Tag: uitare
-
Primarul Firea a scos “nuiaua”: Mai trebuie lucrat la salubrizare. Se curăţă în centru, dar la periferie se uită
„Au fost identificate 800 de gropi în Capitală. Singura veste bună este că anul trecut erau 1.000. S-a acţionat la 600 de gropi. Fac apel la toate instituţiile să ne transmită în continuare dacă mai există gropi.Îi rugăm şi pe cetăţeni să nu ezite să ne informeze la numărul 0800 800 868 (…) Şi marcajele rutiere au nevoie de înprospătare, dar au nevoie şi de siguranţă. De acum doi ani, Administraţia Străzilor a organizat o licitaţie pentru marcaje, dar licitaţia a fost contestată, astfel că nu putem să avem un contract pentru aceste marcaj. Sperăm ca în perioada următoare aceste contestaţii nejustificate să înceteze”, a declarat, marţi, Gabriela Firea, în cadrul unui comandament pentru cărăţenia de primăvară organizat la Primăria Capitalei.Edilul general le-a transmis companiilor de salubrizare că trebuie să mai insiste în ceea ce priveşte curăţenia în oraş. -
Chirurg care l-a văzut pe falsul medic cum opera: Nici nu se spăla pe mâini. Cred că s-a uitat mult pe Youtube/ Ce intervenţii făcea
„L-am văzut de mai multe ori în sala de operaţie, la o clinică privată unde lucram amândoi. Pe lângă faptul că nu avea studii, era o catastrofă din punct de vedere al procedurilor standard. Nu dezinfecta nimic, lucra fără mănuşi şi nici măcar nu se spăla pe mâini”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Victor Schwartz, chirurg estetician.Victor Schwartz explică şi cum a fost posibil ca un individ fără studii medicale să facă, totuşi, intervenţii chirurgicale.„A fost o clinică privată care l-a promovat la început, apoi şi-a făcut singur reclamă. El făcea rinocorecţii şi liposucţii, dar evident, le făcea foarte prost, nu avea tehnică, nu respecta procedurile. Cred că s-a uitat foarte mult pe Youtube la operaţii de acest gen, că să poată avea idee despre aceste intervenţii”, mai spune Schwartz.Acesta nu exclude ca în zilele următoare să apară multe persoane, îndeosebi femei, care să suţină că au fost operate de falsul medic italian şi care acum au probleme din punct de vedere medical.Matteo Politi, acuzat că a operat în mai multe clinici private din Bucureşti, deşi avea doar opt clase, a fost prins, miercuri, de poliţiştii de frontieră de la Curtici, judeţul Arad, în timp ce încerca să fugă din ţară. -
Ecaterina Andronescu vrea să scurteze vacanţa elevilor: E mult prea lungă. Elevul stă acasă, a uitat
„Săptămâna trecută, am regândit structura anului şcolar. Este vorba despre structura anului şcolar 2019-2020. Şi cred că sunt modificări importante. Aş vrea să punem această discuţie, rezultatul ei în dezbatere publică, să vedem care sunt reacţiile. (…) De exemplu, foarte mulţi părinţi mi-au reproşat că au luat vacanţă copiii pe 21 decembrie, au avut vacanţă până în 15 ianuarie, o perioada îngrozitor de lungă, prea mult, după care mai au 3 săptămâni de vacanţă, se termină semestrul şi încep, mai au încă o vacanţă şi semestrul următor. După părerea mea, vacanţă această este mult prea lungă”, a declarat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, pentru realitatea.net.Potrivit ministrului, una dintre propuneri ar fi ca după vacanţa de iarnă, de trei săptămâni, elevii să înceapă alt semestru.„Trei săptămâni stă acasă, a uitat (elevul, n.r.), îl cheamă profesorul la şcoală încă trei săptămâni, îi încheie situaţia, copilul este încă nereconectat la programul de învăţământ după trei săptămâni de vacanţă. (…) Şi ne gândim să organizăm puţin diferit semestrele pentru clasele I-12. Să aducem examenele din vară ceva mai devreme, evaluarea de la clasa a VIII-a şi examenul de Bacalaureat, să aibă şi profesorii vacanţă, că noi tot le cerem, le cerem, dar trebuie să le dăm şi vacanţă. -
Cum îşi poate salva Apple supremaţia: După ce a pierdut 450 de miliarde dolari pe final de an, Tim Cook se uită dincolo de iPhone pentru a da încredere investitorilor
Tim Cook, CEO-ul Apple, i-a uimit pe investitori săptămâna trecută când a anunţat că veniturile Apple pentru următorul trimestru vor fi cu siguranţă sub proiecţiile iniţale anunţate de companie, aruncând un nor de îndoială asupra economiei americane, potrivit Financial Times.
Săptămâna trecută, marţi, acţiunile Apple s-au prăbuşit cu 10% la o zi după ce Tim Cook a anunţat vânzări de circa 84 de miliarde de dolari, faţă de cele de 93 de miliarde de dolari anunţate iniţial.
După anunţ, acţiunile Apple au închis marţi şedinţa de tranzacţionare la 142,1 dolari per acţiune, un nivel nemaiîntâlnit din iulie 2017. Astfel Apple a înregistrat cea mai proastă zi de tranzacţionare din ultimii şase ani. Acţiunile AAPL se tranzacţionau la sfârşitul T3/2018 la circa 230 de dolari per acţiune, dar în T4 au pierdut aproximativ 30% din valoare. Pierderile au împins capitalizarea de piaţă a Apple sub 700 de miliarde de dolari, devenind a patra cea mai valoroasă companie listată pe bursa americană, la doar două luni după ce a ocupat primul loc. Per total, compania a pierdut circa 450 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă de 1.100 miliarde dolari pe care o înregistrase anul trecut. Odată cu veştile proaste pentru investitori, Tim Cook a adus în faţa acestora şi o atitudine nouă, una care pare că pregăteşte un Apple dincolo de era iPhone-urilor. Discursul le-a amintit investitorilor veterani de atitudinea lui Steve Jobs de la începutul anilor 2000.
„La fel ca alţii din industrie, ne confruntăm cu o încetinire a vânzărilor în acest trimestru”, spunea Steve Jobs în 2002 în faţa investitorilor, atunci când compania a ratat estimările de vânzări cu 10%. „Dar avem câteva produse noi fabuloase în stadiu de dezvoltare, aşa că suntem încântaţi referitor la anul care urmează”, adăuga el.
Aşa cum Steve Jobs anunţa atunci o eră dincolo de iPod şi începea să lucreze la primul model de iPhone, actualul CEO al Apple, Tim Cook, a avut un discurs similar săptămâna trecută, iar investitorii se întreabă ce ar putea urma după punctul culminant al iPhone-ului.
„Acesta va fi momentul definitoriu pentru Tim Cook ca CEO al Apple”, spune Michael Gartenberg, un fost director de marketing al Apple, care activează acum drept analist independent. „Este uşor să fii executivul Apple când totul merge cum trebuie. Acesta este momentul care îl va testa de fapt pe Tim Cook”.
Produsele noi au reprezentat de fiecare dată principalul factor determinant pentru creşterea capitalizării de piaţă a companiei. Înainte de lansarea produsului iPhone 4, capitalizarea se situa timid peste 200 de miliarde de dolari, iar acest produs care a transformat compania într-un gigant global a împins capitalizarea companiei până la 600 de miliarde de dolari, moment în care a fost lansat iPhone-ul 5.
Acesta din urmă nu a reuşit să fie un factor de creştere atât de puternic pe cât sperau investitorii, încât lansarea produsului iPhone 6, un an mai târziu, a găsit compania tot la limita pragului de 600 miliarde dolari. Cumulat cu condiţiile din piaţă, după o perioadă de creştere şi una de scădere în timpul anului 2016, iPhone 8 a fost lansat la o capitalizare de 800 de miliarde de dolari, iar iPhone XS a fost lansat după ce compania a spart pragul de 1.000 de miliarde dolari.
Analiştii şi investitorii se întreabă ce urmează din partea Apple şi care sunt segmentele pe care îşi vor baza creşterea în anul următor, încât vineri, 4 ianuarie, acţiunile Apple au închis şedinţa pe Nasdaq la 148,2 dolari per acţiune, în creştere cu 4,2%, la o capitalizare de piaţă de 700 miliarde dolari.
Mai mulţi analişti consultaţi de Financial Times compară situaţia actuală a Apple cu situaţia cu care se confrunta Nokia în urmă cu zece ani. Analiştii Goldman Sachs au tras o paralelă între ritmul rapid în care au scăzut vânzările Nokia odată cu apariţia iPhone-ului, şi trendul actual în care vânzările Apple scad rapid, încât mulţi utilizatori decid să îşi păstreze iPhone-urile pentru trei sau patru ani, şi nu le mai schimbă în fiecare an ca până acum.
-
A plecat la 15 ani în SUA cu doar 300 de dolari în buzunar şi fără să ştie engleză. S-a întors în ţară cu o idee de afacere ce azi îi aduce 12 milioane de euro
Imaginea prăfuită a restaurantelor ”încremenite în timp“, cu ficuşi uitaţi în geam, l-au determinat pe Marcelus Suciu, în urmă cu 17 ani, să vadă o oportunitate în deschiderea unui restaurant de inspiraţie americană. A cucerit papilele gustative ale ardelenilor, iar acum declară ofensiva pe piaţa Horeca din capitală. ”Şi nu numai.“
”La doar 15 ani, am plecat peste ocean în ceea ce trebuia să fie un program de schimb de experienţe într-un loc desprins dintr-un episod din Beverly Hills 90210. Dar cum socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, am ajuns în mijlocul fermierilor, în Norfolk, Nebraska, cu 300 de dolari în buzunar şi fără să cunosc limba engleză“, rememorează antreprenorul clujean Marcelus Suciu o experienţă ce avea să traseze direcţiile pentru parcursul său ulterior.
Aceasta l-a ajutat pe viitorul om de afaceri să contureze ceea ce este astăzi unul dintre cele mai mari grupuri de restaurante de pe piaţa locală. Marty, grupul pe care îl conduce, este format din şase branduri: lanţul de restaurante Marty Restaurants (şapte locaţii, o bucătărie comisar), Marty Events, divizia de catering şi evenimente, Olivo Caffe & Bistro, Bistro Bujole şi Olivo Coffee Roasters, prima prăjitorie de cafea din Transilvania, şi Narcoffee Roasters, cel mai nou brand al grupului.

Cifra de afaceri generată de acestea a ajuns anul trecut la 12 milioane de euro, iar pentru anul în curs antreprenorul previzionează o creştere de circa 30% a acesteia. Cea mai recentă investiţie a fost direcţionată în inaugurarea primului restaurant Marty din Capitală, în incinta centrului comercial Sun Plaza, sumă care s-a ridicat la aproximativ 500.000 euro. 600 de angajaţi lucrează în cadrul grupului, repartizaţi în funcţie de mărimea locaţiei şi fluxul de comenzi.
Marcelus Suciu povesteşte că traiectoria prin care a ajuns la dezvoltarea afacerii Marty se leagă de experienţa din Statele Unite. A urmat liceul acolo timp de doi ani şi jumătate, după care a vrut să se reîntoarcă în România. Dar în ţară, cum nu i s-au recunoscut studiile din SUA, a ales să continue facultatea tot acolo, de această dată în California, unde, spune el, a descoperit America pe care şi-o imaginase. Totuşi, după ce a studiat ştiinţe politice şi filosofie, a pariat tot pe Cluj, oraşul de origine, pentru dezvoltarea afacerilor sale. ”Când m-am întors la Cluj, piaţa locală de HoReCa era complet încremenită în timp, în comparaţie cu situaţia din Occident, unde atmosfera din restaurante era foarte destinsă, plăcută, oamenii se simţeau liberi.

La noi, însă, am regăsit aceiaşi chelneri de pe vremuri, o atmosferă dezolantă şi ficuşi uitaţi în geam“, descrie el modul în care a găsit inspiraţia de a începe o afacere în domeniul restaurantelor. Şi-a spus astfel că poate schimba ceva pe plan local prin aducerea şi adaptarea acasă, la Cluj, a ceea ce văzuse în State: ”A fost pur şi simplu o nevoie pe care am identificat-o şi pe care am simţit că o pot acoperi“. Chiar dacă nu îşi aduce aminte cu exactitate valoarea investiţiei iniţiale în afacere, spune că aceasta nu a depăşit 60.000 de dolari – bani care au asigurat un spaţiu cu o suprafaţă de aproape 40 de metri pătraţi. Astfel, în 2000 a apărut primul Marty, pe care îl descrie drept un loc smart casual, cu ospătari îmbrăcaţi în jeans, unde se puteau servi pizza, paste şi grill-uri. Conceptul a prins atât de bine, încât un an mai târziu s-au mutat într-un spaţiu de 650 de metri pătraţi, iar din 2006 până în prezent s-au extins treptat, adăugând încă şase locaţii Marty în Cluj şi, cel mai recent, primul spaţiu din Bucureşti.
|n fiecare lună, în unităţile Marty intră peste 1,5 milioane de clienţi, numărul variind în funcţie de poziţia restaurantelor, anumite perioade şi evenimente locale. ”Restaurantele Marty se adresează unui public modern şi foarte versatil, fiind potrivit atât pentru o cină romantică în doi, cât şi pentru un prânz cu partenerii de afaceri, o seară în oraş cu prietenii sau o aniversare în familie“, descrie antreprenorul profilul clienţilor restaurantelor sale.

Clienţii clujeni sunt, potrivit lui, tot mai inteligenţi în ceea ce priveşte partea de ”consumer choice“ şi devin mai selectivi. ”Iar când vine vorba de domeniul HoReCa, lucrurile sunt cu atât mai interesante deoarece ei caută, în special în mediul online, informaţii despre restaurante review-uri, commenturi, postări pe blog“, observă antreprenorul. Clienţii ţin cont destul de mult de experienţele prezentate de alţi clienţi; chiar dacă preparatele din meniul Marty respectă anumite standarde şi ospătarii sunt pregătiţi să răspundă solicitărilor, în momentul în care apar anumite situaţii, clienţii pot semnala acest lucru printr-un feedback instant, în restaurant. ”Cred că dacă reuşeşti să păstrezi o constantă a calităţii şi o diversitate a meniului, vei reuşi să faci faţă provocărilor care vin din acest boom de consum“, explică el. Valoarea medie a bonului din unităţile Marty variază în funcţie de locaţie (mall sau centrul oraşului), poziţionare, trafic de clienţi, perioade sezoniere; Suciu estimează că se încadrează între 90 şi 100 de lei.
|n ceea ce priveşte deschiderea unei unităţi Marty în centrul comercial Sun Plaza din Bucureşti, antreprenorul clujean cochetează cu extinderea în Capitală de aproape doi ani, iar acum a considerat că afacerea a ajuns la maturitatea necesară pentru a face acest pas. Deschiderea acestei prime unităţi a fost îndelung analizată, iar alegerea locaţiei într-un mall, spre deosebire de restaurantele din Cluj, poziţionate stradal, a fost un răspuns al nevoii de testare a pieţei. ”Deşi noi avem o experienţă îndelungată în Cluj, pentru bucureşteni suntem doar un alt restaurant. Aşa că deschiderea primei unităţi aici a fost îndelung analizată şi am ales un centru comercial întrucât acesta ne permite să testăm piaţa şi să vedem cum răspund bucureştenii la valorile şi la meniul nostru. Centrul comercial ne asigură trafic, în primul rând, dar şi un public foarte divers, de la care suntem siguri că avem ce învăţa“, explică antreprenorul.

Chiar dacă restaurantul din Bucureşti a fost deschis prea recent pentru a face o comparaţie, antreprenorul anticipează câteva diferenţe. ”Din punctul meu de vedere, cred că ambianţa din restaurante se va polariza între holdinguri de ospitalitate cu mai multe concepte şi jucători cu concepte unitare, singulare, atât în Cluj, cât şi în Bucureşti. Ca design şi ambianţă, vor avea de câştigat localurile care creează o punte emoţională cu clienţii şi care activează într-un mod inedit toate cele cinci simţuri – olfactiv, vizual, auditiv, gustativ şi tactil“, consideră antreprenorul. Planurile de dezvoltare ale omului de afaceri includ deschiderea, treptat, a încă două noi unităţi în Capitală, dar şi în Cluj. De asemenea, şi-a propus să extindă rapid brandul Marty Restaurants prin intermediul unui sistem de franciză care include programe de training şi monitorizare.
Un alt proiect pe care îl va lansa în curând în Cluj este o academie de training pentru personalul din HoReCa, în contextul nevoii acute de personal calificat. ”Am remarcat în ultimii ani o provocare în ceea ce priveşte calificarea personalului. Atât a oamenilor din bucătărie, cât şi personalul de servire. |ntr-adevăr, lipseşte o instituţie, un cadru care să ofere posibilitatea perfecţionării în acest domeniu, şi de aceea noi vom lansa anul acesta o măsură în acest sens“, argumentează antreprenorul decizia.

Şcoala pentru care face planuri se numeşte Transylvania School of Hospitality şi va fi, potrivit lui, un loc în care vor pregăti următoarea generaţie de lucrători din industria ospitalităţii. ”Locurile sunt deschise pentru oricine doreşte să înveţe, dar şi să predea.“ Iar când vine vorba despre celelalte provocări de pe piaţa pe care activează, Suciu spune că acestea apar inevitabil în găsirea şi alegerea locaţiilor, crearea şi consolidarea echipelor. ”E foarte important să nu ne pierdem sufletul, să fim relevanţi pe piaţă, dar, în acelaşi timp, să ne păstrăm atenţia la fiecare detaliu“, adaugă el.
Piaţa locală a restaurantelor s-a dublat în perioada 2008-2016, până la 8,5 mld. lei anul trecut, potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC); topul restaurentelor din compania este condus de lanţurile internaţionale McDonald’s, KFC şi Pizza Hut, cu venituri cumulate de 1,2 miliarde de lei, potrivit ZF.
-
Nicoleta Eftimiu, Country General Manager / Coca-Cola România: „Cred că una dintre cele mai mari greşeli ale unui lider este să considere că informaţia are o singură direcţie – de la el către ceilalţi”
Carte de vizită
¶ Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, iar primul job a fost acela de client service manager în cadrul unei agenţii de promoteri
¶ Lucrează la Coca-Cola România de aproape un deceniu şi jumătate, însă a preluat funcţia actuală anul trecut, fiind prima femeie aleasă să conducă operaţiunile companiei din cele două regiuni
¶ Printre pasiunile sale se numără sportul şi designul de interior