Tag: uitare

  • Primarul Firea a scos “nuiaua”: Mai trebuie lucrat la salubrizare. Se curăţă în centru, dar la periferie se uită

    „Au fost identificate 800 de gropi în Capitală. Singura veste bună este că anul trecut erau 1.000. S-a acţionat la 600 de gropi. Fac apel la toate instituţiile să ne transmită în continuare dacă mai există gropi.
     
    Îi rugăm şi pe cetăţeni să nu ezite să ne informeze la numărul 0800 800 868 (…) Şi marcajele rutiere au nevoie de înprospătare, dar au nevoie şi de siguranţă. De acum doi ani, Administraţia Străzilor a organizat o licitaţie pentru marcaje, dar licitaţia a fost contestată, astfel că nu putem să avem un contract pentru aceste marcaj. Sperăm ca în perioada următoare aceste contestaţii nejustificate să înceteze”, a declarat, marţi, Gabriela Firea, în cadrul unui comandament pentru cărăţenia de primăvară organizat la Primăria Capitalei.
     
    Edilul general le-a transmis companiilor de salubrizare că trebuie să mai insiste în ceea ce priveşte curăţenia în oraş.
     
  • Chirurg care l-a văzut pe falsul medic cum opera: Nici nu se spăla pe mâini. Cred că s-a uitat mult pe Youtube/ Ce intervenţii făcea

    „L-am văzut de mai multe ori în sala de operaţie, la o clinică privată unde lucram amândoi. Pe lângă faptul că nu avea studii, era o catastrofă din punct de vedere al procedurilor standard. Nu dezinfecta nimic, lucra fără mănuşi şi nici măcar nu se spăla pe mâini”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Victor Schwartz, chirurg estetician.
     
    Victor Schwartz explică şi cum a fost posibil ca un individ fără studii medicale să facă, totuşi, intervenţii chirurgicale.
     
    „A fost o clinică privată care l-a promovat la început, apoi şi-a făcut singur reclamă. El făcea rinocorecţii şi liposucţii, dar evident, le făcea foarte prost, nu avea tehnică, nu respecta procedurile. Cred că s-a uitat foarte mult pe Youtube la operaţii de acest gen, că să poată avea idee despre aceste intervenţii”, mai spune Schwartz.
     
    Acesta nu exclude ca în zilele următoare să apară multe persoane, îndeosebi femei, care să suţină că au fost operate de falsul medic italian şi care acum au probleme din punct de vedere medical.
     
    Matteo Politi, acuzat că a operat în mai multe clinici private din Bucureşti, deşi avea doar opt clase, a fost prins, miercuri, de poliţiştii de frontieră de la Curtici, judeţul Arad, în timp ce încerca să fugă din ţară.
     
  • Cum a ajuns un ursuleţ de pluş oaspete de lux al unui hotel

    Ursuleţul pe nume Sutro a fost găsit alături de o altă jucărioară, o focă pe nume Kauai, de angajaţii hotelul Grand Hyatt Kauai, cele două animăluţe de pluş fiind returnate familiei care le pierduse. Până să ajungă însă acasă, Sutro a beneficiat de tratament de VIP, ceea ce a inclus o plimbare prin jurul hotelului, plajă lângă piscină şi vizite la spa, unde a fost fotografiat, iar fotografiile trimise familiei care-l pierduse ca să-l poată linişti pe proprietarul său, un băieţel, spunându-i că ursuleţului îi plăcuse atât de mult în vacanţă încât dorise să mai stea câteva zile.  

  • Dinastia conectivităţii – a 5-a Generaţie: De la Samsung, Google, Apple şi până la Huawei sau Nokia, toată lumea se pregăteşte pentru noile lansări

    La conferinţa anuală din 2018 a Qualcomm, producătorul de cipuri a introdus cel mai nou model de procesor al companiei, Snapdragon 855, care va permite următoarelor smartphone-uri să se conecteze cu cea mai nouă generaţie de tehnologie în telefonia mobilă, cunoscută drept 5G.
    Primul val major de trecere înspre 5G va fi cel mai probabil în 2019-2020, din perspectiva pieţei, iar furnizorii din toată lumea pregătesc infrastructura de reţea pentru a lansa o reţea wireless mai rapidă şi mai scumpă.

    În timp ce este adevărat că multe industrii vor beneficia de o conectivitate mai bună – de la maşini autonome, drone, realitate virtuală la IoT, spre exemplu – majoritatea oamenilor vor beneficia de această tehnologie doar prin telefoane adaptate pentru 5G. Până la urmă, promisiunea celor de la Qualcomm pentru o conectivitate excelentă nu înseamnă nimic dacă nu poţi accesa reţeaua de pe propriul dispozitiv mobil.

    Unele companii, precum Lenovo, au lansat deja telefoane cu capacităţi 5G. Furnizorul american AT&T vinde deja routere hotspot 5G, iar Verizon şi-a lansat benzile 5G în anumite zone. Între timp, alte companii au anunţat posibile lansări şi planuri exacte pentru 5G, în timp ce altele lasă zvonurile să străbată piaţa şi anunţă doar parteneriate cu anumiţi operatori, care indică spre proiecte legate de această nouă generaţie în era conectivităţii.

    Apple
    Nu se grăbeşte să lanseze un iPhone 5G, iar şansele sunt să nu lanseze un astfel de produs nici în 2019, nici în 2020. 
    Excluzând eliminarea jackului pentru căşti (n.red: iPhone-ul a fost printre primele telefoane care au adoptat ideea), Apple nu se grăbeşte de obicei să aplice în premieră trendurile mobile, preferând să perfecţioneze o tehnologie emergentă înainte de a o aduce în faţa clienţilor. De aceea a fost în urma competitorilor în ceea ce priveşte lansarea unui telefon cu conectivitate 4G LTE. Contactată de publicaţia CNET, Apple nu a răspuns la comentarii pe această temă.

    Samsung
    În luna august, Samsung a anunţat că lucrează cu companiile sud-coreene de telecomunicaţii pentru a lansa primul telefon 5G din ţară, adăugând că nu va fi Galaxy S10. În schimb, zvonurile arată că Galaxy S10 Plus ar putea fi acel dispozitiv. Coreea de Sud îşi va lansa reţeaua 5G la nivel naţional în martie 2019.
    Între timp, Samsung ar putea lansa câteva telefoane 5G în Statele Unite, de asemenea. AT&T a anunţat că va lansa două modele Samsung cu tehnologie 5G începând din a doua jumătate a anului viitor. Verizon şi Sprint au confirmat că vor colabora cu producătorul auto pentru a lansa telefoane 5G anul viitor.

    Google

    Compania care face parte din Alphabet nu şi-a anunţat încă planurile pentru 5G şi a refuzat să răspundă la comentarii în presa internaţională. Ceea ce ştim este că Verizon a anunţat că va lansa reţeaua 5G la începutul lui 2019, aşa cum au făcut-o şi alţi furnizori.
    Ce are de-a face asta cu Google? În ultimii ani, Google şi-a adâncit parteneriatul cu Verizon, alegându-l drept operatorul exclusiv al telefoanelor Pixel, inclusiv pentru modelul Pixel 3, deşi compania îl vinde şi necodat sau disponibil pentru prima lor reţea Wi-Fi-first, Google Fi.
    Asta ar putea însemna că următorul model de la Google, intitulat probabil Pixel 4, potrivit CNET, ar putea fi un telefon 5G. Dacă Google alege să păstreze calendarul de lansare de până acum, debutul Pixel 4 ar avea loc în jurul lunii octombrie 2019, mult după prima jumătate a anului.

    LG

    În luna august, LG a confirmat că primul lor telefon 5G va fi lansat în Statele Unite „în prima jumătate a anului 2019”, alături de operatorul Sprint, exact când acesta îşi va lansa reţeaua la nivel naţional.
    John Tudhope, director de portofoliu de produs al Sprint, a spus doar că dispozitivul va fi un telefon premium. Mai recent, vicepreşedintele diviziei de dezvoltare 5G din Sprint Business, Mishka Dehghan, a declarat că telefonul va avea un aspect distinctiv şi „vei şti că este un dispozitiv mobil 5G”.

    Lenovo/Motorola

    La sfârşitul verii, Lenovo a lansat modelul Motorola Moto Z3, un telefon care are capacităţi 5G – cumva. Acesta se conectează la 5G doar printr-un accesoriu modular, denumit Moto Mod, care se ataşează pe spatele telefonului cu ajutorul unor benzi magnetice. Cu ajutorul Mod-ului, Motorola susţine că telefonul va livra date de 10 ori mai rapid decât orice alt dispozitiv 4G LTE. Din păcate, Mod-ul va fi lansat doar anul viitor, iar compania nu a anunţat cât va costa.
    Cât despre un telefon Motorola care nu va avea nevoie de accesorii pentru a se conecta la 5G, compania lucrează pentru a produce un astfel de device, însă este posibil ca fanii să aibă mult de aşteptat.
    Doug Michau, directorul de vânzări şi operaţiuni în cadrul Motorola Mobility, a declarat că telefonul va fi lansat mult mai târziu faţă de începutul lui 2019. Mai exact, Michau a zis că îl vor lansa în „mai puţin de trei ani, cu siguranţă, dar încă nu avem un cadru de timp stabilit”.


    Huawei

    În timpul Congresului Lumii Mobile din Shanghai, desfăşurat în luna iunie 2018, Huawei a promis că primele lor telefoane 5G vor fi scoase la vânzare „înainte de finalul lui iunie 2019”, după ce lansează modemul şi procesorul 5G Kirin în martie 2019. Mai mult, compania a confirmat că telefonul 5G va avea un ecran ce se poate îndoi.

    Noul model va ajunge rapid şi în Europa, însă este puţin probabil ca telefonul să ajungă în Statele Unite. Numindu-le o ameninţare la adresa securităţii, Departamentul Apărării din SUA a interzis vânzarea produselor Huawei în bazele militare, iar în luna martie gigantul retailului Best Buy a încetat să le mai vândă.
    Asta nu înseamnă totuşi sfârşitul pentru Huawei şi pentru ambiţiile lor 5G. „Produsele şi soluţiile noastre sunt utilizate de operatori giganţi, de companii din Fortune 500 şi de sute de milioane de clienţi în peste 170 de ţări din lume”, a declarat un purtător de cuvânt al Huawei la începutul anului. „Am câştigat încrederea partenerilor în întreg lanţul valoric la nivel global.”

    OnePlus

    În luna octombrie, CEO-ul OnePlus, Pete Lau, a anunţat că primul telefon 5G va fi disponibil prima dată pentru operatorii europeni.
    O lună mai târziu, Qualcomm a confirmat că OnePlus va vinde un telefon 5G lansat pe reţeaua operatorului britanic EE. Reţeaua se va întinde în 16 oraşe britanice în 2019, începând cu Londra, Cardiff, Edinburgh, Belfast, Birmingham şi Manchester.
    Primul telefon 5G va fi lansat până în 2019 şi va funcţiona pe baza cipului Snapdragon 855 al Qualcomm. Cu toate acestea, telefonul nu va face parte din seria principală a producătorului OnePlus. În schimb, va fi un model separat construit special pentru a profita de avantajele conectivităţii de mare viteză.


    Nokia

    Deşi Nokia nu mai este gigantul care era în urmă cu 15 ani, compania face paşi către viitorul 5G. În luna iulie, a anunţat un parteneriat de 3,5 miliarde dolari cu T-Mobile, care include utilizarea spectrului de 600 MHz al T-Mobile pentru reţeaua 5G. Telefoanele 5G rezultate în urma acestui parteneriat sunt aşteptate în 2019.
    Nokia vrea să beneficieze de 5G şi în alte moduri. Pe lângă Qualcomm şi Ericsson, compania are drepturi de brevet pentru tehnologia 5G şi câştigă 3,5 dolari pentru fiecare smartphone 5G vândut.

    ZTE
    În timp ce viitorul producătorului ZTE a fost incert în ceea ce priveşte piaţa din SUA până de curând, din cauza unor sancţiuni aplicate de guvernul american, acesta a arătat că lucrează la telefoane 5G.
    În februarie 2017, compania a arătat lumii în cadrul unei convenţii telefonul Gigabit, care era capabil să atingă o conexiune wireless de 1 gigabit per secundă, adică de 50 de ori mai rapid decât viteza medie a datelor mobile în Statele Unite. Însă telefonul a fost adus la convenţia din acel an doar pentru a da semnale în piaţă legate de planurile ZTE cu tehnologia 5G – nu era proiectat să fie prezentat ca un telefon, ci doar ca o dovadă a conceptului.
    Anul trecut, la Mobile World Convention, compania a anunţat că ţinteşte să aibă telefoane 5G pe piaţă la sfârşitul anului 2018 sau la începutul lui 2018, însă a revenit ulterior şi a anunţat că „cel târziu la sfârşitul anului 2019”.

  • Ecaterina Andronescu vrea să scurteze vacanţa elevilor: E mult prea lungă. Elevul stă acasă, a uitat

    „Săptămâna trecută, am regândit structura anului şcolar. Este vorba despre structura anului şcolar 2019-2020. Şi cred că sunt modificări importante. Aş vrea să punem această discuţie, rezultatul ei în dezbatere publică, să vedem care sunt reacţiile. (…) De exemplu, foarte mulţi părinţi mi-au reproşat că au luat vacanţă copiii pe 21 decembrie, au avut vacanţă până în 15 ianuarie, o perioada îngrozitor de lungă, prea mult, după care mai au 3 săptămâni de vacanţă, se termină semestrul şi încep, mai au încă o vacanţă şi semestrul următor. După părerea mea, vacanţă această este mult prea lungă”, a declarat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, pentru realitatea.net.
     
    Potrivit ministrului, una dintre propuneri ar fi ca după vacanţa de iarnă, de trei săptămâni, elevii să înceapă alt semestru.
     
    „Trei săptămâni stă acasă, a uitat (elevul, n.r.), îl cheamă profesorul la şcoală încă trei săptămâni, îi încheie situaţia, copilul este încă nereconectat la programul de învăţământ după trei săptămâni de vacanţă. (…) Şi ne gândim să organizăm puţin diferit semestrele pentru clasele I-12. Să aducem examenele din vară ceva mai devreme, evaluarea de la clasa a VIII-a şi examenul de Bacalaureat, să aibă şi profesorii vacanţă, că noi tot le cerem, le cerem, dar trebuie să le dăm şi vacanţă.
     
  • Cum îşi poate salva Apple supremaţia: După ce a pierdut 450 de miliarde dolari pe final de an, Tim Cook se uită dincolo de iPhone pentru a da încredere investitorilor

    Tim Cook, CEO-ul Apple, i-a uimit pe investitori săptămâna trecută când a anunţat că veniturile Apple pentru următorul trimestru vor fi cu siguranţă sub proiecţiile iniţale anunţate de companie, aruncând un nor de îndoială asupra economiei americane, potrivit Financial Times.

    Săptămâna trecută, marţi, acţiunile Apple s-au prăbuşit cu 10% la o zi după ce Tim Cook a anunţat vânzări de circa 84 de miliarde de dolari, faţă de cele de 93 de miliarde de dolari anunţate iniţial.

    După anunţ, acţiunile Apple au închis marţi şedinţa de tranzacţionare la 142,1 dolari per acţiune, un nivel nemaiîntâlnit din iulie 2017. Astfel Apple a înregistrat cea mai proastă zi de tranzacţionare din ultimii şase ani. Acţiunile AAPL se tranzacţionau la sfârşitul T3/2018 la circa 230 de dolari per acţiune, dar în T4 au pierdut aproximativ 30% din valoare. Pierderile au împins capitalizarea de piaţă a Apple sub 700 de miliarde de dolari, devenind a patra cea mai valoroasă companie listată pe bursa americană, la doar două luni după ce a ocupat primul loc. Per total, compania a pierdut circa 450 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă de 1.100 miliarde dolari pe care o înregistrase anul trecut. Odată cu veştile proaste pentru investitori, Tim Cook a adus în faţa acestora şi o atitudine nouă, una care pare că pregăteşte un Apple dincolo de era iPhone-urilor. Discursul le-a amintit investitorilor veterani de atitudinea lui Steve Jobs de la începutul anilor 2000.

    „La fel ca alţii din industrie, ne confruntăm cu o încetinire a vânzărilor în acest trimestru”, spunea Steve Jobs în 2002 în faţa investitorilor, atunci când compania a ratat estimările de vânzări cu 10%. „Dar avem câteva produse noi fabuloase în stadiu de dezvoltare, aşa că suntem încântaţi referitor la anul care urmează”, adăuga el. 

    Aşa cum Steve Jobs anunţa atunci o eră dincolo de iPod şi începea să lucreze la primul model de iPhone, actualul CEO al Apple, Tim Cook, a avut un discurs similar săptămâna trecută, iar investitorii se întreabă ce ar putea urma după punctul culminant al iPhone-ului.

    „Acesta va fi momentul definitoriu pentru Tim Cook ca CEO al Apple”, spune Michael Gartenberg, un fost director de marketing al Apple, care activează acum drept analist independent. „Este uşor să fii executivul Apple când totul merge cum trebuie. Acesta este momentul care îl va testa de fapt pe Tim Cook”.

    Produsele noi au reprezentat de fiecare dată principalul factor determinant pentru creşterea capitalizării de piaţă a companiei. Înainte de lansarea produsului iPhone 4, capitalizarea se situa timid peste 200 de miliarde de dolari, iar acest produs care a transformat compania într-un gigant global a împins capitalizarea companiei până la 600 de miliarde de dolari, moment în care a fost lansat iPhone-ul 5.

    Acesta din urmă nu a reuşit să fie un factor de creştere atât de puternic pe cât sperau investitorii, încât lansarea produsului iPhone 6, un an mai târziu, a găsit compania tot la limita pragului de 600 miliarde dolari. Cumulat cu condiţiile din piaţă, după o perioadă de creştere şi una de scădere în timpul anului 2016, iPhone 8 a fost lansat la o capitalizare de 800 de miliarde de dolari, iar iPhone XS a fost lansat după ce compania a spart pragul de 1.000 de miliarde dolari.

    Analiştii şi investitorii se întreabă ce urmează din partea Apple şi care sunt segmentele pe care îşi vor baza creşterea în anul următor, încât vineri, 4 ianuarie, acţiunile Apple au închis şedinţa pe Nasdaq la 148,2 dolari per acţiune, în creştere cu 4,2%, la o capitalizare de piaţă de 700 miliarde dolari.

    Mai mulţi analişti consultaţi de Financial Times compară situaţia actuală a Apple cu situaţia cu care se confrunta Nokia în urmă cu zece ani. Analiştii Goldman Sachs au tras o paralelă între ritmul rapid în care au scăzut vânzările Nokia odată cu apariţia iPhone-ului, şi trendul actual în care vânzările Apple scad rapid, încât mulţi utilizatori decid să îşi păstreze iPhone-urile pentru trei sau patru ani, şi nu le mai schimbă în fiecare an ca până acum.

     

  • A plecat la 15 ani în SUA cu doar 300 de dolari în buzunar şi fără să ştie engleză. S-a întors în ţară cu o idee de afacere ce azi îi aduce 12 milioane de euro

    Imaginea prăfuită a restaurantelor ”încremenite în timp“, cu ficuşi uitaţi în geam, l-au determinat pe Marcelus Suciu, în urmă cu 17 ani, să vadă o oportunitate în deschiderea unui restaurant de inspiraţie americană. A cucerit papilele gustative ale ardelenilor, iar acum declară ofensiva pe piaţa Horeca din capitală. ”Şi nu numai.“

    ”La doar 15 ani, am plecat peste ocean în ceea ce trebuia să fie un program de schimb de experienţe într-un loc desprins dintr-un episod din Beverly Hills 90210. Dar cum socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, am ajuns în mijlocul fermierilor, în Norfolk, Nebraska, cu 300 de dolari în buzunar şi fără să cunosc limba engleză“, rememorează antreprenorul clujean Marcelus Suciu o experienţă ce avea să traseze direcţiile pentru parcursul său ulterior.

    Aceasta l-a ajutat pe viitorul om de afaceri să contureze ceea ce este astăzi unul dintre cele mai mari grupuri de restaurante de pe piaţa locală. Marty, grupul pe care îl conduce, este format din şase branduri: lanţul de restaurante Marty Restaurants (şapte locaţii, o bucătărie comisar), Marty Events, divizia de catering şi evenimente, Olivo Caffe & Bistro, Bistro Bujole şi Olivo Coffee Roasters, prima prăjitorie de cafea din Transilvania, şi Narcoffee Roasters, cel mai nou brand al grupului.

    Cifra de afaceri generată de acestea a ajuns anul trecut la 12 milioane de euro, iar pentru anul în curs antreprenorul previzionează o creştere de circa 30% a acesteia. Cea mai recentă investiţie a fost direcţionată în inaugurarea primului restaurant Marty din Capitală, în incinta centrului comercial Sun Plaza, sumă care s-a ridicat la aproximativ 500.000 euro. 600 de angajaţi lucrează în cadrul grupului, repartizaţi în funcţie de mărimea locaţiei şi fluxul de comenzi.

    Marcelus Suciu povesteşte că traiectoria prin care a ajuns la dezvoltarea afacerii Marty se leagă de experienţa din Statele Unite. A urmat liceul acolo timp de doi ani şi jumătate, după care a vrut să se reîntoarcă în România. Dar în ţară, cum nu i s-au recunoscut studiile din SUA, a ales să continue facultatea tot acolo, de această dată în California, unde, spune el, a descoperit America pe care şi-o imaginase. Totuşi, după ce a studiat ştiinţe politice şi filosofie, a pariat tot pe Cluj, oraşul de origine, pentru dezvoltarea afacerilor sale. ”Când m-am întors la Cluj, piaţa locală de HoReCa era complet încremenită în timp, în comparaţie cu situaţia din Occident, unde atmosfera din restaurante era foarte destinsă, plăcută, oamenii se simţeau liberi.

    La noi, însă, am regăsit aceiaşi chelneri de pe vremuri, o atmosferă dezolantă şi ficuşi uitaţi în geam“, descrie el modul în care a găsit inspiraţia de a începe o afacere în domeniul restaurantelor. Şi-a spus astfel că poate schimba ceva pe plan local prin aducerea şi adaptarea acasă, la Cluj, a ceea ce văzuse în State: ”A fost pur şi simplu o nevoie pe care am identificat-o şi pe care am simţit că o pot acoperi“. Chiar dacă nu îşi aduce aminte cu exactitate valoarea investiţiei iniţiale în afacere, spune că aceasta nu a depăşit 60.000 de dolari – bani care au asigurat un spaţiu cu o suprafaţă de aproape 40 de metri pătraţi. Astfel, în 2000 a apărut primul Marty, pe care îl descrie drept un loc smart casual, cu ospătari îmbrăcaţi în jeans, unde se puteau servi pizza, paste şi grill-uri. Conceptul a prins atât de bine, încât un an mai târziu s-au mutat într-un spaţiu de 650 de metri pătraţi, iar din 2006 până în prezent s-au extins treptat, adăugând încă şase locaţii Marty în Cluj şi, cel mai recent, primul spaţiu din Bucureşti.

    |n fiecare lună, în unităţile Marty intră peste 1,5 milioane de clienţi, numărul variind în funcţie de poziţia restaurantelor, anumite perioade şi evenimente locale. ”Restaurantele Marty se adresează unui public modern şi foarte versatil, fiind potrivit atât pentru o cină romantică în doi, cât şi pentru un prânz cu partenerii de afaceri, o seară în oraş cu prietenii sau o aniversare în familie“, descrie antreprenorul profilul clienţilor restaurantelor sale.

    Clienţii clujeni sunt, potrivit lui, tot mai inteligenţi în ceea ce priveşte partea de ”consumer choice“ şi devin mai selectivi. ”Iar când vine vorba de domeniul HoReCa, lucrurile sunt cu atât mai interesante deoarece ei caută, în special în mediul online, informaţii despre restaurante  review-uri, commenturi, postări pe blog“, observă antreprenorul. Clienţii ţin cont destul de mult de experienţele prezentate de alţi clienţi; chiar dacă preparatele din meniul Marty respectă anumite standarde şi ospătarii sunt pregătiţi să răspundă solicitărilor, în momentul în care apar anumite situaţii, clienţii pot semnala acest lucru printr-un feedback instant, în restaurant. ”Cred că dacă reuşeşti să păstrezi o constantă a calităţii şi o diversitate a meniului, vei reuşi să faci faţă provocărilor care vin din acest boom de consum“, explică el. Valoarea medie a bonului din unităţile Marty variază în funcţie de locaţie (mall sau centrul oraşului), poziţionare, trafic de clienţi, perioade sezoniere; Suciu estimează că se încadrează între 90 şi 100 de lei.   

    |n ceea ce priveşte deschiderea unei unităţi Marty în centrul comercial Sun Plaza din Bucureşti, antreprenorul clujean cochetează cu extinderea în Capitală de aproape doi ani, iar acum a considerat că afacerea a ajuns la maturitatea necesară pentru a face acest pas. Deschiderea acestei prime unităţi a fost îndelung analizată, iar alegerea locaţiei într-un mall, spre deosebire de restaurantele din Cluj, poziţionate stradal, a fost un răspuns al nevoii de testare a pieţei. ”Deşi noi avem o experienţă îndelungată în Cluj, pentru bucureşteni suntem doar un alt restaurant. Aşa că deschiderea primei unităţi aici a fost îndelung analizată şi am ales un centru comercial întrucât acesta ne permite să testăm piaţa şi să vedem cum răspund bucureştenii la valorile şi la meniul nostru. Centrul comercial ne asigură trafic, în primul rând, dar şi un public foarte divers, de la care suntem siguri că avem ce învăţa“, explică antreprenorul.

    Chiar dacă restaurantul din Bucureşti a fost deschis prea recent pentru a face o comparaţie, antreprenorul anticipează câteva diferenţe. ”Din punctul meu de vedere, cred că ambianţa din restaurante se va polariza între holdinguri de ospitalitate cu mai multe concepte şi jucători cu concepte unitare, singulare, atât în Cluj, cât şi în Bucureşti. Ca design şi ambianţă, vor avea de câştigat localurile care creează o punte emoţională cu clienţii şi care activează într-un mod inedit toate cele cinci simţuri – olfactiv, vizual, auditiv, gustativ şi tactil“, consideră antreprenorul. Planurile de dezvoltare ale omului de afaceri includ deschiderea, treptat, a încă două noi unităţi în Capitală, dar şi în Cluj. De asemenea, şi-a propus să extindă rapid brandul Marty Restaurants prin intermediul unui sistem de franciză care include programe de training şi monitorizare.

    Un alt proiect pe care îl va lansa în curând în Cluj este o academie de training pentru personalul din HoReCa, în contextul nevoii acute de personal calificat. ”Am remarcat în ultimii ani o provocare în ceea ce priveşte calificarea personalului. Atât a oamenilor din bucătărie, cât şi personalul de servire. |ntr-adevăr, lipseşte o instituţie, un cadru care să ofere posibilitatea perfecţionării în acest domeniu, şi de aceea noi vom lansa anul acesta o măsură în acest sens“, argumentează antreprenorul decizia.

    Şcoala pentru care face planuri se numeşte Transylvania School of Hospitality şi va fi, potrivit lui, un loc în care vor pregăti următoarea generaţie de lucrători din industria ospitalităţii. ”Locurile sunt deschise pentru oricine doreşte să înveţe, dar şi să predea.“ Iar când vine vorba despre celelalte provocări de pe piaţa pe care activează, Suciu spune că acestea apar inevitabil în găsirea şi alegerea locaţiilor, crearea şi consolidarea echipelor. ”E foarte important să nu ne pierdem sufletul, să fim relevanţi pe piaţă, dar, în acelaşi timp, să ne păstrăm atenţia la fiecare detaliu“, adaugă el. 

    Piaţa locală a restaurantelor s-a dublat în perioada 2008-2016, până la 8,5 mld. lei anul trecut, potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC); topul restaurentelor din compania este condus de lanţurile internaţionale McDonald’s, KFC şi Pizza Hut, cu venituri cumulate de 1,2 miliarde de lei, potrivit ZF.

  • Wolfgang Schulz, director general / BMW Group România: “Atunci când vreau să văd cum va merge piaţa auto, conduc prin Bucureşti şi mă uit la clădiri, iar acum în Capitală se construieşte mult. Există o corelaţie între auto şi imobiliare, iar când una creşte, creşte şi cealaltă”

    Carte de vizită
    ¶  Lucrează pentru BMW din 1995, ocupând numeroase poziţii de management în domeniul vânzărilor de automobile noi şi rulate în Germania
    ¶ Până la venirea în România, el a condus divizia Key Account Corporate Sales a BMW Group Germania
    ¶ Spune că industria auto trece prin transformări majore, fără precedent, iar electrificarea este unul dintre generatoarele principale ale schimbării

  • Wolfgang Schulz, director general / BMW Group România: “Atunci când vreau să văd cum va merge piaţa auto, conduc prin Bucureşti şi mă uit la clădiri, iar acum în Capitală se construieşte mult. Există o corelaţie între auto şi imobiliare, iar când una creşte, creşte şi cealaltă”

    Carte de vizită
    ¶  Lucrează pentru BMW din 1995, ocupând numeroase poziţii de management în domeniul vânzărilor de automobile noi şi rulate în Germania
    ¶ Până la venirea în România, el a condus divizia Key Account Corporate Sales a BMW Group Germania
    ¶ Spune că industria auto trece prin transformări majore, fără precedent, iar electrificarea este unul dintre generatoarele principale ale schimbării

  • Nicoleta Eftimiu, Country General Manager / Coca-Cola România: „Cred că una dintre cele mai mari greşeli ale unui lider este să considere că informaţia are o singură direcţie – de la el către ceilalţi”

    Carte de vizită
    ¶ Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, iar primul job a fost acela de client service manager în cadrul unei agenţii de promoteri
    ¶ Lucrează la Coca-Cola România de aproape un deceniu şi jumătate, însă a preluat funcţia actuală anul trecut, fiind prima femeie aleasă să conducă operaţiunile companiei din cele două regiuni
    ¶ Printre pasiunile sale se numără sportul şi designul de interior