Tag: tranzactionare

  • Frenezia Bitcoin revine. Criptomoneda continuă să crească iar adepţii cei mai fanatici prevestesc că moneda virtuală va depăşi jumătate de milion de dolari

    Faptul că Bitcoin a ajuns la 42.000 de dolari este doar începutul unui nou superciclu în lumea cripto care va împinge cea mai mare  criptomonedă din lume la peste 500.000 de dolari, în ceea ce adepţii spun că este noua ordine monetară care ia cu asalt Wall Street, scrie Bloomberg.

    Euforia a luat cu asalt comunitatea investitorilor în active digitale, după ce cea mai importantă monedă virtuală din lume a bifat trei luni de creştere consecutivă şi se tranzacţionează la cel mai mare nivel de la prăbuşirea pieţei din aprilie 2022.Tot entuziasmul legat de această creştere aduce predicţii exagerate despre câştiguri uriaşe- cele mai multe dintre ele bazate pe puţin altceva decât pe intuiţie sau pe analize tehnice obscure.

    Criptomoneda se află în mijlocul unei renaşteri pe care puţini au văzut-o venind în acest an. Preţul Bitcoin a crescut cu peste 150% până în prezent. Euforia pe care a provocat-o aparenta renaştere a criptomonedei l-a împins pe directorul Brian Armstrong, CEO-ul platformei Coinbase, să declare în online că „Bitcoin ar putea fi cheia extinderii civilizaţiei occidentale”

    Între timp, profeţiile cu privire la cât de sus ar putea ajunge moneda s-au întins de la 50.000 de dolari pe termen imediat, până la peste 530.000 de dolari.

    Entuziasmul care însoţeşte raliul Bitcoin a reuşit să se răspândească rapid în online, mai ales pe mai ales pe X (fostul Twitter). O mulţime de discursuri despre cripto au loc acolo, iar fanii activelor digitale sunt cunoscuţi pentru că postează meme-uri care îi ironizează pe cei care nu cred că au pierdut şansa de a se îmbogăţii.

    Cu toate acestea, Bitcoin a trecut prin multe astfel de cicluri de hype în ultimii ani, câştigurile fiind sărbătorite chiar dacă moneda mai trebuie să câştige încă 65% faţă de nivelurile actuale pentru a atinge maximul istoric din 2021, de aproximativ 69.000 de dolari. Ciclurile din trecut s-au încheiat cu eşecuri, Bitcoin scăzând cu 64% anul trecut, după un câştig de 60% în 2021.

  • Frenezia Bitcoin ia din nou startul: Cea mai cunoscută criptomonedă din lume se ridică din cenuşă şi ajunge să se tranzacţioneze pentru 42.000 de dolari. Cei mai fanatici adepţi prevestesc un raliu în urma căruia moneda virtuală va depăşi jumătate de milion de dolari

    Faptul că Bitcoin a ajuns la 42.000 de dolari este doar începutul unui nou superciclu în lumea cripto care va împinge cea mai mare  criptomonedă din lume la peste 500.000 de dolari, în ceea ce adepţii spun că este noua ordine monetară care ia cu asalt Wall Street, scrie Bloomberg.

    Euforia a luat cu asalt comunitatea investitorilor în active digitale, după ce cea mai importantă monedă virtuală din lume a bifat trei luni de creştere consecutivă şi se tranzacţionează la cel mai mare nivel de la prăbuşirea pieţei din aprilie 2022.Tot entuziasmul legat de această creştere aduce predicţii exagerate despre câştiguri uriaşe- cele mai multe dintre ele bazate pe puţin altceva decât pe intuiţie sau pe analize tehnice obscure.

    Criptomoneda se află în mijlocul unei renaşteri pe care puţini au văzut-o venind în acest an. Preţul Bitcoin a crescut cu peste 150% până în prezent. Euforia pe care a provocat-o aparenta renaştere a criptomonedei l-a împins pe directorul Brian Armstrong, CEO-ul platformei Coinbase, să declare în online că „Bitcoin ar putea fi cheia extinderii civilizaţiei occidentale”

    Între timp, profeţiile cu privire la cât de sus ar putea ajunge moneda s-au întins de la 50.000 de dolari pe termen imediat, până la peste 530.000 de dolari.

    Entuziasmul care însoţeşte raliul Bitcoin a reuşit să se răspândească rapid în online, mai ales pe mai ales pe X (fostul Twitter). O mulţime de discursuri despre cripto au loc acolo, iar fanii activelor digitale sunt cunoscuţi pentru că postează meme-uri care îi ironizează pe cei care nu cred că au pierdut şansa de a se îmbogăţii.

    Cu toate acestea, Bitcoin a trecut prin multe astfel de cicluri de hype în ultimii ani, câştigurile fiind sărbătorite chiar dacă moneda mai trebuie să câştige încă 65% faţă de nivelurile actuale pentru a atinge maximul istoric din 2021, de aproximativ 69.000 de dolari. Ciclurile din trecut s-au încheiat cu eşecuri, Bitcoin scăzând cu 64% anul trecut, după un câştig de 60% în 2021.

  • Indicele ROBOR la 3 luni închide luna noiembrie la 6,25%, după aproape două săptămâni de stagnare

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, a continuat să urmeze un trend uşor descendent.

    Indicele a deschis luna la 6,34% şi a închis luna noiembrie la 6,25%.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a închis şi el luna la 6,31%, în scădere faţă de ziua de marţi când era cotat la 6,32%. Şi indicele ROBOR la 12 luni închis şi el luna la 6,39%, în stagnare.

    În acelaşi timp, IRCC, noul indice de referinţă pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, este la 5,96% (calculat pe baza datelor din T2/2023 şi valabil pentru T4/2023)

    Indicele ROBOR la 3 luni a avut un trend preponderent descendent de la începutul lui 2023, dar au fost şi zile în care a stagnat, potrivit datelor BNR. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţia şi politica fiscală. 

    Nivelul maxim atins de acest indice în 2022 a fost de 8,21%, în luna noiembrie 2022 potrivit datelor BNR.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală.

     

     

     

  • Indicele ROBOR la 3 luni închide luna septembrie la 6,40%, după mai bine de o lună de stagnare

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, a continuat să staţioneze şi în această lună, încheind luna septembrie la 6,40%.

    Practic, din 14 august şi până acum ROBOR la 3 luni a rămas neclintit la 6,40%, după ce în data de 11 august 2023 a fost cotata la 6,41%.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a închis şi el luna la 6,50%, tot în stagnare. Şi indicele ROBOR la 12 luni închis şi el luna la 6,63%, tot în stagnare

    Indicele ROBOR la 3 luni a avut un trend preponderent descendent de la începutul lui 2023, dar au fost şi zile în care a stagnat, potrivit datelor BNR. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţia şi politica fiscală. 

    Până acum ritmul de scădere al ROBOR a fost destul de lent, în ciuda excedentelor record de lichiditate, de circa 25 mld. lei medie zilnică în primele şapte luni din 2023.

    Nivelul maxim atins de acest indice în 2022 a fost de 8,21%, în luna octombrie 2022 potrivit datelor BNR.

    ROBOR la 3 luni rămâne în continuare peste valoarea IRCC, noul indice de referinţă pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, care rămâne până la finalul lui 2023 sub 6%, urmând să ajungă în trimestrul al patrulea (T4) din 2023 la 5,96% (calculat pe baza datelor din T2/2023). IRCC pentru T3 este de 5,94%.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală.

     

     

  • Muncă hibrid, record pe măsură

    Chiar dacă a debutat mai lent, piaţa office se îndreaptă spre un nou record şi ar putea să depăşească suprafaţa de 400.000 de metri pătraţi tranzacţionaţi până la finalul anului. Totuşi, vorbim despre un record „hibrid”: aproximativ jumătate din suprafaţa spaţiilor de birouri tranzacţionate este reprezentată de contractele noi, spre deosebire de 80% în anul  de „normalitate” 2019.

     

    Atunci când analizăm dinamica ocupării spaţiilor de birouri, trebuie să ţinem cont implicit de cererea pentru acestea. În anul 2023, primul trimestru a reprezentat o provocare, dar, începând cu trimestrul doi, am remarcat o creştere semnificativă a cererii, acesta devenind unul dintre cele mai prolifice trimestre din ultimii ani”, a spus Monica Vasile, director office agency la Cushman & Wakefield Echinox, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Ea observă că tranzacţiile au atins cifre remarcabile din punctul de vedere al suprafeţelor în T2, ajungând până la 135.000 de metri pătraţi, iar în total, în prima jumătate a anului, s-au acumulat în jur de 190.000 de metri pătraţi: „Dacă acest ritm se menţine şi în trimestrele trei şi patru, există speranţa de a atinge un record de 400.000 de metri pătraţi (tranzacţionaţi pe piaţa românească de birouri – n.red.), ceea ce ar însemna un nou record”. Ea oferă spre comparaţie anul 2019, unul dintre cei mai prosperi ani în domeniul imobiliar, când pe piaţa de birouri s-au închiriat 390.000 de metri pătraţi. „Dacă în 2023 reuşim să atingem acest prag, vom putea vorbi cu certitudine despre un record. Totuşi, comparând cu anul 2019, observăm o modificare în raportul dintre tranzacţiile noi şi reînnoirile de contracte. În 2019, 80% dintre tranzacţii erau noi, în timp ce în 2023, această proporţie a scăzut la 50-60%, restul reprezentând reînnoiri de contracte. Este remarcabil faptul că aceste reînnoiri s-au realizat pe suprafeţe semnificative, iar diminuarea spaţiilor nu a fost vizibilă în acest context.”

    În ceea ce priveşte efervescenţa pe piaţă, oportunităţile au fost sesizate mai ales de companiile care au închiriat suprafeţe mari, situându-se anterior în zone uşor descentralizate, în clădiri mai vechi, cu accesibilitate mai redusă la transportul public şi mai puţine facilităţi. Aceste companii au observat oportunitatea de a se reloca în suprafeţe optimizate, dar în locaţii mult mai bune din punctul de vedere al transportului public, uneori în zonele centrale, în clădiri noi, cu tehnologie superioară şi mai multe facilităţi. „Un aspect remarcabil este atitudinea deschisă a proprietarilor faţă de noile tendinţe, cum ar fi lucratul în sistem hibrid. Aceştia au înţeles nevoile companiilor şi, în toate cazurile discutate până acum, au fost găsite soluţii pentru optimizarea spaţiului şi a costurilor. Proprietarii au fost mereu receptivi şi au venit în întâmpinarea chiriaşilor, oferind susţinere în găsirea de soluţii de optimizare a spaţiului şi costurilor.” Trendurile din piaţă aduc o nouă perspectivă asupra conceptului de open space. Acesta a evoluat spre ceea ce numim acum „active space”, cu mai multe zone de colaborare, încurajând brainstormingul şi oferind angajaţilor o senzaţie de confort asemănătoare celei de acasă, beneficiind de mai mulţi metri pătraţi la dispoziţie, după cum observă Monica Vasile.


    Carte de vizită:

    1. Monica Vasile este director office agency Cushman & Wakefield Echinox de aproape 6 ani;

    2. Şi-a început cariera în cadrul acestei companii ca senior consultant, în anul 2008, de unde a evoluat ulterior înspre rolul de broker;

    3. A studiat administrarea afacerilor în cadrul Academei de Studii Economice din Bucureşti.

    Sursa: LinkedIn


    Reprezentanta Cushman and Wakefield Echinox observă că piaţa de birouri din Bucureşti şi din România în general este una emergentă. „Chiar dacă au fost construite clădiri în ultimii 10 ani, opţiunile nu au fost întotdeauna numeroase. Cu toate acestea, situaţia s-a schimbat, iar perspectivele sunt optimiste. Există oportunităţi de dezvoltare şi modernizare, cu accent pe a transforma clădirile existente în spaţii conforme cu cerinţele actuale şi pe construirea de noi proiecte în zone bine deservite de transportul public şi cu multiple facilităţi.” Această transformare se reflectă şi în creşterea preţului chiriilor în ultimul an şi jumătate: „Acum, vedem chirii cu preţuri cuprinse între 20 şi 22 de euro pe metrul pătrat în zonele centrale, precum şi în alte zone cheie ale oraşului. Comparativ cu alte capitale europene, precum Varşovia, Praga sau Budapesta, nivelul chiriilor în Bucureşti rămâne încă relativ scăzut, pornind de la 25 de euro în sus. Proiecţiile noastre pentru 2024 şi 2025 indică o creştere continuă a preţurilor chiriilor, având în vedere previziunile legate de livrările de spaţii de birouri. Este de aşteptat ca această tendinţă să fie influenţată de situaţia economică şi administrativă, mai ales că autorizaţiile sunt blocate iar rata de neocupare este în descreştere. Aşadar, este plauzibil ca preţurile chiriilor să cunoască o creştere.”

    Câştigătorii în acest context vor fi, pe termen lung, cu siguranţă cei care înţeleg noile tendinţe şi investesc în continuare în clădirile lor. „Aceştia vor moderniza clădirile mai vechi pentru a le aduce la un standard actual sau vor construi noi proiecte conforme cu cerinţele pieţei. Alegerea zonei de construcţie va avea un impact semnificativ, astfel încât vor fi favorizate zonele bine acoperite de transportul în comun, iar proiectele vor integra soluţii care să răspundă cerinţelor angajaţilor, incluzând spaţii pentru birouri, rezidenţiale şi comerciale, precum şi organizarea de evenimente pentru potenţialii chiriaşi.” În concluzie, piaţa de birouri va urma trendul în continuă creştere al economiei, livrările vor reveni la niveluri optime, iar piaţa ar urma să înregistreze o nouă ascensiune: „Este doar o chestiune de timp şi perseverenţă în a traversa acest impas. Proiecţiile noastre sunt optimiste şi ne aşteptăm la o redresare a pieţei, ducând-o din nou pe un trend ascendent”.     

    „Dacă ritmul actual se menţine şi în trimestrele trei şi patru, există speranţa de a atinge un record de 400.000 de metri pătraţi (tranzacţionaţi pe piaţa românească de birouri – n.red.), ceea ce ar însemna un nou record.” Monica Vasile, director office agency Cushman & Wakefield Echinox


    Trei întrebări cheie despre piaţa office pentru Monica Vasile, Cushman & Wakefield Echinox

    1. Câţi dintre angajaţi s-au întors la birou?

    Cu siguranţă, ne aflăm într-un moment în care se discută despre un sistem hibrid. Totuşi, acest aspect depinde în mare măsură de profilul fiecărei companii şi de nevoile specifice. În sectoarele producţiei, agriculturii, chimiei şi farmaceuticelor, unde prezenţa fizică la birou este vitală, observăm un procent relativ ridicat de întoarcere la birouri, situându-se între 60% şi 80% în unele cazuri. Pe de altă parte, în sectorul IT, unde tehnologia avansată este protagonistă, studiile arată că atât angajatorii, cât şi angajaţii au ajuns la concluzia că este benefic să lucrezi la birou cel puţin două-trei zile pe săptămână, având în vedere beneficiile, nu numai în ceea ce priveşte productivitatea, ci şi sănătatea mentală şi starea generală de bine. Aşadar, pentru piaţa office există semnale promiţătoare, iar optimismul este justificat în ceea ce priveşte reîntoarcerea angajaţilor în spaţiile tradiţionale de birouri.

    2. Există companii care au renunţat complet la această formă fizică de limitare a spaţiului de lucru?

    Spre norocul pieţei din România, nu întâlnim exemple extreme de renunţare la birouri. Din contră, cererea pentru spaţii de birouri este în continuă creştere, iar livrările pentru anii 2024 şi 2025 nu se ridică la nivelurile dorite sau anticipante. Cu toate acestea, unele companii au ales să-şi optimizeze spaţiul de birouri, fără să-l reducă neapărat. De fapt, accentul s-a pus pe optimizare, pe regândirea şi reconfigurarea acestuia pentru a-i face pe angajaţi să se simtă confortabil şi dornici să revină în spaţiile de birouri.

    3. Ce se va întâmpla cu acele clădiri care nu beneficiază de o bună deservire a transportului public şi a altor facilităţi?

    Este o întrebare legitimă. Chiar şi în cazul în care o clădire de birouri are o rată de ocupare mai mică, cum ar putea fi cazul  celor aflate în zonele mai puţin accesibile la transportul public, credem că există soluţii. Am observat că unii proprietari iau în considerare transformarea acestor clădiri în spaţii rezidenţiale. Astfel, se găsesc soluţii pentru fiecare situaţie şi este important să subliniem că problemele au existat şi înainte de pandemie.

  • Investitorii prind viaţă: Cea mai mare listare din tehnologie din ultimii ani este aproape. Arm a strâns 52,3 miliarde de dolari înainte de începerea tranzacţionării. Apple, Google şi Nvidia au cumpărat acţiuni la compania engleză ce produce procesoare mobile

    Acţiunile Arm au fost cotate la 51$ de dolari pe unitate înainte de începerea tranzacţionării companiei, având astfel o valoare de piaţă de 52,3 miliarde de dolari, scrie Financial Times.

    Preţul se află la limita superioară a intervalului de 47-51 dolari pe acţiune datorită cererii mari, acţiunile fiind suprasubscrise de peste 5 ori.

    Listarea la bursă este urmărită de piaţă îndeaproape şi este considerată un benchmark pentru listările din zona de tehnologie. Este cea mai mare lansare la bursă din ultimii doi ani, ultima mare listare având loc în 2021 cand Rivian a reuşit să strângă aproximativ 12 miliarde de dolari.

    Cu toate acestea, cotaţiile companiilor din tehnologie s-au dus în jos în ultimii ani scăzând de la maximele atinse în perioada pandemiei, incertitudinea economică şi creşterea dobânzilor afectând bursa.

    IPO-ul va strânge aproximativ 4,9 miliarde de dolari pentru SoftBank, banca vânzând 9,4% din acţiunile Arm. După IPO, Softbank va controla în continuare aproximativ 90% din acţiunile Arm.

    Clienţii Big Tech ai companiei, printre care Apple, Google, Nvidia, Samsung, Intel şi TSMC, au indicat că vor cumpăra acţiuni Arm în valoare de 735 de milioane de dolari la preţul de IPO.

    Piaţa de bază a companiei Arm reprezentată de procesoarele pentru telefoane mobile a stagnat în acest an, Arm sperând să crească pe zona de inteligenţă artificială şi data centere, în ciuda faptului că joacă doar un rol periferic în această industrie.

    Softbank a sperat iniţial că Arm va fi evaluată la 70 de miliarde de dolari. Cifrele de vânzări aflate în stagnare şi expunerea ridicată a companiei în piaţa chineză au dus la o scădere a încrederii investitorilor.

  • Profil de investitor: În ce mai investim

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.


    Energie

    SNGN Romgaz este cel mai mare producător şi principalul furnizor de gaze naturale din România, controlat de stat în proporţie de 70%. Compania este listată pe Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul bursier SNG din 2013, fiind admisă la tranzacţionare şi la Bursa din Londra.

    Romgaz face explorare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale, efectuează intervenţii, reparaţii capitale şi operaţii speciale la sonde şi asigură servicii profesioniste de transport tehnologic.

    În 2013, compania şi-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel şi furnizor de energie electrică. Recent, Romgaz şi OMV Petrom au anunţat că vor transmite împreună, spre confirmare, către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, planul de dezvoltare a două zăcăminte comerciale din perimetrul Neptun Deep.

    Petrom şi Romgaz vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului. Prima producţie este estimată în 2027. Proiectul va putea atinge un platou de producţie de aproximativ 8 miliarde metri cubi, timp de aproape 10 ani. România va deveni astfel cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

    Romgaz Black Sea Limited deţine 50% din participaţia în perimetrul XIX Neptun, zona de apă adâncă, iar cealaltă cotă de participaţie de 50% este deţinută de Petrom, care este şi operator al proiectului Neptun Deep. Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre şi va asigura un volum estimativ de gaze naturale de 100 de miliarde de metri cubi.

    În primele trei luni din 2022, grupul Romgaz a înregistrat un profit net de 970 mil. lei, cu 1% mai mic faţă de rezultatul net din T1/2022, la afaceri de 2,9 mld. lei, în scădere cu 25,9%, pe fondul reducerii volumelor livrate cu 5,7%.

    Romgaz are o capitalizare de 16,2 miliarde de lei, după ce acţiunile SNG s-au apreciat cu 11,5% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 245,3 mil. lei, arată datele BVB. Pentru profitul aferent anului 2022, Romgaz va plăti din 27 iulie acţionarilor un dividend brut de 3,42 de lei pe acţiune, care, la preţul curent de tranzacţionare, presupune un randament de 8,1%.



    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor: De la analiza datelor la decizii de investiţii

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.


    Pasionat de analiza statistică a datelor şi implicat de 25 de ani în cercetarea de marketing, Ciprian Zamfirescu a găsit un al doilea domeniu în care să-şi aplice metodele statistice, cel al pieţei de capital. Nu ia nicio decizie de investiţii fără să facă o analiză complexă înainte şi spune că „fără pasiune nu am putea fi decât mediocri”.

     

    „Am început să investesc în 2014, pentru diversificare, dar mai mult din curiozitate. Eram interesat să aflu mai multe despre acest domeniu, pe care-l percepeam atunci ca fiind despre analiză, strategie şi managementul riscului”, povesteşte Ciprian Zamfirescu, 48 de ani, de profesie statistician.

    Ciprian este din Bucureşti, unde a finalizat studiile Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice. De 25 de ani activează în domeniul cercetării de marketing. La început a lucrat în companii multinaţionale precum GfK şi Synovate, iar din 2016 este partener alături de Cristian Ştefănescu la Institutul de Marketing MIA.

    „Întotdeauna am fost pasionat de analiza statistică a datelor, de a descoperi diverse metode prin care informaţiile culese în studiile de piaţă sunt transformate în insighturi de valoare şi mai apoi în decizii de business”, spune acesta.

    Specialistul a avut şi o serie de realizări profesionale, cum ar fi locul trei la Aegis Award, un premiu internaţional pentru cel mai inovativ proiect de segmentare, acreditare pentru studii de segmentare motivaţională Censydiam, acreditare pentru studii de satisfacţie Symmetrics sau locul 1 în simularea de marketing strategic Markstrat.

    Pentru Ciprian, activitatea de zi cu zi, adică cercetarea de marketing, este full-time, iar activitatea de investiţii este part-time, deşi îi acordă atenţie în mod constant. „Dacă mă deconectez mai mult de câteva zile de la a citi informaţii despre piaţa bursieră simt că-mi lipseşte ceva şi trebuie să recuperez”, mărturiseşte el.

    Ambele activităţi au şi puncte comune. În cercetarea de marketing foloseşte des analiza datelor pentru a extrage informaţii valoroase pentru clienţii MIA Marketing, iar în domeniul investiţiilor analizează evoluţii şi corelează diverşi indicatori pentru a identifica eventuale oportunităţi. În puţinul timp rămas liber se bucură de pasiunea pentru alergare. „Pasiunea este poate cea mai importantă trăsătură, în orice activitate. Fără pasiune nu am putea fi decât mediocri”, consideră Ciprian Zamfirescu.

    Prima dată el a investit aproximativ 3.000 de euro, în fonduri mutuale. Despre Bursa de Valori Bucureşti ştia foarte puţine, iar fondurile mutuale păreau atunci alegerea cea mai simplă, pentru că nu el, ci altcineva se ocupa de portofoliul de acţiuni. Şi da, au fost şi perioade când a pierdut câteva mii de euro.

    „Prima dată am vrut să renunţ la doar şase luni, când am văzut că înregistrasem pierdere. Apoi a fost un moment critic, cred că prin 2015, când China a avut o scădere semnificativă pe bursă, iar eu înregistrasem un minus de 15%. Am înţeles între timp că investiţiile la bursă aduc beneficii pe termen mediu şi lung”, explică el.


    Ciprian Zamfirescu, 48 de ani

    PROFESIE: statistician

    OCUPAŢIE: director de cercetare

    INVESTEŞTE: pe termen lung


    După aproape 10 ani, motivele pentru care Ciprian continuă să investească sunt legate de diversificarea plasamentelor, obţinerea unui profit şi dorinţa de a înţelege mai bine cum funcţionează diverse industrii ale economiei. Cumpără acţiuni ale companiilor listate la Bursa de la Bucureşti, în principal cele de pe piaţa principală, dar şi cele de pe segmentul AeRO într-o proporţie mult mai mică.

    „În general, tind să includ în portofoliu acţiuni de la cinci-şase companii şi sunt interesat de sectoarele energie-utilităţi, financiar-bancar şi IT&C. În prezent cea mai mare deţinere este la Romgaz, o companie care distribuie dividende în mod constant. Strategia principală este de a cumpăra şi de a păstra pe termen lung acţiuni la câteva companii solide şi de a suplimenta în timp deţinerile la aceste companii”, afirmă investitorul.

    Dividendele sunt de altfel unul dintre principalele criterii pe care le urmăreşte la o acţiune, alături de echipa de management, în care trebuie să aibă încredere şi de valoarea tranzacţiilor zilnice, preferabil peste 500.000 de lei. Altfel, nu prezintă interes.

    „Mă aştept ca acţiunile unei companii să crească pe termen de doi-trei ani, chiar dacă în această perioadă înregistrează şi scăderi. Pentru a fi interesantă, o companie trebuie să ofere dividende acţionarilor ei. Asta dovedeşte că are o activitate constant profitabilă şi că este un brand puternic”, spune el.

    Ciprian se consideră un investitor precaut, dar implicat. Realizează tranzacţii o dată la una-două luni, dar ia decizii doar după ce a analizat situaţia în profunzime, lucru la care se pricepe cel mai bine. Pe lângă companiile de dividend, este interest şi de cele din domenii cu potenţial de creştere, cum ar fi cel al energiei şi IT&C.

    La nivelul investitorilor începători este o mare lipsă de informaţii, despre investiţii în general, despre ce înseamnă Bursa de Valori Bucureşti şi despre companiile listate la bursă. Lipsa se resimte în special în rândul potenţialilor investitori, adică tinerii cu studii superioare care lucrează deja de câţiva ani în companii multinaţionale sau sunt antreprenori, spune Ciprian.

    „Odată ce eşti mai informat şi acumulezi puţină experienţă, lucrurile devin mai clare, iar deciziile legate de unde şi cum să investeşti sunt mai uşor de luat. Cred în continuare că cel mai important aspect ce poate fi îmbunătăţit este informaţia. O informaţie simplă, concisă şi fără detalii inutile pentru cei aflaţi la început de drum şi o informaţie transparentă, bine structurată pe mai multe niveluri, astfel încât cei mai avansaţi să acceseze direct subiectele de care sunt interesaţi.”

     

    Văzând şi făcând

    Pe lângă impactul evident negativ asupra unui număr mare de persoane, orice criză vine la pachet şi cu anumite beneficii, cum ar fi creşterea gradului de responsabilitate în rândul consumatorilor, al angajaţilor, dar şi al angajatorilor, precum şi cu oportunităţi de investiţii.

    În primele luni ale crizei de sănătate preţurile acţiunilor au scăzut semnificativ, aşa că Ciprian Zamfirescu a profitat de ocazie şi a intrat la cumpărare, iar după un an şi ceva unele acţiuni au ajuns peste valoarea de dinainte de criză. „Criza de sănătate nu a fost similară cu nicio altă perioadă din experienţa mea, dar pot spune că am trecut cu bine peste ea. De la început am urmărit două obiective principale – toată familia să rămână sănătoasă şi activitatea firmei de cercetare să continue pentru a ne proteja clienţii şi angajaţii”, adaugă Ciprian.

    După criza de sănătate au urmat altele, războiul din Ucraina, criza lanţurilor de logistică, creşterea inflaţiei, blocarea pieţei imobiliare şi, ca urmare, strategia pe care investitorul a ales-o a fost „văzând şi făcând”, adică de adaptare permanentă la noile condiţii.

    „Din punctul de vedere al investiţiilor, crizele creează oportunităţi de achiziţie a acţiunilor la preţ mic, bineînţeles pentru acele companii care au cea mai mare şansă de a-şi reveni rapid. Important este să identifici cât mai corect punctul de maxim al crizei şi respectiv punctul de minim al acţiunilor”, crede investitorul.

    Anul 2022 nu a fost unul foarte bun pentru Ciprian. A câştigat pe două companii, Romgaz şi Nuclearelectrica şi a pierdut pe sectorul bancar şi pe cel al serviciilor medicale. Portofoliul a avut în ansamblu o scădere de 1%. Anul acesta a început într-o notă precaută.

    În ultimele luni, Ciprian a făcut achiziţii mai mici şi a suplimentat deţinerile existente la unele companii. În viitorul apropiat, aşteaptă listarea acţiunilor Hidroelectrica, dar deşi este cel mai aşteptat eveniment din ultimii peste 10 ani, îşi doreşte să nu se entuziasmeze foarte tare şi să rămână cât mai obiectiv.


    Cred în continuare că cel mai important aspect ce poate fi îmbunătăţit este informaţia. O informaţie simplă, concisă şi fără detalii inutile pentru cei aflaţi la început de drum şi o informaţie transparentă, bine structurată pe mai multe niveluri, astfel încât cei mai avansaţi să acceseze direct subiectele de care sunt interesaţi. Ciprian Zamfirescu


    „Ne-am obişnuit cu războiul din Ucraina, dar acesta nu s-a terminat, inflaţia s-a domolit, dar preţurile în magazine nu au scăzut, se vorbeşte despre o criză financiară, dar aceasta nu a apărut încă, listările şi tranzacţiile la bursă au scăzut, aşadar 2023 pare mai degrabă un an «îngheţat», în care investitorii rămân în aşteptare”, este de părere el.

    Rolul bursei este acela de a aduce împreună cererea şi oferta, iar Ciprian crede că scopul final al acesteia este să promoveze şi să înlesnească accesul investitorilor la piaţă. Cerere şi posibilitate de acoperire a ofertelor există, aşa cum putem constata şi din nivelul subscrierilor în cea mai mare ofertă de vânzare de acţiuni din istoria României, cea a Hidroelectrica.

    O bună parte din piaţă se aşteaptă ca după încheierea IPO-ul Hidroelectrica şi după listarea la BVB să se elibereze unele fluxuri de bani şi chiar să prindă un nou avânt listările la bursă. Lui Ciprian nu i-ar displăcea să investească în companii ca eMAG, Dacia, Dedeman, Arctic, Bitdefender, Farmacia Tei şi cei patru furnizori principali de servicii de telecomunicaţii dacă ar fi listate.   

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    1. Statistica reprezintă arta şi ştiinţa colectării, modelării şi înţelegerii datelor şi indicatorilor care analizează şi caracterizează fenomenele de masă. Conform definiţiei din manual, ea studiază latura cantitativă a fenomenelor social-economice de masă în strânsă legătură cu latura calitativă. Cercetarea în statistică constă în aplicarea metodelor statistice la studiul concret al fenomenelor economice şi sociale. Statistica este importantă pentru economişti şi nu numai, deoarece permite comprimarea unui număr mare de date individuale într-un număr mic de indicatori cu ajutorul cărora evidenţiem ceea ce este esenţial în nivelul de dezvoltare al fenomenului studiat.

    2. Managementul riscului este un cadru pentru gestionarea riscurilor organizaţionale, interne şi externe. A apărut ca o nevoie de a recunoaşte potenţialul pericol, de a analiza opţiunile şi modelul de comportament în perioade de criză şi pentru minimizarea efectelor negative posibile. Efectele riscului pot pozitive (posibilităţile) şi negative (pericole). Procesul de management al riscului se desfăşoară într-o succesiune de paşi, precum identificarea riscurilor, analiza riscurilor, evaluarea riscurilor, urmărire, comunicare şi raportare. Funcţia de management al riscului are legătură cu alte funcţii dintr-o companie, precum finanţe, resurse umane, marketing, producţie şi juridic.

     

    În ce mai investim

    Energie

    SNGN Romgaz este cel mai mare producător şi principalul furnizor de gaze naturale din România, controlat de stat în proporţie de 70%. Compania este listată pe Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul bursier SNG din 2013, fiind admisă la tranzacţionare şi la Bursa din Londra.

    Romgaz face explorare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale, efectuează intervenţii, reparaţii capitale şi operaţii speciale la sonde şi asigură servicii profesioniste de transport tehnologic.

    În 2013, compania şi-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel şi furnizor de energie electrică. Recent, Romgaz şi OMV Petrom au anunţat că vor transmite împreună, spre confirmare, către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, planul de dezvoltare a două zăcăminte comerciale din perimetrul Neptun Deep.

    Petrom şi Romgaz vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului. Prima producţie este estimată în 2027. Proiectul va putea atinge un platou de producţie de aproximativ 8 miliarde metri cubi, timp de aproape 10 ani. România va deveni astfel cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

    Romgaz Black Sea Limited deţine 50% din participaţia în perimetrul XIX Neptun, zona de apă adâncă, iar cealaltă cotă de participaţie de 50% este deţinută de Petrom, care este şi operator al proiectului Neptun Deep. Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre şi va asigura un volum estimativ de gaze naturale de 100 de miliarde de metri cubi.

    În primele trei luni din 2022, grupul Romgaz a înregistrat un profit net de 970 mil. lei, cu 1% mai mic faţă de rezultatul net din T1/2022, la afaceri de 2,9 mld. lei, în scădere cu 25,9%, pe fondul reducerii volumelor livrate cu 5,7%.

    Romgaz are o capitalizare de 16,2 miliarde de lei, după ce acţiunile SNG s-au apreciat cu 11,5% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 245,3 mil. lei, arată datele BVB. Pentru profitul aferent anului 2022, Romgaz va plăti din 27 iulie acţionarilor un dividend brut de 3,42 de lei pe acţiune, care, la preţul curent de tranzacţionare, presupune un randament de 8,1%.



    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Acţiunile Fondului Proprietatea au fost suspendate joi de la tranzacţionare la decizia ASF. Cel mai probabil, astăzi vine prospectul Hidroelectrica

    Acţiunile Fondului Proprietatea (simbol bursier FP), acţionar cu aproximativ 20% la producătorul de energie electrică Hidroelectrica, au fost suspendate joi, 22 iunie de la tranzacţionare pe Bursa de Valori Bucureşti ca urmare a unei solicitări din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    FP urmează să vândă parţial sau integral participaţia la ultima „perlă” nelistată din portofoliul statului român, în ceea ce se anunţă a fi cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO) din România şi posibil din Europa în 2023. Cel mai probabil, decizia ASF vine în contextul în care astăzi ar putea apărea prospectul de listare a Hidroelectrica.

    În prima parte a lunii iulie ar fi aşteptată Hidroelectrica la BVB. Prospectul, publicat joi sau vineri seară

    În urmă cu două săptămâni, Hidroelectrica – societate evaluată la 54,3 miliarde de lei de KPMG – şi-a anunţat oficial intenţia de listare pe piaţa locală de capital. Cea mai profitabilă companie din portofoliul statului este aşteptată să intre la cota Bursei în luna iulie, acţiunile urmând să fie incluse în componenţa indicelui de referinţă BET din prima zi de tranzacţionare.

    Printre greii care ajută la procesul de listare se numără Citigroup, Erste, Jefferies, Morgan Stanley, Rothschild şi STJ Advisors. În 2022, compania de stat a acordat dividende de 3,8 miliarde de lei, adică 8,54 lei pe acţiune, din profitul pe 2021 şi din rezultatul reportat. În 2021, societatea distribuit 2,3 miliarde de lei Ministerul Energiei, care are 80% din capitalul social, şi acţionarului vânzător Fondul Proprietatea.

    Acţiunile FP afişează o dinamică de minus 3,6% anul acesta, pe un rulaj de 850 de milioane de lei, la o valoare de piaţă de 12,2 miliarde de lei. Prin comparaţie, benchmark-ul BET se tranzacţionează în urcare cu 5%, arată datele BVB.