Pentru acest studiu, oamenii de ştiinţă au folosit şapte dintre cele mai puternice telescoape de pe planetă, pentru a observa timp de opt ani peste 200.000 de galaxii.
Tag: univers
-
O persoană modestă în locul stăpânilor universului
Deutsche Bank, cea mai mare bancă din germania, a încercat fără prea mare succes în ultima perioadă să îşi refacă imaginea şifonată de o serie de probleme cu autorităţile de reglementare şi justiţia, care includ investigaţii legate de manipularea dobânzilor, nereguli la vânzarea instrumentelor derivate, Evaziune fiscală şi spălare de bani.
La numai o lună după ce a fost amendată cu nu mai puţin de 2,5 miliarde de dolari pentru manipularea dobânzii interbancare libor, Deutsche Bank a luat prin surprindere piaţa financiară, anunţând demisia directorilor generali Anshu Jain şi Jurgen Fitschen. Conducerea băncii va fi încredinţată britanicului John Cryan, fost director financiar al băncii elveţiene UBS, care va avea dificila sarcină de a spăla imaginea instituţiei financiare şi de a creşte profitabilitatea.
DEUTSCHE BANK a prezentat în luna aprilie o schimbare radicală de management, într-o ultimă încercare de recâştigare a încrederii în administrarea băncii, dar unii acţionari au cerut mai multe modificări. Cryan, în vârstă de 54 de ani, este membru în consiliul de supraveghere al instituţiei financiare din 2013. El îl va înlocui pe Jain, care va demisiona pe 30 iunie, şi va deveni singurul director general atunci când celălalt CEO, Jurgen Fitschen, va renunţa la funcţie în luna mai a anului viitor.
Noul director general, care îşi va prelua atribuţiile pe 1 iulie, a fost puternic implicat în planul pentru noua strategie a băncii, fiind improbabil să o modifice semnificativ, potrivit unei surse citate de Reuters.
Planul strategic a fost criticat de acţionari ca fiind insuficient şi tardiv. ”Este nevoie de multe alte detalii. Este o muncă uriaşă. Deutsche Bank este una dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume şi cea mai mare din Germania„, explică Chris Wheeler, analist la Atlantic Equities în Londra. Un alt analist a arătat că Cryan a ajutat la scoaterea din criză a băncii elveţiene UBS. ”Cryan este o persoană modestă, spre deosebire de generaţia actuală, care se crede stăpâna universului„, a adăugat acesta.Preşedintele consiliului de supraveghere al Deutsche Bank, Paul Achleitner, consideră că decizia de retragere luată de Jain şi Fitschen demonstrează angajamentul lor de a pune interesul băncii mai presus de interesele lor personale.
Planul de restructurare a băncii are rolul să reducă cheltuielile cu 3,5 miliarde de euro pe an până în 2020. Potrivit planului, banca intenţionează să taie îndatorarea cu 150 de miliarde de euro la divizia de investiţii, până în 2018, prin restrângerea operaţiunilor cu instrumente derivate şi optimizarea altor activităţi.Reorganizarea va costa circa 800 de milioane de euro, urmând să aibă un impact asupra veniturilor anuale de aproximativ 600 de milioane de euro. Deutsche Bank intenţionează să se retragă din 7-10 ţări, dintr-un total de 70 în care este prezentă, şi să închidă până la 200 de sucursale, dar şi să cheltuiască până la 2,5 miliarde de euro cu proiecte digitale şi extinderea operaţiunilor de tranzacţii şi a diviziei de management al averilor. Profitul net al băncii a scăzut în primul trimestru la 544 milioane de euro, de la 1,1 miliarde de euro în intervalul similar al anului trecut, afectat de costuri legale de 1,5 miliarde de euro.
-
Cronică de film: Avengers: Age of Ultron
”Avenger: Age of Ultron„ vine după succesul aproape de necrezut înregistrat de Marvel în ultimii ani, iar aştep-tările publicului au fost pe măsură. Producţia semnată de Joss Whedon reuşeşte în mare parte să satisfacă apetitul fanilor Marvel; în cazul celorlalţi spectatori însă, lasă de dorit. ”Avengers„ respectă standardele impuse de-a lungul timpului de Marvel: efecte speciale spectaculoase, acţiune intensă şi glume presărate de-a lungul celor 140 de minute. Referitor la glume, scenariştii nu au fost atât de inspiraţi de această dată.
Acţiunea începe în statul fictiv Socovia, undeva în estul Europei, unde echipa de supereroi încearcă să de-structureze o grupare a Hydra. Scena are un singur scop, şi anume prezentarea a două noi personaje ce vor juca un rol-cheie în restul filmului. Nu voi da mai multe detalii, precizând doar că personajul negativ este o formă de inteligenţă artificială.
Personal, mă aşteptam ca acest nou film din Marvel Cinematic Universe să urmeze tendinţa lansată recent cu ”Daredevil„: personaje ceva mai complexe şi o atmosferă mai sumbră. Nu este însă cazul, scenariştii alegând elementele de umor în detrimentul celor dramatice.
Filmul îi are în distribuţie, printre alţii, pe Robert Downey Jr. (”Sherlock Holmes„), Scarlett Johansson (”Lucy„), Chris Hemsworth (”Rush„), Jeremy Renner (”American Hustle„), Chris Evans (”Captain America„) şi Samuel L. Jackson (”Pulp Fiction„).
Bugetul superproducţiei Marvel a fost de 250 de milioane de dolari, cu 30 de milioane de dolari mai mult decât ”The Avengers„. Primul film, lansat în 2012, a avut încasări cumulate de peste 1,5 miliarde de dolari.
Până la închiderea ediţiei, ”Avengers: Age of Ultron„ debutase în 44 de ţări, obţinând venituri totale de peste 200 de milioane de dolari. Această sumă este superioară celei obţinute atât de primul ”Avengers„ cât şi de ”Iron Man 3„, cele mai profitabile filme ale companiei de până acum. Estimările analiştilor, bazate pe faptul că încă nu au avut loc lansările din Statele Unite şi China, arată că ultima producţie Marvel se va apropia sau chiar va de-păşi pragul celor 2 miliarde de dolari.
Nota: 7/10
-
Cronică de film: Avengers: Age of Ultron
”Avenger: Age of Ultron„ vine după succesul aproape de necrezut înregistrat de Marvel în ultimii ani, iar aştep-tările publicului au fost pe măsură. Producţia semnată de Joss Whedon reuşeşte în mare parte să satisfacă apetitul fanilor Marvel; în cazul celorlalţi spectatori însă, lasă de dorit. ”Avengers„ respectă standardele impuse de-a lungul timpului de Marvel: efecte speciale spectaculoase, acţiune intensă şi glume presărate de-a lungul celor 140 de minute. Referitor la glume, scenariştii nu au fost atât de inspiraţi de această dată.
Acţiunea începe în statul fictiv Socovia, undeva în estul Europei, unde echipa de supereroi încearcă să de-structureze o grupare a Hydra. Scena are un singur scop, şi anume prezentarea a două noi personaje ce vor juca un rol-cheie în restul filmului. Nu voi da mai multe detalii, precizând doar că personajul negativ este o formă de inteligenţă artificială.
Personal, mă aşteptam ca acest nou film din Marvel Cinematic Universe să urmeze tendinţa lansată recent cu ”Daredevil„: personaje ceva mai complexe şi o atmosferă mai sumbră. Nu este însă cazul, scenariştii alegând elementele de umor în detrimentul celor dramatice.
Filmul îi are în distribuţie, printre alţii, pe Robert Downey Jr. (”Sherlock Holmes„), Scarlett Johansson (”Lucy„), Chris Hemsworth (”Rush„), Jeremy Renner (”American Hustle„), Chris Evans (”Captain America„) şi Samuel L. Jackson (”Pulp Fiction„).
Bugetul superproducţiei Marvel a fost de 250 de milioane de dolari, cu 30 de milioane de dolari mai mult decât ”The Avengers„. Primul film, lansat în 2012, a avut încasări cumulate de peste 1,5 miliarde de dolari.
Până la închiderea ediţiei, ”Avengers: Age of Ultron„ debutase în 44 de ţări, obţinând venituri totale de peste 200 de milioane de dolari. Această sumă este superioară celei obţinute atât de primul ”Avengers„ cât şi de ”Iron Man 3„, cele mai profitabile filme ale companiei de până acum. Estimările analiştilor, bazate pe faptul că încă nu au avut loc lansările din Statele Unite şi China, arată că ultima producţie Marvel se va apropia sau chiar va de-păşi pragul celor 2 miliarde de dolari.
Nota: 7/10
-
A apărut primul trailer pentru Terminator: Genisys – VIDEO
Filmul, cu un buget estimat de 170 de milioane de dolari, va fi regizat de Alan Taylor şi îi va avea în rolurile principale pe Emilia Clarke (“Game of Thrones”), Jai Courtney (“Divergent”), Matt Smith şi Arnold Schwartzenegger.
Acţiunea se va desfăşura în aceeaşi perioadă ca primul film, dar într-un univers paralel, conform site-ului imdb.com.
Terminator: Genisys va avea premiera mondială în iulie 2015.
-
Omul se întoarce în spaţiu. Cel puţin în filme
Încasările mari aduse de filme precum „Avatar“, „Independence Day“ sau „Star Trek“ au încurajat studiourile să prezinte publicului mai mult explozii decât întrebări existenţiale. Cu toate acestea, producătorii unor filme precum „Gravity“ sau „Interstellar“ par că au găsit formula ideală pentru a prezenta atât efecte speciale de ultimă generaţie, cât şi poveşti cu înţeles. Asistăm oare la renaşterea genului science fiction?
Site-ul Wikipedia listează 220 de filme (sunt luate în calcul doar filmele distribuite în cinematografe) care au, la bază, ideea omului în spaţiu. Până în 1950, doar trei filme abordaseră acest subiect. Au urmat trei decade în care genul science fiction a prins avânt şi peste o sută de filme au ajuns în cinematografele din toată lumea.
Pe cât de diverse au fost în tematică şi calitate, toate aceste filme şi seriale au fost dovezi certe că viaţa pe Pământ nu era decât o fracţiune din ceea ce se întâmplă în univers. Cei care îşi imaginau că dacă rasa umană ar putea călători suficient de departe ar trăi aventuri fabuloase, ar vizita nenumărate planete şi ar întâlni reprezentanţi ai altor rase puteau, în sfârşit, să asocieze imagini acestor concepte.
Filmele ultimilor zece ani au avut ca subiect central fie rămăşiţe ale civilizaţiei umane („I Am Legend“), fie invazii ale unor creaturi distructive („Cloverfield“, „Transformers“). Ideea omului în spaţiu a fost abandonată, cu excepţia unor remake-uri precum „Total Recall“ sau „Star Trek“. Chiar şi acesta din urmă, însă, a trădat conceptul seriei originale despre explorarea unor lumi noi. Vă aduceţi, probabil, aminte: „To boldly go where no man has gone before“.
O explicaţie interesantă vine de la Mark Bould, un profesor de film din cadrul Universităţii de Vest din Anglia: „După evenimentele din 11 septembrie, toate filmele cu extratereştri au fost realizate astfel încât să pară că americanii sunt victimele unui atac iraţional, cel mai bun exemplu fiind «Cloverfield». Chiar dacă îl credem pe Spielberg, care a declarat că remake-ul său după «Războiul lumilor» a avut intenţia de a arăta comportamentul unei societăţi în stare de şoc, este evident că filmul prezintă Statele Unite drept un personaj nevinovat“.
Lăsând la o parte aceste teorii, există o serie de factori uşor de măsurat care au influenţat trecerea pe plan secund a acestui gen de film. În primul rând, misiunile spaţiale nu au mai beneficiat de acoperire media aşa cum se întâmpla în timpul războiului rece sau chiar în anii ’90. În al doilea rând, ideea de încălzire globală a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale ultimilor ani, astfel încât era de aşteptat ca schimbarea climatică să ajungă şi pe marile ecrane.
OMUL ÎN SPAŢIU, SUBIECT DE FILM ÎNCĂ DIN 1902
„O călătorie spre Lună“ („Le voyage dans la lune“) este primul film care a tratat subiectul oamenilor în spaţiu. Realizat în 1902, „O călătorie spre Lună“ este un film franţuzesc mut în regia lui Georges Melies. Povestea urmăreşte un grup de astronauţi care călătoresc spre Lună într-o capsulă propulsată de un tun, explorează suprafaţa Lunii, sunt capturaţi de un grup de extratereştri, evadează şi apoi se întorc pe Terra.
Filmul a fost un succes internaţional şi a deschis drumul pentru producţiile ce foloseau efectele speciale. Influenţa sa asupra regizorilor din anii ’20 sau ’30 este evidentă, iar Georges Melies este considerat un pionier al genului science fiction. Pelicula a dispărut în 1929 şi a fost regăsită în 1993, pentru ca în 2011 un studio din Statele Unite să lanseze o versiune remasterizată.
„O călătorie spre Lună“ a fost ales printre cele mai bune filme ale secolului XX de către The Village Voice. Imaginea capsulei care aterizează pe Lună rămâne una dintre cele mai cunoscute din lumea cinematografică şi a fost de nenumărate ori preluată în alte producţii.
„Avatar“ este, cel puţin din punctul de vedere al încasărilor, cel mai de succes film realizat vreodată. Cu încasări cumulate de peste 3 miliarde de dolari, povestea desfăşurată pe Pandora l-a ajutat pe James Cameron să îşi depăşească propriul record, pe care îl stabilise în 1997 cu „Titanic“. Criticii au avut reacţii împărţite în ceea ce priveşte „Avatar“, una din nemulţumiri fiind legată de scenariul filmului şi consistenţa relaţiilor dintre personaje.
James Cameron a trebuit să aştepte ani de zile pentru ca tehnologia să se dezvolte suficient de mult pentru „Avatar“. Regizorul a explicat că a preferat să nu grăbească producţia decât să fie nevoit, ulterior, să convertească filmul la formatul 3D. „După «Toy Story» au apărut alte zece filme realizate pe calculator, pentru că toata lumea credea că succesul venea din noua tehnologie şi nu din personajele cuceritoare şi realizate magnific“, a declarat James Cameron, citat de Deadline.com. „Acum, lumea converteşte filmele de la 2D la 3D, ceea ce noi nu am făcut, şi se aşteaptă la acelaşi rezultat, când de fapt nu fac decât să acţioneze împotriva universalizării 3D, prin scoaterea pe piaţă a unor produse inferioare“, a mai comentat Cameron.
-
Noua planetă din universul GSP
Cât o fi ea de energie verde, încă este nevoie de petrol şi gaze. Iar tendinţa predominantă este extragerea acestora din mare„, îşi argumentează noua investiţie Gabriel Comănescu, omul de afaceri care deţine Grupul Upetrom, alcătuit din companii precum Grup Servicii Petroliere (GSP), Upetrom 1 Mai, Euroned Engineering, Upetrom Trading & Engineering şi Vega Turism.
Compania de foraj marin deţinută de constănţean – cu un portofoliu alcătuit în prezent din şapte platforme petroliere, zece nave multifuncţionale, trei nave de construcţii marine şi două macarale plutitoare de mare tonaj – a ajuns în 2013 la afaceri de circa 1,3 miliarde de lei, în creştere cu circa 70% faţă de anul anterior şi un profit de 171 milioane de lei, potrivit estimărilor companiei.
O prezenţă discretă pentru publicul authohton, aflat mai mult prin avioane în drumul spre negocierea contractelor internaţionale, Comănescu a fost prezent la inaugurarea platformei petroliere GSP Uranus. Unitatea este rezultatul unei investiţii de circa 44 de milioane de dolari, din care EximBank a finanţat 30 de milioane de dolari, cu garanţie de stat de 80%, iar restul a fost acoperit de companie.
Îmbrăcat în echipament de protecţie, Gabriel Comănescu a făcut personal prezentarea noii platforme în incinta GSP Shipyard, în Portul Constanţa Sud-Agigea, unde a avut loc şi o parte din lucrările de modernizare a acesteia. Audienţa a fost formată din preşedintele EximBank, Traian Halalai, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Mihai Daraban, precum şi alţi invitaţi din ţară, străinătate şi reprezentanţi ai presei. Toţi au urcat scările platformei avertizaţi de omul de afaceri „Atenţie, să nu cădeţi în mare!„, înainte ca aceasta să fie lansată în larg.
Omul de afaceri – aflat în topul miliardarilor autohtoni – evită detaliile care ţin de aspectele financiare ale companiei, dar este mai darnic în ce priveşte aspectele tehnice: „Este vorba despre o reparaţie capitală pe care am început-o următoarea zi de la achiziţie; fiecare bucăţică a fost refăcută şi recertificată„, a declarat Comănescu.
Cumpărată în urmă cu cinci luni de la compania elveţiană de foraj marin Transocean, unde se afla în staţionare de doi ani, platforma a fost transportată dintr-un şantier din Croaţia, iar apoi a intrat în fazele de modernizare, respectiv reclasificare realizate de două companii membre ale Upetrom Group: Euroned Engineering şi GSP Shipyard, cu utilaje americane, europene sau preluate de la producătorul de utilaj petrolier 1 Mai Ploieşti. La lucrări au participat aproximativ 400 de persoane, toţi români: lăcătuşi, sudori şi tubulatori specializaţi în domeniul naval, echipă întărită cu absolvenţi de inginerie navală.
Platforma astfel modernizată poate efectua săpături de până la 106 metri adâncime de apă şi o adâncime de sondă de forat de 9.000 de metri. Perimetrul în care Uranus va opera este Marea Neagră, iar primul contract, semnat pentru patru sezoane, fiecare a câte şase luni, este cu Petrom: „Vom executa servicii foraj şi foraj şi reparaţii capitale, la ordinul Petrom. Cât are nevoie de noi Petrom, stăm cu ei, pe urmă ne putem întoarce la clienţii vechi, precum Turkish Petroleum, Petroceltic, Sterling„, declara Comănescu.
Noua unitate se alătură astfel platformei Prometeu, aflată tot în Marea Neagră într-un contract cu Petrom, dar care urmează să treacă la Petroceltic. Alte trei platforme – Atlas, Orizont şi Fortuna – se află în Mexic, contractate de compania petrolieră de stat mexicană; Saturn – cea mai modernă dintre platforme – este în Olanda şi este pe punctul de a fi dusă în Rusia pentru contractul cu Gazprom, iar Jupiter se află în Turcia, în Golful Iskenderun.
-
Reportaj: Cât de dulce sau acră poate fi o muşcătură din cel mai mare măr din lume
Frank Sinatra îmi răsuna în căşti la ora şapte dimineaţa pe Aeroportul Otopeni. Mă uitam lung la panoul cu zboruri care îmi spunea că am ajuns cu o oră şi jumătate înainte de decolare. Credeam, poate, că la aeroport sunt mai aproape cu zece kilometri de destinaţia finală. Ne despărţeau însă mai bine de 14 ore, 7.600 de kilometri, două zboruri (din care unul transatlantic), o escală de trei ore la Londra, o carte şi circa douăzeci de minute de somn.
Timpul refuza să alerge aşa cum voiam eu, aşa că mi-am ocupat timpul cu Ali şi Nino, personajele cărţii cu acelaşi nume scrise de Kurban Said (pseudonim al unui scriitor despre care se crede că ar fi ucrainean). Nici povestea de dragoste ce se conturează în jurul unui musulman şi al unei creştine şi nici informaţiile despre cultură, război şi tradiţii nu au reuşit să mă facă să uit că sunt în drum spre oraşul care nu doarme niciodată. Poate de-asta nu am reuşit nici eu să adorm în avion aşa cum fac de obicei. Am furat abia 20 de minute dintr-un total de zece ore de zbor.
Am recuperat însă la întoarcere, când am dormit tot zborul până la Londra (cu o pauză de zece minute pentru masă), obosită fiind de nimeni altul decât de New York, oraş care de-a lungul anilor a primit nume şi nume, de la Marele Măr (Big Apple), oraşul care nu doarme niciodată, capitala lumii, Gotham sau Metropolis. Trebuie să recunosc însă că cel mai mult mi-a plăcut cum suna „Centrul universului„ (The Center of the Universe). I se potriveşte ca o mănuşă, cred eu acum. În centrul universului nu am simţit nici diferenţa de fus orar, nici durere de picioare (după circa 12 ore de mers continuu în fiecare zi), nici foame şi nici sete. Oraşul mi-a ţinut loc şi de masă şi de casă.
Odată ajunsă din nou pe tărâm american (mai fusesem o dată pe coasta de vest), am ieşit din aeroport să simt aerul de New York. „Miroase a New York„, am spus, deşi trebuie să recunosc că nu cred că era un miros deosebit, ci doar aerul parfumat de entuziasmul meu.
Au apărut celebrele taxiuri galbene, cu plăcuţe de înmatriculare pe care scria mare şi citeţ New York. Am făcut o primă poză să am dovada că am ajuns, chiar am ajuns în centrul universului. Zeci de taxiuri au venit, s-au umplut şi au plecat până să vină şi rândul meu care aşteptam cuminte la o coadă de câteva zeci de persoane. Călătoria cu taxiul cred că e ceva fără de care nu se poate, la fel cum e şi cea cu metroul. Taxiul nu zboară şi metroul nu atinge viteza luminii, însă ambele călătorii fac parte din experienţa New Yorkului.
Pe listă aş mai adăuga cel puţin o vizită sus în Empire State Building (de preferat noaptea şi după ce ai văzut încă o dată „An affair to remember„), o plimbare prin Central Park, o după amiază „pierdută„ la The MET între Degas, Renoir şi Van Gogh, un spectacol pe Broadway şi o călătorie la sau pe lângă Statuia Libertăţii. Lista mea e însă nesfârşită şi poate include de la plăcinţele tradiţionale din China Town la o plimbare pe Madison Avenue.
„Pe Madison Avenue nu îţi permiţi nici să iei masa, dar să îţi iei o casă„, îmi spunea un localnic, designer vestimentar care s-a oprit „de bună voie şi nesilit de nimeni„ pe stradă pentru a mă ajuta cu câteva „ponturi„. Păream probabil (deşi nu eram) pierdută cu harta în mână.
-
Ei sunt misterioşii apărători ai Universului (VIDEO)
Mesageri ai păcii şi justiţiei, ei sunt soldaţii Green Lantern, Protectorii Universului. În frăţia de războinici dedicaţi menţinerii ordinii intergalactice, fiecare membru Green Lantern este înzestrat cu câte un inel verde, menit a-i garanta superputeri. Când noul inamic, Parallax, ameninţă să distrugă echilibrul puterii din univers, atât destinul lor, cât şi cel al Pământului depind de cel mai nou recrut, primul om selectat vreodată să facă parte din rândurile lor.
Pilot excepţional, Hal Jordan (Ryan Reynolds) este totodată un tânăr imatur, care, dacă va putea să-şi învingă temerile şi să-şi demonstreze abilităţile, va reuşi nu doar să îl învingă pe Parallax, dar şi să devină unul dintre cei mai mari războinici Green Lantern. Lupta intergalactică se duce acum în “Green Lantern: Protectorul Universului”, producţie a anului 2011 – propunerea PRO Video din această săptămână.