BusinessMagazin

Tag: utilizatori

  • Aplicaţia de socializare lansată de un programator român care rivalizează cu gigantul Google

    „Cumva este amuzant că apelăm tot la tehnologie şi tot la o aplicaţie pentru a-i scoate din casă. Asta e unealta, e un cal troian”, spune fondatorul businessului. Ideea de a dezvolta aplicaţia Jummpi, lansată anul acesta în luna mai, i-a venit în 2016. „Acum câţiva ani eram în casă, era vară, era frumos şi mă gândeam că aş face ceva amuzant dar nu ştiam exact ce şi nici cu cine.

    Tocmai apăruse în România Tinder. Eu sunt programator şi am fost şocat de ideea că există o aplicaţie care arată atât de simplu. Deci, coroborat cu ideea mea, am spus că aş putea să fac şi eu asta. Şi la puţin timp m-am apucat de aplicaţie”, povesteşte Andrei Stoiculescu.

    La acea vreme lucra într-o multinaţională, aşa că şi-a dat demisia pentru a se concentra pe crearea aplicaţiei, însă când a realizat că nu o poate termina aşa de repede pe cum credea, s-a întors la job. Pe parcurs, investiţia în crearea şi lansarea platformei s-a ridicat la aproximativ 15.000 de euro din fonduri proprii, „pentru că aveam nevoie de consultanţi şi de branding, adduri, hosting”, menţionează fondatorul businessului.
    La început a lucrat singur la crearea platformei, dar după ce a făcut un demo a început să caute noi parteneri pe LinkedIn. „Uşor, uşor am început să găsesc oameni şi aşa am strâns echipa actuală de şase persoane – patru programatori, un designer şi un şef al departamentului de marketing şi comunicare”, adaugă el.
    Rolul de CMO (chief marketing officer) a fost preluat de Irina Leca, antreprenoarea care i-a fost alături lui Andrei Pitiş la fondarea brandului Vector Watch, achiziţionat de Fitbit. Ea este şi cofondator al Jumppi şi s-a alăturat echipei în urmă cu o lună, însă momentan lucrează pentru aplicaţie, ca şi ceilalţi membri, doar în timpul liber sau în weekenduri, în contextul în care toţi sunt angajaţi în prezent în alte companii. „Cred că îţi rămâne în sânge antreprenoriatul şi îmi place foarte mult ideea de a aduna şi de a găsi modelul de business câştigător. Asta îmi place la start-up-uri, că poţi să experimentezi foarte mult şi că nu te duci pe o reţetă gata construită. Şi îmi place foarte mult să creionăm produsul ăsta pe baza feedback-ului pe care îl primim de la utilizatori. Plus că vrem să îi facem pe oameni mai fericiţi pentru că facilităm interacţiunea faţă în faţă şi interacţiunea socială; cred că asta rezonează foarte mult şi cu felul meu de a fi”, explică ea motivaţia de a se alătura afacerii.
    Iniţial, iniţiativa dezvoltării aplicaţiei a avut la bază dorinţa antreprenorului de a-i ajuta pe studenţii din provincie veniţi la facultate în Bucureşti să îşi facă mai uşor noi cunoştinţe şi să lege prietenii. „Eu am vorbit personal cu mai mulţi studenţi şi cu asociaţii de studenţi de la care am aflat că, într-adevăr, există problema asta: la început studenţii au foarte multe lucruri noi de care se lovesc şi faptul că foarte mulţi pleacă de acasă şi se mută într-un oraş nou e un factor în plus de greutate. Am intrat pe forumuri şi am văzut că oamenii chiar caută pe internet «Cum îţi faci prieteni la facultate, ce trebuie să faci» şi îşi dădeau sfaturi unii altora”, spune Irina Leca. Ea adaugă că, în ciuda faptului că asociaţiile de studenţi le pun acestora la dispoziţie grupuri de Facebook, în care se înregistrează toţi, de multe ori oamenii nu reuşesc să treacă de bariera aceasta şi să iniţieze discuţii sau să lege prietenii în spatele ecranului. La rândul său, Stoiculescu susţine că „una e să îi spui unui necunoscut pe Facebook: «Hai, nu vrei să ieşi acum să jucăm squash?» şi alta e să-i spui cuiva care este pe o platformă dedicată acestor activităţi”.
    Potrivit reprezentanţilor businessului, aplicaţia nu se adresează doar studenţilor, ci şi tinerilor angajaţi, comunităţilor locale de expaţi sau turiştilor veniţi în Capitală, ţinta principală fiind persoanele de 18-35 de ani, dar nu există limită superioară de vârstă în ceea ce priveşte folosirea aplicaţiei, singura condiţie fiind să fii major. „Nu ne axăm neapărat pe studenţi, am lăsat o platformă care să-i ajute să se întâlnească mai uşor unii cu ceilalţi, dar asta nu-i exclude pe ceilalţi utilizatori”, menţionează fondatorul Jummpi.
    Pe platformă, disponibilă atât pe iOS cât şi pe Android, poţi să postezi sau să găseşti evenimente sau activităţi din cele mai diverse, de la simple ieşiri la bere sau la alergat, până la excursii sau seri de jocuri, ba chiar să îţi întâlneşti şi jumătatea, chiar dacă specificul aplicaţiei nu este unul de dating, ci de socializare. „Nu credem că publicul va percepe aplicaţia ca pe una destinată datingului, pentru că în primul rând pe aplicaţie se formează grupuri, de la două persoane în sus, şi în al doilea rând e centrată pe anumite activităţi”, spune Stoiculescu.
    Irina Leca adaugă: „E mult mai cool să faci o activitate socială cu alţi oameni, şi dacă se înfiripă ceva, să fie spontan, de la sine, nu forţat. Când te duci la o întâlnire de pe Tinder clar te duci cu o strângere de inimă. E un pic mai greu şi ai o anumită reţinere. Pe când dacă te duci înspre o activitate socială, într-un grup de oameni, şi se întâmplă ceva, cu atât mai bine. Noi ne-am bucura să fie mulţi oameni care să se îndrăgostească pe Jummpi”.
    Ea mai spune că nu trebuie doar să aştepţi să posteze cineva un eveniment şi să vină oamenii către tine, ci poţi invita şi tu la un eveniment alţi utilizatori din listă sau alţi prieteni, printr-un link pe care îl poţi distribui extern, pe alte aplicaţii, ca Facebook sau WhatsApp. „Am constatat că 85% dintre utilizatori nu iniţiază evenimente, ci stau şi se uită la ce activităţi sunt, dar nu au curajul să iniţieze. Pe aceştia vrem să-i activăm să participe.”
    În prezent, aplicaţia are 1.600 de utilizatori în Capitală, însă ambiţiile lui Stoiculescu sunt ca până la sfârşitul anului numărul acestora să crească până la 20.000, în Bucureşti, Cluj şi Braşov. Intenţia sa nu este însă de a acoperi doar harta României, ci plănuieşte ca, printr-o finanţare externă – fond de investiţii, accelerator de start-up-uri sau business angel – să se extindă anul viitor şi în afara ţării. „Există mai multe posibilităţi, dar momentan vrem să vedem că există tracţiune, că oamenii intră pe platformă şi că îşi doresc să participe la activităţi, şi după aceea vom vedea exact cui ne adresăm mai departe să obţinem şi finanţare”, menţionează Irina Leca. Motivaţia antreprenorului de a se extinde peste graniţe a fost impulsionată şi de faptul că, la foarte scurt timp după lansarea Jumppi, laboratorul de inovaţie de la Google a dezvoltat la New York o aplicaţie similară, Shoe Lace. „Cumva tot asta încearcă să facă, să scoată oamenii din spatele ecranelor pentru a se întâlnii în viaţa reală. Şi noi ne bucurăm, pentru că asta înseamnă că Google validează ideea noastră. Şi ei sunt foarte la început, chiar mai la început decât noi, şi experimentează, ca şi noi, dar asta e o validare în plus pentru proiectul nostru”, spune Stoiculescu.
    Primele state vizate pentru extindere sunt SUA, Marea Britanie şi Olanda, dar Irina Leca spune că personal se gândeşte şi la alte ţări care au foarte mulţi turişti şi comunităţi importante de expaţi. „Ne-am dat seama că străinii sunt un target foarte bun pentru noi. Chiar au căutat activ aplicaţii prin care să cunoască oameni, mai ales expaţi. Ţările sau zonele în care sunt mulţi expaţi ar fi un target bun, pentru că expaţii chiar asta îşi caută – un nou cerc de prieteni. Ei din start sunt izolaţi de prietenii lor şi e o nevoie umană, firească, să socializezi şi să îţi împarţi momentele cu alţi oameni. Toţi avem nevoia asta.”
    În ceea ce priveşte reticenţa pe care ar putea-o avea utilizatorii platformei în legătură cu stabilirea unor activităţi alături de oameni necunoscuţi, Andrei Stoiculescu spune că este normal să existe o temere. „De aceeea vrem să aflăm cât mai multe de la oamenii care folosesc sau vor folosi în viitorul apropiat Jumppi şi cum văd ei situaţia asta. Noi avem deja câteva mecanisme la care ne gândim, de exemplu un sistem de rating pentru oamenii care se întâlnesc, să îşi ofere unii altora un fel de calificativ. La noi nu vor fi steluţe, ci etichete pozitive pe care le dai doar dacă vrei. Spre exemplu, un tip de încredere sau o tipă foarte amuzantă”, explică el. De altfel, adaugă Stoiculescu, poţi avea această reticenţă peste tot, de pildă pe Tinder. „E un lucru de care nu ai cum să scapi. Vrem să creăm condiţiile de a găsi oamenii cei mai buni pentru tine, cei mai asemănători.” Irina Leca spune că şi conversaţia pe care o porţi pe platformă înainte de a te întâlni cu alţi utilizatori pentru a stabili diverse detalii este o primă modalitate de a vedea dacă persoana respectivă reprezintă o primă sursă de validare. „Apoi tu alegi dacă te duci mai departe”, menţionează ea. 
    În prezent aplicaţia nu este monetizată, însă pe viitor reprezentanţii afacerii plănuiesc să lanseze o versiune premium cu o serie de funcţionalităţi care vor fi disponibile contra cost. În plus, Stoiculescu spune că vor introduce şi publicitate targetată şi personalizată în funcţie de profilul utilizatorilor. „Trebuie să fie relevantă pentru ceea ce îţi place ţie să faci. De exemplu, dacă ştim că te duci la sală, probabil că vei putea să vezi produse pentru sală”, spune Irina Leca. O sursă de venit va fi reprezentată şi de parteneriate. „Vrem să avem şi furnizori de activităţi, cum ar fi Therme sau Worldclass, care să organizeze activităţi acolo, iar noi să creăm grupuri pentru a merge la furnizorul respectiv”, adaugă ea.
    „Vrem să ne parteneriem, să avem afiliaţi. Spre exemplu, dacă reuşim să facem oamenii să iasă din casă în club, e clar că vor avea nevoie să meargă acolo cu maşina. Facem un parteneriat cu Bold sau Uber, de exemplu; ei câştigă prin faptul că iau faţa concurenţei în oraşul respectiv, iar noi primim o mică taxă pentru fiecare cursă pe care ei au facilitat-o”, spune şi Stoiculescu. Potrivit lui, pentru a facilita accesul utilizatorilor la respectivul furnizor, în aplicaţie va fi disponibil un buton – «Comandă din Jumppi» – pentru cei care vor dori să folosească serviciul de ridesharing. De altfel, ei au încheiat deja un parteneriat care funcţionează pe acest principiu, de affiliate fee, cu platforma de rezervări pentru restaurante ialoc.ro, care, potrivit lui Stoiculescu, va oferi mici bonusuri sau recompense în restaurantele partenere utilizatorilor de Jumppi. Irina Leca spune că s-au gândit inclusiv la posibilitatea de a face parteneriate şi cu asociaţiile de studenţi, pentru a coorganiza o serie de evenimente.
    Cât priveşte concurenţa, reprezentanţii Jumppi spun că pe plan local nu au decât concurenţi indirecţi. „Tinderul, de exemplu, este folosit de mulţi oameni doar pentru socializare, nu neapărat pentru dating, şi observăm că uneori oamenii se duc efectiv la o întâlnire pentru că au nevoie de partea asta de socializare sau ca să iasă din casă”, susţine Irina Leca. Andrei Stoiculescu spune, în completare, că un alt concurent indirect este aplicaţia MeetApp. „E destul de mare şi cam pe aceeaşi idee, doar că mai planificată, şi se axează mai mult pe conferinţe. În plus, pe MeetApp trebuie să plăteşti ca să postezi activitatea, la noi e gratuit. Noi ne ducem mai mult pe partea de spontan”, adaugă Andrei Stoiculescu. „E un proiect destul de ambiţios, de anvergura celor mari din Statele Unite – cum ar fi Facebook, Tinder. Suntem entuziasmaţi şi credem în acest proiect pentru că este destul de vizionar pe termen lung”, adaugă Andrei Stoiculescu, fondator şi CEO al Jummpi.

  • Google a rezolvat una dintre cele mai mari probleme ale utilizatorilor de Google Maps

    La începutul lunii octombrie, Google vine cu un update important al serviciilor de securitate şi protecţie a confidenţialităţii. Mai exact, compania a răspuns mai multor nemulţumiri pe care utilizatorii unor aplicaţii precum Google Maps sau YouTube le aveau de o bună vreme.
     
    Modul Incognito pentru Google Maps: Incognito este una dintre cele mai populare măsuri de protejare a confidenţialităţii online, încă de la lansarea Chrome în 2018. O astfel de funcţie a fost introdusă în YouTube în prima parte a lui 2019, iar acum va fi disponibilă şi pentru Google Maps. 
     
    Practic, atunci când activezi modul Incognito în Maps, activitatea pe acel dispozitiv – precum locurile pe care le cauţi – nu va fi salvată în contul de Google şi nu va fi utilizată pentru personalizarea experienţei pe Google Maps. Activarea modului Incognito se face din poza de profil şi poate fi realizată oricând. Modul Incognito va fi introdus în săptămânile următoare pe dispozitivele cu Android, urmând apoi pentru iOS. 
     
    Auto-delete pentru YouTube: În luna mai a acestui an, Google anunţa introducerea funcţie de ştergere automată pentru Location History şi activitatea pe internet şi în aplicaţii. Aceasta includea lucrurile pe care le-ai căutat şi paginile vizitate online, precum şi comenzile vocale. Funcţia auto-delete va fi de acum disponibilă şi pentru istoricul YouTube. Funcţia se poate seta pentru declanşare automată, la intervale de 3 sau 18 luni.
     

  • Atacurile de phishing care vizează utilizatorii de Mac şi iOS au crescut cu 9%, ajungând la 1,6 milioane, în mai puţin de un an

    Numărul de atacuri de phishing care îi vizează pe utilizatorii de computere Mac şi dispozitive mobile iOS, precum şi de servicii web asociate pentru a-i atrage în scheme frauduloase a ajuns la 1,6 milioane în prima jumătate a anului 2019. Această cifră este cu aproximativ 9% mai mare decât atacurile de pe parcursul întregului an 2018. Numărul din ce în ce mai mare de utilizatori de dispozitive digitale populare atrage în mod clar tot mai mulţi infractori. Aceasta este una dintre principalele constatări ale raportului Kaspersky privind ameninţările la adresa utilizatorilor Mac în 2019.

    Chiar dacă volumul de programe software dăunătoare care ameninţă utilizatorii de macOS şi platforma mobilă iOS este mult mai mic decât al celor care vizează platforme Windows şi Android, atunci când vine vorba de phishing lucrurile stau cu totul altfel. Deoarece se bazează pe inginerie socială, majoritatea atacurilor de phishing nu au nicio legătură cu software-ul. Aşa cum au arătat cercetările recente Kaspersky, numărul cazurilor în care utilizatorii s-au confruntat cu pagini web frauduloase care folosesc marca Apple a crescut semnificativ în primele şase luni ale anului, ajungând la 1,6 milioane. Această cifră este cu 9% mai mare decât cea de pe parcursul întregului an 2018, când soluţiile de securitate Kaspersky au împiedicat peste 1,49 milioane de încercări de a accesa pagini de phishing cu temă Apple. Cercetarea se bazează pe statistici privind ameninţările, împărtăşite voluntar de către utilizatorii Kaspersky Security Network – o infrastructură cloud globală, concepută pentru răspuns imediat la atacurile cibernetice emergente.
    Printre cele mai frecvente tehnici de fraudă se numără cele concepute pentru a semăna cu interfaţa iCloud şi a fura acreditările conturilor Apple ID. Link-urile către astfel de servicii provin de obicei de la e-mail-uri spam care se prezintă drept mesaje din partea asistenţei tehnice. Adesea ele ameninţă utilizatorii că le blochează conturile dacă nu dau click pe link.

    O altă metodă larg răspândită este utilizarea paginilor care încearcă să convingă utilizatorul că pe computerul său este o ameninţare gravă de securitate şi va avea nevoie doar de câteva click-uri şi de câţiva dolari pentru a rezolva aceste probleme.

    „Deşi din punct de vedere tehnic aceste tentative de fraudă nu sunt noi, credem că ele reprezintă un pericol şi mai mare pentru utilizatorii Apple decât cele similare împotriva utilizatorilor altor platforme – cum ar fi Windows sau Android”, a spus Tatyana Sidorina, security researcher la Kaspersky. „Aceasta deoarece ecosistemul din jurul Mac-urilor şi al altor dispozitive Apple este considerat în general un mediu mult mai sigur. Prin urmare, utilizatorii ar putea fi mai puţin precauţi atunci când întâlnesc site-uri false. Între timp, furtul datelor de autentificare în contul iCloud ar putea duce la consecinţe grave – un iPhone sau iPad ar putea fi blocate de la distanţă sau şterse de un utilizator rău intenţionat. Le recomandăm utilizatorilor de dispozitive Apple să acorde mai multă atenţie e-mail-urilor ce pretind a fi de la asistenţa tehnică şi care le solicită datele sau să intre pe un link.”

    În afară de creşterea phishing-ului, raportul a relevat şi alte tipuri de ameninţări pentru utilizatorii dispozitivelor macOS. Rezultatele au demonstrat câteva tendinţe relativ pozitive: cele mai frecvente ameninţări pentru utilizatorii de Mac s-au dovedit a nu fi un malware periculos, cum ar fi troienii bancari, ci ameninţările de tip AdWare, care nu sunt neapărat foarte periculoase şi sunt definite drept „programe potenţial nedorite”. Majoritatea doar deranjează utilizatorii, supraîncărcându-le dispozitivele cu reclame nesolicitate, însă unele dintre aceste programe ar putea ascunde ameninţări mai grave.

  • Fitbit introduce Fitbit Pay pentru plata cu ceasul şi în modelul Versa 2

    Compania Fitbit a lansat a doua versiune a smartwatch-ului Versa 2, odată cu care aduce pentru utilizatori posibilitatea de a plăti cu dispozitivul prin intermediul Fitbit Pay.

    „Noul produs se bazează pe funcţionalităţile predecesorului Fitbit Versa, dar aduce în plus şi opţiuni noi cum ar fi aplicaţia Spotify şi informaţii mai detaliate despre calitatea somnului prin funcţia Sleep Score. Ne dorim să creştem numărul utilizatorilor de smartwatch-uri şi să îi încurajăm să folosească beneficiile tehnologiei în avantajul lor”, spune James Park, co-fondator şi CEO Fitbit.

    Noul model va fi disponibil în România odată cu a doua jumătate a lunii septembrie.

    „De asemenea, cu ajutorul aplicaţiei Spotify pot asculta muzica şi podcasturile preferate. Miile de aplicaţii şi feţe de ceas, alături de posibilitatea activării ecranului Always-On fac din Versa 2 un produs versatil datorită informaţiile despre sănătate şi fitness pe care le oferă. Nu în ultimul rând, Versa 2 are autonomie a bateriei de peste 5 zile, având acelaşi preţ ca al predecesorului Fitbit Versa”, adaugă reprezentanţii companiei.

    Fitbit Pay era până acum disponibil doar pe modelul Versa 1 Special Edition. În România platforma funcţionează cu Banca Transilvania, Orange Money şi Revolut. 

     

  • Fitbit introduce Fitbit Pay pentru plata cu ceasul şi în modelul Versa 2

    Compania Fitbit a lansat a doua versiune a smartwatch-ului Versa 2, odată cu care aduce pentru utilizatori posibilitatea de a plăti cu dispozitivul prin intermediul Fitbit Pay.

    „Noul produs se bazează pe funcţionalităţile predecesorului Fitbit Versa, dar aduce în plus şi opţiuni noi cum ar fi aplicaţia Spotify şi informaţii mai detaliate despre calitatea somnului prin funcţia Sleep Score. Ne dorim să creştem numărul utilizatorilor de smartwatch-uri şi să îi încurajăm să folosească beneficiile tehnologiei în avantajul lor”, spune James Park, co-fondator şi CEO Fitbit.

    Noul model va fi disponibil în România odată cu a doua jumătate a lunii septembrie.

    „De asemenea, cu ajutorul aplicaţiei Spotify pot asculta muzica şi podcasturile preferate. Miile de aplicaţii şi feţe de ceas, alături de posibilitatea activării ecranului Always-On fac din Versa 2 un produs versatil datorită informaţiile despre sănătate şi fitness pe care le oferă. Nu în ultimul rând, Versa 2 are autonomie a bateriei de peste 5 zile, având acelaşi preţ ca al predecesorului Fitbit Versa”, adaugă reprezentanţii companiei.

    Fitbit Pay era până acum disponibil doar pe modelul Versa 1 Special Edition. În România platforma funcţionează cu Banca Transilvania, Orange Money şi Revolut. 

     

  • Sistemele de operare care nu mai primesc actualizări sunt încă folosite de 41% dintre consumatori

    Chiar dacă sunt disponibile versiuni mai noi ale respectivului sistem de operare, aproximativ 41% dintre consumatori utilizează în continuare un sistem de operare pentru desktop care fie nu mai este actualizat, fie se apropie de acest moment, cum ar fi Windows XP sau Windows 7. În acelaşi timp, aproape 40% dintre firmele foarte mici (VSB) şi 47% dintre întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) şi companii mari se bazează încă pe aceste sisteme. Această situaţie creează un risc de securitate.

    În cele mai multe cazuri, sfârşitul ciclului de viaţă al unui sistem de operare înseamnă că nu vor fi mai fi emise alte actualizări de către furnizor, inclusiv actualizări legate de securitatea cibernetică. Cu toate acestea, cercetătorii în domeniul securităţii sau atacatorii cibernetici pot găsi vulnerabilităţi necunoscute anterior în aceste sisteme. Ulterior, aceste vulnerabilităţi pot fi utilizate în atacuri cibernetice şi utilizatorii vor fi expuşi, deoarece nu vor mai primi un patch care să rezolve problema. Pentru a încerca să evalueze câte astfel de sisteme cu risc există şi a estima amploarea riscului, cercetătorii Kaspersky au analizat datele anonimizate despre utilizarea sistemelor de operare, furnizate de utilizatorii Kaspersky Security Network (cu acordul lor). Rezultatele arată că 4 din 10 consumatori folosesc încă sisteme învechite, inclusiv cele extrem de vechi precum Windows XP sau Vista.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Povestea tinerei responsabile de prima platformă gratuită de instruire în RPA

    Diana Ocraim lucrează la UiPath din 2016, fiind responsabilă de activitatea UiPath Academy, prima platformă gratuită de instruire în tehnologia Robotic Process Automation (RPA); ea coordonează o echipă de 20 de oameni.

    La finalul lui 2018, UiPath Academy număra peste 250.000 de utilizatori înregistraţi (de la lansarea din aprilie 2017), iar comunitatea creşte în medie cu 45.000 de utilizatori noi pe lună. De-a lungul primelor 18 luni, academia a eliberat peste 130.000 de diplome către utilizatori din peste 170 de ţări. 

    „Când am început, în 2016, UiPath era încă la început şi satisfacerea interesului pe care tehnologia RPA îl atrăgea la nivel internaţional era încă un puzzle care trebuia rezolvat”, povesteşte ea. „La momentul acela, UiPath, care acum are 2.700 de angajaţi în 24 de ţări, era încă o companie de 30-40 de angajaţi cu un singur birou în Bucureşti, inclusiv o mână de experţi care puteau folosi şi învăţa mai departe pe alţii cum să folosească produsul nostru. De aceea, visul ca într-o bună zi profesionişti de pe alte continente, din alte culturi şi care vorbesc alte limbi să folosească produsul nostru părea foarte îndepărtat”. 

    Experienţa sa internaţională s-a concretizat tot în cadrul UiPath, prin dezvoltarea programelor cu caracter global, a colaborării inter-regionale, „dar şi prin expunerea la diversele culturi din care provin colegii mei din UiPath, precum şi utilizatorii UiPath Academy”.

  • Reacţiile influencerilor ale căror afaceri sunt ameninţate de deciziile Instagram: „Suntem cu toţii un produs”

    La câteva săptămâni după ce reprezentanţii Instagram şi-au anunţat intenţiile de a ascunde like-urile utilizatorilor din anumite ţări, reacţiile unor influenceri din toată lumea nu au încetat să apară, după cum reiese dintr-un articol publicat de BBC. În fiecare zi, în jur de 95 de milioane de fotografii şi materiale video sunt încărcate pe Instagram; totodată, utilizatorii Instagram pot observa că acestea au în jur de 4,2 miliarde de like-uri.


    În iulie, Instagram a anunţat că va îndepărta posibilitatea ca numărul de like-uri ale utilizatorilor să fie vizualizate de către fanii lor în şase ţări, printre care Australia şi Noua Zeelandă, urmând o perioadă de test în care numărul like-urilor să fie ascunse şi în Canada. Astfel, în timp ce utilizatorii vor putea vedea numărul de like-uri ale conturilor lor, cei care îi urmăresc (followers) nu pot.


    Câţiva influenceri din Australia au criticat această decizie. Jem Wolfie, un influencer axat pe nutriţie şi fitness, care are 2,7 milioane de followers, s-a plâns la radioul naţional că Instagram a îndepărtat un instrument cheie pentru ea. Mikaela Testa, tot din Australia, s-a înregistrat plângând ca reacţie la mişcarea anunţată de Instagram. Ambele femei au fost bombardate de reacţii ale utilizatorilor de social media care le transmiteau să „îşi ia un job real”.

    Pentru ele însă – precum şi pentru alţii – Instagram chiar este un job real. Influencerul australian Kayla Itsines, axată tot pe fitness, a acumulat o avere importantă prin Instagram: cu 12 milioane de followers, are o avere evaluată la mai mult de 46 de milioane de dolari australieni anul trecut.

    De ce a decis Instagram să facă numărul de like-uri invizibil? Pentru a crea „un mediu cu mai puţine presiuni” şi pentru a îndepărta riscurile legate de sănătatea mintală a utilizatorilor, a declarat Adam Mosseri, şeful Instagram, într-o conferinţă organizată în California la începutul acestui an.
    Cyberbullying-ul se află pe un trend crescător, iar mulţi dintre influenceri urmăresc like-urile până la epuizare.

    La o lună de la anunţarea acestei decizii, mai mulţi influenceri au anunţat – cel puţin în mod public – că ei consideră mişcarea ca fiind binevenită. Max Doyle, managing director al unei agenţii de marketing cu baza în Sydney, spune că este prea devreme pentru a afla care sunt rezultatele acestui test, dar previzionează o „reducere a engagement-ului” dacă like-urile sunt invizibile fanilor.

    „Engagement-ul este ca o monedă digitală pentru influenceri. Acest lucru va însemna că marketerii (care vor lucra cu influencerii) vor trebui să fie mai pricepuţi în colaborările de acest tip.
    Zilele în care un influencer va poza pur şi simplu mestecând gumă şi spunând cât de mult îi place respiraţia proaspătă pe care o are au apus, spune el. Oamenii trebuie să devină mai creativi – poate să fotografieze guma respectivă într-o geantă, alături de alte obiecte esenţiale pentru activitatea zilnică. Joe Gagliese, cofondatorul unei agenţii globale de influenceri aflată în Canada, spune că pentru ei, îndepărtarea like-urilor este „mai mult un şoc asupra ego-ului lor decât asupra banilor câştigaţi”. Potrivit lui, au trecut ani buni de când agenţiile îi plăteau pe influenceri în funcţie de numărul de like-uri pe care le primeau postările lor, mai ales fiindcă sistemul era foarte uşor de corupt. Gagliese este şi el de părere că influencerii vor fi încurajaţi să promoveze într-un mod mai creativ produsele lor – poate pentru a genera un alt tip de engagement, care să includă poate mai multe comentarii ale utilizatorilor.


    Un purtător de cuvânt al Facebook (care deţine Instagram), a declarat pentru BBC că „Acest test te face să îţi păstrezi contul privat, astfel încât să te concentrezi mai puţin pe like-uri şi mai mult pe a-ţi spune povestea.”
    Carmen Huter, un influencer care face poze din locurile în care călătoreşte, consideră că schimbările nu vor avea un impact asupra veniturilor ei, dar valoarea contului său va fi măsurată diferit. Instagram, spune ea, nu are nicio obligaţie asupra utilizatorilor şi este o prostie să credem asta.
    „Lucrurile se schimbă şi să simţi că deţii Instagram este foarte periculos deoarece, de fapt, Instagram te deţine pe tine. Suntem cu toţii un produs. Chiar dacă facem bani sau nu din asta, suntem un produs pe care ei (proprietarii Instagram) îl monetizează zi de zi.”
     

  • Facebook oferă posibilitatea plăţii unor utilizatori cu 350 de dolari. Ce condiţii trebuie să îndeplinească şi ce trebuie să facă ei pentru a primi banii

    O firmă de consultanţă care lucrează pentru Facebook a anunţat că gigantul american oferă jurnaliştilor posibilitatea să primească câte 350 de dolari de la companie. În schimb, Facebook doreşte ca jurnaliştii să le comunice perspectiva lor asupra social media, potrivit unui articol publicat de Business Insider.

    Astfel, compania de cercetare de piaţă Luce Research a trimis e-mailuri către reporteri specializaţi pe tehnologie, în numele gigantului din Silicon Valley, solicitându-le să ia parte la interviuri în care să discute despre securitatea cibernetică, moderarea conţinutului, precum şi „integritatea informaţiilor pe social media”, oferindu-le câte 350 de dolari fiecăruia în schimbul acestor informaţii.

    Luce Research le-a comunicat jurnaliştilor că le oferă banii în schimbul unui interviu de 45 de minute, precizând că aceştia ar putea fi donaţi unei organizaţii caritabile, dacă ei preferă. Un purtător de cuvânt al Facebook a spus că nu i-a selectat pe niciunul dintre participanţii la studiu.

    Mai mulţi angajaţi ai Business Insider au fost contactaţi prin intermediul e-mailului companiei de cercetare, inclusiv articolul autorului în cauza, şi cel puţin un editor de la publicaţia New York Times. În e-mail, reprezentanţii Luce Research au spus că sunt în căutarea unor „formatori de opinie cheie din Statele Unite pentru a capta esenţa discuţiilor” despre problemele menţionate.

    Cercetarea ar veni ca o consecinţă a faptului că reputaţia Facebook a fost pătată de o serie de plângeri referitoare la încălcarea intimităţii şi de dezinformarea cauzată de reţeaua socială. Această decizie ridică numeroase întrebări, inclusiv respectiv la cât de neadecvat este ca o companie să ofere bani cash jurnaliştilor care raportează nereguli referitoare la activitatea reţelei, subliniază reprezentanţii Business Insider.

     

  • DECIZIA neaşteptată luată de Google. Va afecta 1,7 miliarde de utilizatori. Cum puteţi şti dacă vă aflaţi printre ei

    Google a anunţat că începe să înlocuiască parolele folosite ca metodă de a verifica identitatea online pentru utilizatorii de Android. Pe data de 12 august, Dongjing He, un inginer software al Google şi Christian Brand, un manager de produs al companiei, au anunţat pe blogul de securitate al acesteia, că „noile tehnologii de securitate depăşesc parolele atât din punctul de vedere al puterii cât şi al comodităţii.” Având acest lucru în minte, continuă el, Google este „fericit să anunţe că poţi să îţi verifici identitatea folosind amprenta sau varianta de screen lock atunci când foloseşti anumite servicii Google.”

    Ce înseamnă acest lucru?
    Jurnaliştii publicaţiei internaţionale Forbes spun că decizia indică foarte puţine lucruri referitoare la viitor în prezent. Poate fi considerată ca fiind un prim pas în direcţia unui viitor fără parole, într-un mod similar în care Microsoft a anunţat că a semnalat intenţia de a înlocui parolele necesare pentru folosirea  Windows pentru 800 de milioane de utilizatori. În ambele situaţii, numitorul comun este autentificarea FIDO2.
    Alianţa FIDO (abreviere care derivă de la Identificarea Rapidă în mediul Online – FIDO Online), este o industrie care are ca misiune rezolvarea problemelor parolelor care folosesc standardele deschise în direcţia dezvoltării tehnologiilor care pot să le înlocuiască în mod sigur. FIDO2 este un set de astfel de standarde care permit login-urile prin intermediul metodelor criptografice de securitate.
    Este prima dată când Google a permis folosirea aceloraşi date biometrice – amprenta – pentru aplicaţiile native de Android sau pentru  serviciile web ale companiei. Amprenta poate fi înregistrată o singură dată pe smartphone şi apoi folosită atât pentru accesarea în mod sigur a aplicaţiilor şi serviciilor web.