BusinessMagazin

Tag: Ungureanu

  • Demiterea cu schepsis a lui Blejnar de la ANAF

    Efectul benefic al schimbării lui Blejnar pentru imaginea premierului e însă discutabil, ţinând cont că ex-şeful Fiscului a fost înscăunat în fruntea departamentului ANAF de control al marilor averi – proaspăt înfiinţat şi de mare efect în an electoral – chiar după ce premierul a criticat atât ineficienţa din stilul de lucru al ANAF, cât şi incapacitatea instituţiei de a îndeplini sarcina de a aduce la buget în două luni venituri echivalente cu 1,5% din PIB.

    Ulterior, într-un interviu acordat agenţiei Mediafax, Sorin Blejnar a susţinut că iniţial nu era vorba de două luni, ci de tot anul 2012, iar că vina pentru neînţelegere ar avea-o de fapt cei care s-au ocupat de comunicare la Guvern, în ciuda faptului că termenul de două luni nu a fost niciodată infirmat de premier, nici înainte de încheierea celor două luni, nici după demiterea lui Blejnar. Fostul şef al ANAF a spus însă că ţinta de a aduce la buget venituri echivalente cu 1,5% din PIB în două luni era oricum nerealizabilă, astfel încât premierul i-a propus noul şef, Şerban Pop, ca în termen de o săptămână să vină cu propria evaluare legată de ce înseamnă îmbunătăţirea activităţii ANAF, dacă apreciază că ţinta de 1,5% pentru două luni nu este realistă.

    Liderul PSD, Victor Ponta, n-a ratat ocazia să comenteze că trecerea lui Blejnar la departamentul de control al marilor averi denotă că premierul Ungureanu şi PDL “nu au curajul să ducă o măsură până la capăt” şi să promită că atunci când opoziţia va veni la putere, “vom avea grijă ca domnul Blejnar să ajungă în faţa justiţiei şi să explice câţi bani a dat şi cui a dat din banii obţinuţi în această perioadă din contrabandă fiscală şi trafic”.

    Din punctul de vedere al Guvernului însă, exprimat de purtătorul de cuvânt Dan Suciu, “premierul a spus de multe ori că domnia sa nu urmăreşte să schimbe o persoană cu o altă persoană de dragul schimbării” şi că “s-a făcut această schimbare evident ţinând cont de asumarea unor ţinte şi nerespectarea lor, dar în acelaşi timp de deficienţe manageriale pe care noua conducere are datoria să le implementeze sau să le revizuiască şi să implementeze noi standarde manageriale la acest nivel”. Potrivit lui Suciu, “evident că este un semn de întrebare legat de capacitatea ANAF de a recupera restanţele de plată, legate de evaziune şi de venituri la buget. Noua conducere şi-a luat acest angajament de a încerca să recupereze toate aceste venituri şi plecăm de la premisa, se pleacă de la premisa că poate face acest lucru. Acesta este scopul schimbării”.

  • Ultima strigare: Autostrada Bucureşti-Ploieşti va fi gata până la 15 mai

    “Guvernul Boc a ţinut foarte mult ca această autostradă să fie încheiată chiar în anul care a trecut; nu s-a putut atunci, miza este să o avem foarte repede gata”, a spus premierul.

    Potrivit ministrului transporturilor, Alexandru Nazare, până acum s-au realizat 56 km, respectiv întregul tronson până la centura Ploieştiului, iar acum mai sunt de finalizat 6 km, între centură şi sectorul 2. “Punctele cele mai grele ale acestui proiect le-am atacat, mă refer în special la poduri. Pe toate punctele unde erau poduri – şi la Cociovaliştea, şi la Ialomiţa, şi la Prahova – am avut probleme şi avem şi acum probleme foarte mari. Este un proiect unde termenele n-au fost respectate, este exact genul de proiect şi sunt exact genul de greşeli pe care încercăm să le evităm acum pe secţiunile deschise, pe Coridorul IV”, a menţionat Nazare.

    Ministrul a precizat că dacă până la 15 mai nu se vor finaliza lucrările, constructorii vor fi penalizaţi, mai ales că sunt deja mai multe termene nerespectate până acum. “Când lucrarea va fi finalizată, Compania de Drumuri va calcula care este cuantumul penalităţilor şi vom anunţa exact care e cifra cu care au fost penalizaţi constructorii.”

    Cheltuielile pentru construcţia autostrăzii, un proiect vechi de şapte ani, sunt integral acoperite de la bugetul de stat. Valoarea lucrărilor se ridică la 450 mil. euro.

    Lucrările la Autostrada Bucureşti-Ploieşti sunt împărţite în două sectoare, respectiv Bucureşti-Moara Vlăsiei, unde lucrează consorţiul italian Impressa Pizzarotti/Tirrena Scavi, şi Moara Vlăsiei-Ploieşti, construit de asocierea Spedition UMB/Pa&Co Internaţional/Euroconstruct ’98/Com-Axa.

    Nazare a mai precizat, în privinţa programului de autostrăzi, că documentul de reactualizare a studiului de fezabilitate pentru tronsonul Comarnic-Braşov a fost trimis la Banca Europeană de Investiţii şi la BERD şi că speră ca în cel mai scurt timp să poată fi relansat, după ce se va face analiza de către bănci. “Am estimarea că, în momentul când îl voi avea de la bănci, va fi imediat relansat de către Companie, deci probabil că în următoarea lună de zile va fi lansat. Aici îmi asum faptul că trebuie să facem analiza împreună cu băncile, tocmai pentru a avea un proiect foarte bine pregătit şi să evităm situaţia în care mai avem un eşec la Comarnic-Braşov.”

    Pentru Coridorul IV, tronsonul Piteşti-Sibiu, Guvernul a iniţiat procedura de reactualizare a studiului de fezabilitate, astfel încât la jumătatea anului viitor să se poată porni procedura de licitaţie. Lucrările vor fi finanţate din fondurile europene de coeziune.

  • Viitorul partid al lui Ungureanu. A fi sau a nu fi de dreapta

    Pentru guvernul Ungureanu, o reuşită a misiunii imposibile de a alege şi a promova în Parlament o variantă cât mai puţin neechitabilă de rezolvare a problemei, cu limitarea termenului de primire a cererilor de restituire în natură şi plafonarea despăgubirilor (ministrul justiţiei a propus 15%, procent apreciat însă drept “cam mic” de ambasadorul SUA, Mark Gitenstein), va fi un prim test politic crucial, înaintea următorului val de privatizări şi a verdictului pentru Roşia Montană.

    De acest prim test depind nu numai şansele premierului de a coagula un partid credibil de dreapta, dar şi posibilitatea statului român de a evita concomitent atât deteriorarea imaginii sale externe şi stricarea relaţiilor din coaliţie, cât şi deteriorarea situaţiei financiare a ţării într-o epocă de consolidare fiscală dură. Iar testul începe cu ameninţarea foştilor proprietari că dau statul în judecată la CEDO, continuă cu presiunile din coaliţie ale UDMR şi se încheie cu pledoaria deschisă a ambasadorului SUA pentru cauza actualilor cetăţeni americani ai căror familii au avut proprietăţi în România.

  • Ungureanu critică fosta conducere ANAF, acuzând management defectuos şi proceduri învechite

    În prezent, veniturile bugetare reprezintă aproximativ 32-33% din PIB.

    În şedinţa de miercuri a comitetului interministerial, şeful Guvernului a acuzat fosta conducere ANAF de management defectuos şi proceduri învechite în combaterea evaziunii fiscale, arătând că la nivelul Guvernului există o analiză care s-a bazat pe controlul Curţii de Conturi, al Corpului de Control al primului-ministru şi pe datele specialiştilor din aparatul de lucru al primului-ministru.

    “Ceea ce ne-a interesat a fost diagnosticul de management al instituţiei, constatând că în 2011 şi în primul trimestru al acestui an încasările la bugetul consolidat s-au situat sub planul stabilit de Ministerul Finanţelor, împrejurare în care este exclusă ideea vehiculată cu privire la colectarea unor sume suplimentare. Am constatat, de asemenea, că pe toate segmentele direct implicate în prevenirea şi combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale, începând cu evaziunea fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor, Executarea Silită, Gardă Financiară, rapoartele de activitate ale ANAF au fost elaborate întreţinându-se un sistem de indicatori de perfomanţă care a fost constant modificat, reflectând în special aspectele cantitative, făcă corelarea cu aspectele calitative”, a spus premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Intelectual, care va să zică membru PDL. Perlele politice ale săptămânii

    “Unii mi-au spus că sunt intelectual într-un fel care este incalificabil, adică ‘băga-mi-aş în intelectuali’. Am auzit-o, din păcate” – Toader Paleologu, vicepreşedinte PDL

    “Eu mă opun la utilizarea cu destinaţie politică a banilor din buget, foarte simplu: zicând nu (…) celor care încearcă! (…) Cine a încercat? Deocamdată nu a încercat nimeni!” – premierul M.R. Ungureanu despre refuzul său iniţial de a da bani baronilor PDL

    “În alte vremuri, oameni ca el erau împuşcaţi pentru înaltă trădare. În vremea domniei lăcustelor portocalii, e prim-ministru şi vedetă la teveu” – Olguţa Vasilescu, senator PSD, despre M.R. Ungureanu

    “Victor Ponta are o obsesie: Roberta Anastase. O obsesie pe care deja toţi românii o cunosc. Repet: nu e problema mea, e o problemă de natură medicală pe care nu cred că o pot rezolva eu” – Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor

    “Transferurile de membri de la PDL la USL au fost făcute pentru a acoperi găurile de la şvaiţer, adică sunt în locuri unde USL nu avea candidaţi credibili” – Varujan Vosganian, fruntaş PNL

    “Toţi care intră în conflict cu Elena Udrea sunt daţi afară din partid de Traian Băsescu” – fruntaşul PSD Dan Şova

    “Un bou, pe numele său Toma, se laudă că în cel mai scurt timp va prelua filiala judeţeană de la Olt. (…) Aş vrea să-i anunţ pe această cale pe bou şi sfinţii de la Bucureşti că în organizaţia judeţeană a PDL Olt sunt oameni cu minte şi suflet. Noi nu avem boi printre noi” – Dan Bălăşescu, secretarul general al PDL Olt, despre Ion Toma, senator UNPR

  • Ungureanu la Al-Jazeera: “Există o stare de oboseală din cauza măsurilor de austeritate”

    “Există o anumită oboseală care poate fi observată pe plan social, o stare de oboseală din cauza măsurilor de austeritate. Dar eu cred că este uşor de gestionat şi remediul constă foarte mult în dialogul în sine: dialog cu diferite părţi ale societăţii româneşti care au fost profund afectate de măsurile care au fost luate de guvernul anterior”, a spus Ungureanu.

    El a apreciat că acum România are o situaţie mai bună în termeni macroeconomici, astfel încât sperăm ca salariile din sectorul bugetar să poată fi aduse la nivelul pe care îl aveau “cu ceva ani în urmă”. “Sper că vom vedea acest lucru întâmplându-se undeva până în vară. Acesta este unul dintre pariurile Cabinetului meu şi încercăm să-l câştigăm. Este în egală măsură o prioritate, iar una dintre priorităţi este să aducem puţin zâmbet pe feţele românilor”.

    Cea mai mare provocare, a adăugat premierul, este menţinerea ţării pe un drum stabil spre “reabilitare economică”. Au fost doi ani de austeritate care au afectat serios anumite segmente ale populaţiei, mai ales pe bugetari, “şi trebuie aşadar să am grijă de acest drum stabil al ţării mele”, a precizat Ungureanu, adăugând că “această ţară are un viitor excelent, dacă drumul său este unul stabil”.

    Întrebat de reporterul David Frost David dacă apreciază că Germania are prea mare putere în Europa sau are atât cât trebuie, prim-ministrul a răspuns: “Germania este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai României în cadrul Uniunii Europene, fiind una din destinaţiile preferate ale experţilor români. Eu însumi sunt educat în cultura germană şi mă laud cu acest lucru, astfel încât sunt foarte fericit să vad că Europa se sprijină pe umărul Germaniei, al Franţei, al Regatului Unit, şi aici aş putea cita toate cele 27 de state ale Uniunii Europene. În consecinţă, nu fac, în nici un caz, un astfel de comentariu şi nu trag o asemenea concluzie”.

  • După “frenezia” privatizărilor, urmează şi una politică

    “Simt această aşteptare, vine spre mine pe diferite canale”, a mărturisit Ungureanu, referindu-se la tânjirea electoratului de dreapta dezamăgit şi educat după o formaţiune politică nouă, curată şi capabilă să-i capteze încrederea. Bucătăria puterii îi dictează însă premierului că “mai e nevoie de un ingredient care este necesar, şi aceasta este recunoaşterea succesului în materie de administrare”, prevăzută de prim-ministru să se petreacă fix peste o lună, când va merge în Parlament şi îşi va prezenta mandatul.

    Partea mai puţin plăcută e că iminenţa noii mişcări politice de dreapta a fost anunţată aproape concomitent cu cele mai noi decizii guvernamentale – crearea Consiliului consultativ al oamenilor de afaceri, format din 26 de manageri, bancheri şi consultanţi (o idee aşteptată timp de cel puţin două guverne Boc încoace), înfiinţarea unui fond de dezvoltare alimentat cu banii din privatizări, care ar urma să fie păziţi astfel de irosirea în consum (resursă greşit asemuită cu fondul suveran norvegian, care e un fond de investiţii) şi lansarea unui proiect de investiţii româneşti în străinătate, începând cu spaţiul CSI şi China.

    Dacă ţinem cont de termenul de o lună până la care Ungureanu trebuie să confirme că binemerită rolul de lider, eforturile normale de a guverna bine capătă un parfum preelectoral ascuţit. Cât priveşte efortul strict electoral de a reuni politicieni de dreapta şi independenţi în noua mişcare, însuşi caracterul larg permisiv al acesteia îi pune în pericol proiectul, cu Noua Republică şi Monica Macovei chemaţi să adere laolaltă cu Elena Udrea şi “greii” PDL sau cu PNŢCD-Pavelescu.

  • Cristian Tudor Popescu, Gândul: Un artist al moralei

    De acolo vine, cu o bună instrucţie, şi dl premier Ungureanu. Fără să-l oblige cineva, d-sa a “trântit uşa” cârdăşiei de guvernământ care îi cerea bani pentru mită electorală. “Ia uitaţi-vă ce curajos, ce vertical sunt, mai băgaţi-mi nişte procente de încredere în buzunar, stimat popor!” O săptămână mai târziu, acelaşi Ungureanu dă banii cu graţie, justificând totul, în discuţie cu dl Emil Hurezeanu, prin grija faţă de omul de la ţară, faţă de apa, groapa şi curentul lui – să-ţi dea lacrimile, nu altceva.

    Iarăşi, visând că e prim-ministru, dl prim-ministru declară că trebuie scăzut CAS-ul şi nicidecum mărite salariile – vedeţi ce independent politic şi realist economist sunt? Primeşte rapid un cap în gură de la cârmaciul prezidenţial – vezi cum măreşti salariile şi pensiile, intelighentule, că vin alegerile, chestia cu CAS-ul poţi să ţi-o înrămezi lângă diplome. Absolut memorabil, dl Ungureanu se bagă înapoi sub pat, arătând, în aceeaşi emisiune, că a vorbit de CAS fără să precizeze o dată, aşa, sub specia eternităţii…

    În fine, în cazul UMF Tg. Mureş, lingvistul Ungureanu ajunge să pună maghiara în aceeaşi oală cu engleza, limbi străine amândouă, ca să demonstreze cât de corectă şi frumoasă e cedarea la şantajul grosolan al UDMR. Emulaţie mare, ca şi în jurul contractului Chevron, cum zice tot lingvistul Ungureanu: adică cetăţenii revoltaţi de exploatarea nocivă a gazelor, politicienii din opoziţie, jurnaliştii vor cu toţii să-şi bage câte o sondă în şist ca să emuleze, adică să încerce să-i depăşească pe americani la capacitatea de extracţie. Căci asta înseamnă emulaţie, concurenţă, întrecere, şi nu ceva între emoţie, ebuliţie şi mulgere, cum a fost informat la SIE cărturarul Ungureanu.

    Dar toate acestea sunt doar aperitive faţă de plăcinta colosală pe care dl premier a trântit-o în finalul dialogului de aseară. Patetismul meu e sincer, nu ca al altor politicieni, ne-a asigurat dl Ungureanu asemenea violatorului în grup care declară la proces că, spre deosebire de brutele celelalte, el o iubeşte sincer pe capra abuzată. După care a livrat marea povaţă: “A face politică înseamnă a fi moral, domnule Hurezeanu. Politica e o artă a moralităţii!”

    Nu discut abisul definirii politicii prin existenţa morală, că mă ia ameţeala. Dar faptul că pupilul lui Andrei Pleşu crede că există o artă a moralităţii spune mult despre morala personajului.

    Dacă în legătură cu o moralitate a artei se poate discuta, de la Villon până la marchizul de Sade şi Céline, o artă a moralităţii nu văd cum ar putea exista. Nu e nimic artistic în a fi moral. A nu fi făţarnic, a nu fi oportunist, a nu minţi, a nu trăda, a-ţi asuma greşelile şi a plăti pentru ele nu presupune talent. Moralitatea nu e nici măcar o profesie.

    Moralitatea e un organ, ca inima sau ficatul, îl ai sau nu îl ai, cu deosebirea că poţi trăi şi fără el. Ea îţi aparţine în totalitate – eşti moral în primul rând faţă de tine însuţi – , nu e menită aprecierii celorlalţi, ca arta.

    Sau, raportată la politica românească actuală, moralitatea poate fi definită ca o boală psihică.

    Totuşi, uitându-mă la dl Ungureanu, parcă mi se încheagă până la urmă în faţa ochilor, aşa cum Kafka vorbea despre un artist al foamei, imaginea unui artist al moralei: acela care deschide gura mare, dă capul pe spate, înghite un rahat considerabil, după care se şterge fin la gură cu şervetul şi ne demonstrează că a fost o băliguţă de înger.

    Cristian Tudor Popescu este senior editor al ziarului Gândul

  • Ungureanu: Criticile legate de Cupru Min se aseamănă cu sloganul din anii 90 “Nu ne vindem ţara”

    El a susţinut, la Realitatea TV, că firma înregistrează datorii foarte mari care conduc la faliment, iar acuzaţiile legate de privatiare se aseamănă cu sloganul din anii 90 “Nu ne vindem ţara”. “Cred că se poate face licitaţie şi fără să iei comision”, a spus Ungureanu, amintind că şi Guvernul PNL a încercat de două ori să vândă compania. La începutul săptămânii trecute, firma canadiană Roman Copper Corp. a câştigat licitaţia pentru preluarea Cupru Min Abrud la preţul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste preţul de pornire a licitaţiei, de 57,3 milioane euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Guvernul stinge azi lumina

    Astfel, sâmbătă, 31 martie, între orele 20,30 şi 21,30, la Palatul Victoria vor fi stinse luminile exterioare şi interioare şi vor fi deconectate echipamentele electronice care nu sunt esenţiale desfăşurării activităţii curente sau protecţiei clădirii.

    Totodată, Executivul afirmă că salută implicarea unui număr din ce în ce mai mare de cetăţeni, organizaţii şi instituţii, din România şi din lume, în desfăşurarea acestei manifestări menite să conducă la creşterea gradului de responsabilitate în interacţiunea omului cu mediul.