pentru zona de sănătate şi fitness la domiciliu şi să devenim un jucător cheie în ecuaţia internaţională alături de Mirro.Co, recent cumpărat de Lululemon pentru 500 de milioane de dolari şi Peloton, firma listată public în State”, descrie Călin Popescu obiectivele pe termen lung pentru companie.
    Vedeţi cum funcţionează mai exact Vaha şi ce alte planuri are cofondatorul acesteia în unul dintre cele mai recente interviuri video publicat în secţiunea Viaţă de corporatist, pe site-ul bmag.ro.

  • TikTok construieşte un centru de date de 500 de milioane de dolari pentru utilizatorii din Europa

    TikTok plănuieşte să construiască un centru de date de 500 de milioane de dolari (375 de milioane de lire) în Irlanda, platforma urmând să stocheze videoclipurile, mesajele şi alte date ale utilizatorilor din Europa, conform BBC.

    Până acum, toate înregistrările utilizatorilor au fost stocate în Statele Unite, fiind păstrată o copie de rezervă în Singapore.

    Anunţul vine într-un moment în care preşedintele american Donald Trump avertizează să interzică aplicaţia pe baza faptului că prezintă un risc la adresa securităţii naţionale a Statelor Unite.

    Chiar dacă ByteDance, compania-mamă a TikTok, neagă acuzaţiile preşedintelui, multinaţionala intenţionează să îşi vândă operaţiunile din SUA, Canada, Australia şi Noua Zeelandă către Microsoft.

    Anul acesta, TikTok şi-a triplat forţa de muncă în SUA, declarând că va crea în următorii trei ani aproximativ 10.000 de joburi noi în California, Texas, Floria şi New York, o creştere semnificativă de la cei 1.400 de angajaţi pe care îi are în prezent pe teritoriul Statelor Unite.

    La sfârşitul lunii trecute, investitorii din cadrul ByteDance au evaluat aplicaţia video la 50 de miliarde de dolari, cu mult peste rivalul Snap Inc, care înregistrează în prezent o capitalizare de 33 de miliarde de dolari.

     

  • WhatsApp vine cu noi funcţii pentru a lupta împotriva fake news

     WhatsApp vine cu noi funcţii pentru a lupta împotriva fake news. În noul update se va regăsi o bară de căutare disponibilă doar în cazul mesajelor redirecţionate.

    Dacă un expeditor trimite o ştire primită de la altcineva, destinatarul va putea verifica dacă ştirea respectivă este adevărată.

    „Astăzi (duminică- n.red.), creăm o metodă simplă de a verifica aceste mesaje prin apăsarea unui buton în formă de lupă în chat. Oferind astfel o cale mai uşoară de a căuta aceste mesaje care au fost redirecţionate de mai multe ori, putem ajuta oamenii să găsească mai multe surse de informaţii despre materialul primit”, au declarat reprezentanţii WhatsApp.

  • Twitter ia în calcul să pună utilizatorii să plătească un abonament

    CEO-ul Twitter, Jack Dorsey, ia în calcul introducerea unui abonament pentru o variantă fără publicitate, după ce veniturile au scăzut cu 23% din cauza reducerii activităţii publicitarilor. Nici scandalul legat de hacking nu a ajutat compania.

    Twitter are probleme, pe lângă recentul scandal de hacking în care 45 de conturi ale greilor lumii au fost sparte. Nici rezultatele financiare nu sunt deloc îmbucurătoare.

    Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, veniturile Twitter au scăzut cu 23% pentru că mulţi advertiser fie şi-au redus activitatea, fie au renunţat de tot.

    Aşa că Jack Dorsey se gândeşte serios să îi facă pe utilizatori să plătească.
    Cel mai probabil nu va fi ceva de genul „primele 10 mesaje sunt gratuite”, ci mai degrabă un abonament pentru care utilizatorul nu va mai avea reclame.
    Angela e influencer şi e reticentă în a plăti pentru o astfel de versiune.
    „Este clar ceva similar cu ce fac şi cei de la Youtube, nici pe Youtube nu plătesc abonament, mă uit la videoclipuri aşa, cu reclame, prefer să dau skip de două ori, decât să plătesc acel abonament. L-aş plăti dacă aş face, într-adevăr, mulţi bani din Twitter şi atunci s-ar justifica şi pentru mine această investiţie”, spune ea.

  • Care este motivul pentru care Steve Wozniak, cofondatorul gigantului Apple, dă în judecată YouTube

    Steve Wozniak, cofondatorul gigantului Apple, dă în judecată YouTube pentru că le-a permis infractori cibernetici să-i folosească numele pentru organizarea unor promoţii false care includeau drept premii monede bitcoin, scriu cei de la theverge.com.

    Potrivit reclamaţiei înregistrată la Curtea Superioară a Statului California, infractorii au postat videoclipuri pe platformă prin care pretind că Wozniak găzduieşte o promoţie bitcoin. Ei îi convingeau pe utilizatori că, dacă trimit bitcoin la o adresă furnizată, Wozniak va returna dublul sumei.

    „YouTube a prezentat un flux constant de videoclipuri şi promoţii înşelătoare care folosesc în mod fals fotografii ale reclamantului Steve Wozniak, precum şi ale altor antreprenori celebri din domeniul tehnologiei şi care au fraudat utilizatorii YouTube, obţinând astfel milioane de dolari”, se arată în plângere.

    „Cadourile” frauduloase au fost mult timp o caracteristică a lumii bitcoin, dar primesc mai multă atenţie din partea autorităţilor după o înşelăciune făcută la nivelul reţelei Twitter. Săptămâna trecută, hackerii au accesat conturile mai multor utilizatori importanţi, printre care Barack Obama, Joe Biden, Elon Musk, Bill Gates, Kanye West şi Michael Bloomberg. Hackerii au folosit breşele create în conturi pentru a anunţa cadouri frauduloase, susţinând, de asemenea, că utilizatorii care trimit bitcoin la o adresă furnizată vor primi dublul sumei în schimb. Se crede că infractorii au câştigat în urma înşelăciunii aproape 120.000 de dolari.

  • Trotinetele electrice Lime pot fi închiriate de astăzi direct în aplicaţia Uber în Bucureşti, în baza unui parteneriat între cele două platforme

    Trotinetele electrice Lime pot fi închiriate de astăzi direct în aplicaţia Uber în Bucureşti, în baza unui parteneriat între cele două platforme. 

    Utilizatorii Uber vor putea vedea trotinetele electrice Lime care se află în apropierea lor pe ecranul principal al aplicaţiei, după apăsarea butonului „Închiriază”.

    Trotinetele electrice Lime vor fi disponibile pentru utilizatorii Uber la preţul de 3 Lei pentru deblocare şi 0.6 Lei pe minut în timpul cursei.

    Toate trotinetele pot atinge o viteză maximă de 20 km/oră.

    ”Odată cu implementarea treptată a măsurilor de relaxare în Bucureşti, micro mobilitatea va avea un rol important în completarea şi extinderea reţelelor de transport în comun. În plus, aceasta le oferă oamenilor o alternativă excelentă pentru a se deplasa în siguranţă, oferind posibilitatea de distanţare socială chiar şi în drumul către locul de muncă, la un preţ convenabil”, se arată în comunicatul Uber.

    Compania americană Lime are circa 1.000 de trotinete electrice pe străzile din Capitală. Lime a intrat pe piaţa locală în urmă cu un an, iar Capitala a generat pentru companie peste 1 milion de călătorii înainte de pandemia de Covid-19.

    Potrivit unui anunţ publicat de Lime la începutul lunii mai, compania de ridesharing Uber conduce o rundă de finanţare de 170 milioane de dolari pentru start-up-ul de trotinete electrice. Ceilalţi investitori care participă la această rundă de finanţare sunt: fondul de investiţii Bain Capital Ventures, gigantul Alphabet şi braţul de investiţii al Alphabet, GV.

    În cadrul tranzacţiei, Uber va transfera propria companie de trotinete şi scutere electrice, Jump, către Lime, urmând ca aplicaţiile pentru cele două servicii să fie integrate.