BusinessMagazin

Tag: trafic

  • Situaţia traficului pe şoselele din România. Aglomeraţie este la intrările în Bucureşti

    Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că nu sunt semnalate evenimente rutiere care să impună oprirea circulaţiei pe drumurile naţionale sau pe autostrăzi.

    Pe arterele rutiere către mare şi munte, respectiv Autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, A4 Ovidiu – Agigea, DN 39 şi DN 1 Valea Prahovei, se circulă fără probleme deoarece carosabilul este uscat şi vizibilitatea este bună.

    În jurul capitalei însă, valorile de trafic sunt crescute pe Autostrada A1 Bucureşti – Piteşti şi pe DN 4 Popeşti – Leordeni, pe sensul de intrare, precum şi pe DN Centura Bucureşti, în localităţile Domneşti şi Pantelimon.

    Pe A1 Sibiu – Deva, la kilometrul 308, în localitatea Sebeş, judeţul Alba, sensul de mers Deva-Sibiu, sunt restricţionate banda 1 şi banda de urgenţă, pentru efectuarea unor lucrări. Acestea se vor finaliza pe 23 august.

  • Traficul aerian de pasageri este în 2021 încă sub nivelul din 2019, dar traficul de marfă şi-a revenit şi a crescut peste nivelul de dinainte de criză

    David Ciceo, preşedintele Asociaţiei Aeroporturilor din România, spune că traficul aerian de pasageri a ajuns în iulie-august la 70% din traficul de pasageri dinainte de pandemie, însă va ajunge la nivelul dinainte de criză cel mai devreme în 2024. Traficul aerian de marfă, pe de altă parte, a crescut peste nivelul din 2019.

    „Avem o creştere, bineînţeles, faţă de anul trecut. Avem la nivelul României o creştere şi mai importantă pe lunile iulie august. Avem o medie de 70% faţă de traficul din 2019, ceea ce ne face să fim optimişti. Este mai mare decât previziunile”, a spus, pentru ZF, David Ciceo.

    Cele mai recente date de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în trimestrul întâi din 2021 traficul aerian de pasageri era în scădere cu 76% faţă de cel din T1/2020, însă în cea mai mare parte din primul trimestru din 2020 criza încă nu se simţea în România. Astfel, traficul aerian din România a înregistrat 916.000 de pasageri în T1/2021, faţă de aproape 4 mil. de pasageri în T1/2020. Traficul de marfă pe cale aeriană a înregistrat un declin de 10% în primele trei luni din acest an, prin comparaţie cu perioada similară din 2020. Criza însă şi-a făcut simţită prezenţa cel mai mult în al doilea trimestru din 2020, iar transportul aerian de pasageri a fost unul dintre cele mai afectate sectoare.

    „Bineînţeles că va dura reluarea traficului la nivelul din 2019 din cauza acestei crize prelungite şi din cauza traficului intercontinental. Suntem încântaţi de creşterea traficului intern şi creşterea traficului în interiorul Uniunii Europene, dar încă sunt foarte multe restricţii în ceea ce priveşte zborurile intercontinentale. Având în vedere faptul că totuşi există foarte mari diferenţe între ţări şi sunt în continuare condiţii restrictive, reluarea traficul la nivelul din 2019 va fi în 2024-2025”, mai spune David Ciceo.

    Traficul aerian de marfă a trecut peste nivelul din 2019, mai spune David Ciceo. Datele de la INS arată în primul trimestru din an o scădere de 10% faţă de acelaşi trimestru din 2020, însă datele la 6 luni, care se compară cu lunile din criză din 2020, vor fi publicate de Statistică la finalul verii.

    „Avem o creştere importantă a traficului de marfă în România pe fiecare aeroport, chiar faţă de 2019”, a mai spus David Ciceo.

    În 2020, veniturile industriei aeriene au totalizat 328 miliarde de dolari, în jur de 40% din anul precedent. În termeni nominali, sunt aceleaşi venituri ca în 2000, notează analiştii de la Mckinsey: „sectorul este aşteptat să fie mai mic pentru anii următori. Proiectăm că traficul nu va reveni la nivelurile din 2019 înainte de 2024.”

    Efectele pe termen lung ale pandemiei asupra industriei ies însă din sfera financiară: standardele de igienă şi siguranţă vor fi mai stricte, iar digitalizarea va continua să transforme experienţa de călătorie. Aplicaţiile mobile vor fi utilizate pentru a stoca certificatele de vaccin ale călătorilor şi rezultatele testelor COVID-19, mai sunt de părere analiştii de la Mckinsey.

     

  • „Petrecere de pietoni”. Străzile din centrul oraşului Timişoara vor fi închise pentru maşini

    Principalele străzi din centrul oraşului Timişoara vor fi blocate pentru circulaţia auto la sfârşitul săptămânii.

    „Petrecere de pietoni! În 24-25 iulie vom închide parţial sau total câteva artere mari pe care vor avea loc concerte, vizionări de filme, activităţi sportive şi de recreere, ateliere pentru copii”, au anunţat reprezentanţii Primăriei Timişoara, pe Facebook.

    Primarul Dominic Fritz a explicat de ce vor fi blocate străzile care duc spre centrul oraşului Timişoara.

    „Vrem să arătăm că spaţiul public poate fi pus la dispoziţie pentru toată lumea, nu este doar pentru maşini, ci pentru toată comunitatea”, a explicat primarul Dominic Fritz.

    Potrivit primarului Fritz, vor fi trei zone principale care vor fi închise pentru maşini. Pe una dintre cele patru benzi ale unui bulevard vor putea trece doar bicicletele şi tricicletele, iar în alte părţi traficul auto va fi complet interzis deoarece pe carosabil vor fi montate ecrane pentru filme, scene pentru spectacole şi obiecte pentru diferite activităţi.

  • Munca de acasă a dus la creşterea excepţională a traficului de internet fix anul trecut, cu 51% faţă de 2019, în timp ce pe zona de internet mobil ritmul a fost mai mic raportat la anii anteriori

    Traficul de internet fix a crescut cu 51% anul trecut, cel mai mare avans din ultimii ani, impulsionat de criza sanitară, în timp ce traficul de internet mobil s-a majorat cu 30%, mai mică comparativ cu anii precedenţi, arată datele ANCOM.

    În total, la finele lui 2020, în România erau 5,7 milioane de conexiuni la internet fix (+8% evoluţie anuală), dintre care 4,5 milioane, adică aproape 80%, reprezentau conexiuni de foarte mare viteză (peste 100 Mbps).

    În condiţiile în care restricţiile impuse de pandemie au făcut ca mare parte din angajaţi să lucreze de acasă, traficul total de internet fix a înregistrat o creştere excepţională în  2020 (+51%), traficul mediu lunar de internet fix/locuitor fiind de 44 GB/lună.

    La nivel naţional, în medie, 7 din 10 gospodării deţin o conexiune de internet fix, adică 8/10 gospodării urbane şi 6/10 gospodării rurale; acest decalaj s-a redus pe parcursul lui 2020, ritmul de creştere al numărului de conexiuni din rural (+16%) fiind mult peste cel din urban (+4%).

    Raportat la numărul de conexiuni la internet fix, reţeaua RCS&RDS avea o cotă de piaţă de 59%, Grupul Telekom 19%, ceilalţi furnizori însumând 22%.

    Pe zona de internet mobil, numărul de conexiuni active s-a majorat cu 3% anul trecut, la 20,4 milioane, din care două treimi (13,6 milioane) sunt conexiuni 4G sau 5G (+13%).

    Traficul total de internet mobil a crescut cu 30%, iar media lunară a ajuns la 4,9 GB/ locuitor.  

    Topul furnizorilor este condus de Orange, cu o cotă de piaţă de 39%, urmat de Vodafone cu 25%, ceilalţi furnizori însumând 36%.

  • Melinda Gates a început să îşi consulte avocaţii de divorţ încă din 2019, decizie lansată pe fondul relaţiilor dintre Bill Gates şi omul de afaceri Jeffrey Epstein, acuzat de abuz sexual şi trafic de minori

    Melinda French Gates a început să se consulte cu avocaţii de divorţ cu aproape doi ani înainte de a se despărţi de cofondatorul Microsoft Bill Gates, în mare parte din cauza temerilor provocate de legăturile dintre soţul ei şi omul de afaceri Jeffrey Epstein, acuzat de abuz sexual şi trafic de minori, transmite Bloomberg.

    Filantroapa în vârstă de 56 de ani a început să discute cu avocaţii mai multor firme încă din octombrie 2019, spunând că mariajul ei este „rupt în mod iremediabil”, conform unor surse citate de The Wall Street Journal. Neliniştile generate de relaţiilor soţului său cu Jeffrey Epstein datează încă din 2013, scrie ziarul american.

    The New York Times relata în octombrie 2019 că miliardarul s-a întâlnit de mai multe ori cu Epstein, un purtător de cuvânt al Microsoft declarând la acea vreme că întâlnirile s-au realizat în scopuri de filantropie. Cu două luni înainte, Epstein a murit în puşcărie, într-o perioadă în care îşi aştepta procesul intentat în urma unor acuzaţii de trafic sexual implicând zeci de minore.

    Divorţul a fost negociat în timpul pandemiei, implicând mai multe echipe care au încercat să împartă averea cuplului, estimată de Bloomberg Billionaires Index la 145 de miliarde de dolari.

    Cei doi susţin că plănuiesc să rămână copreşedinţi ai Fundaţiei Bill & Melinda Gates, cea mai mare organizaţie caritabilă la nivel mondial, din care face parte şi miliardarul Warren Buffett.

    La câteva zile după anunţarea divorţului, o companie de holding creată de Bill Gates a transferat acţiuni de două miliarde de dolari către Melinda French Gates.

    Cu câteva zile înainte să moară, Epstein l-a numit pe Boris Nikolic, un investitor puţin cunoscut din sectorul biotehnologiei, drept a doua sa variantă de executor de testament. Nikolic a deţinut funcţia de consilier al lui Bill Gates şi a fondat recent mai multe firme care se ocupă cu editarea genetică şi alte tehnologii medicale.

  • Povestea unuia dintre cei mai BOGAŢI TRAFICANŢI de droguri din lume. A avut o avere estimată la 5 miliarde de dolari, controla o ARMATĂ de 20.000 de oameni şi nu a fost NICIODATĂ PRINS

    Supranumit “regele opiului”, Khun Sa este originar din Myanmar, stat cunoscut la acea vreme ca Burma. Începând cu anii ’60, el a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din Triunghiul de Aur (regiune din Asia cunoscută pentru traficul şi consumul de droguri de mare risc).

    În momentele sale de maximă influenţă, Khun controla o armată de 20.000 de oameni şi care era mult mai bine echipată decât cea a statului Myanmar.

    În 1988, Khun Sa a încercat să vândă toată recolta sa guvernului australian pentru 37 de milioane de dolari, mişcare ce ar fi redus la jumătate traficul global de heroină; oficialii au refuzat.
     

    Khun Sa nu a fost niciodată acuzat oficial de vreo infracţiune în Myanmar, fiind însă condamnat în absenţă în Statele Unite (deşi nu a păşit niciodată pe tărâm nord-american).

    Khun s-a predat armatei în ianuarie 1996, cedând controlul asupra trupelor sale. El s-a mutat în regiunea Rangoon cu o vastă avere şi patru amante, toate mai tinere decât el. După acel moment, producţia de opiu din Triunghiul de Aur s-a redus considerabil.

    După ce a renunţat la traficul de droguri, Khun Sa a devenit un important om de afaceri, cu investiţii în regiunile Yangon, Mandalay şi Taunggi. El se prezenta în acea perioadă drept “un agent comercial cu interese în domeniul construcţiilor”.

    Khun a murit în 2007, la vârsta de 73 de ani, cauza morţii nefiind cunoscută.

  • Lupta pentru mediu: Cum a ajuns Bucureştiul oraşul cu cel mai aglomerat trafic şi ce soluţii există?

    Bucureştiul a ajuns anul trecut ora­şul cu cel mai aglomerat trafic din lume, astfel că oamenii au pierdut 134 de ore stând blocaţi pe şoselele din Capitală, potrivit raportului pe 2020 al Global Congestion Impact.

    „Traficul esta baza poluării, el duce valorile până la limită, dar şi în­căl­zirea locuinţelor – individual sau prin termoficare – şi arderile de cau­ciucuri şi deşeuri şi lucrările in­dus­tri­ale poluează, şi mai vine şi vre­mea. Cele mai mari valori de de­păşire a calităţii aerului nu sunt nea­părat în centrul Capitalei, ci în zo­nele tranzitate, la Piaţa Sudului, Bă­neasa, Ştefan cel Mare şi Mihai Bravu“, a spus recent Oana Ne­neciu, directorul executiv al Eco­polis, o organizaţie neguver­na­mentală de mediu.

    Organizaţia a hotărât în 2018, îm­preună cu mai mulţi parteneri, să pună pe picioare o platformă de monitorizare a calităţii aeru­lui. Ei au dezvoltat platforma Aer­live şi au montat în Bucu­reşti, la început, în decembrie 2019, 10 senzori de monitorizare a calităţii aerului, iar acum au aproa­pe 40.

    „România se află pe primul loc în UE la rata mortalităţi din cauza bolilor asociate cu poluarea. Anual, 27.000 de români mor din cauza bolilor respiratorii sau cardiace asociate cu poluarea, conform celor mai recente statistici europene.“

    Infrastructura ar putea fi un punct de plecare pentru redu­ce­rea poluării din Bucureşti, con-sideră Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România, întrucât unul dintre principalii factori de poluare este transportul. Astfel, acesta susţine că oamenii care folosesc maşina pentru a se deplasa ar trebui să folosească mai des bicicleta, transportul în comun sau să meargă pe jos, însă infrastructura din Bucureşti nu este suficient de dezvoltată pentru ca ei să renun-ţe la maşina personală.

    O altă problemă este faptul că de multe ori în fiecare maşină se află un singur pasager, fapt ce duce la un număr atât de mare de autovehicule pe şosele.

    Datele oficiale arată că circa 50% din deplasările zilnice se fac cu maşina personală – ceea ce generează poluarea cu noxe şi praf fin, denumit şi PM 2,5 – , doar 1% dintre acestea sunt făcute cu bicicleta şi aproximativ 15-20%, prin mersul pe jos. Totuşi, în Bucureşti sunt doar 10-20 km de piste de biciclete, dar 1.800 km de străzi. În timp, ce alte oraşe din lume pariază pe mersul pe două roţi şi dezvoltă piste şi sisteme facile, în România cei mai mulţi biciclişti spun că a alege acest mijloc de transport e mult mai periculos.

    Totodată, este nevoie de eficientizarea transportului public, prin benzi unice pentru autobuze sau prin electrificarea transportului, adaugă reprezentantul Greenpeace, o organizaţie internaţională independentă, prezentă în peste 55 de ţări din întreaga lume, care acţionează pentru a schimba atitudini şi comportamente şi pentru a proteja şi conserva mediul înconjurător.

    Un raport recent al Greenpeace arată că România se situează pe locul 15 în topul celor mai poluate ţări din Europa, fiind în linie cu ţările din est. Datele folosite în acest raport, susţine Alin Tănase, vin atât din reţele oficiale, cât şi din reţele independente, care au apărut pentru că autorităţile nu monitorizează corespunzător PM 2,5 şi care aduc o serie de date valoroase. Astfel, piaţa locală ar putea sta chiar mai rău în clasament.

     

  • Traficul aerian de pasageri din Europa a ajuns anul trecut la cel mai scăzut nivel din 1995

    Traficul aerian de pasageri din Europa a scăzut cu 70,4% în 2020, cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani, arată un raport realizat de Airports Council International (ACI Europe), citat de Euronews.

    Traficul aerian european a pierdut 1,72 miliarde de pasageri anul trecut. “Cu doar 728 de milioane de pasageri în 2020, comparativ cu 2,4 miliarde de pasageri în anul precedent, aeroporturile europene au revenit la nivelul traficului din 1995”, a declarat Olivier Jankovec, directorul general al ACI Europe.

    În raportul anual, ACI Europe a constatat că aeroporturile din Uniunea Europeană au fost mai afectate de pandemie decât cele din afara UE.

    Aeroporturile din bloc au pierdut 1,32 miliarde de pasageri în 2020 (-73%), comparativ cu altele de pe continent care au pierdut 400 de milioane de pasageri (-61,9%).

    Cea mai severă scădere a numărului de pasageri pe aeroporturile din UE în comparaţie cu aeroporturile din afara UE a fost observată între octombrie şi decembrie, a adăugat asociaţia.

    Traficul de pasageri a scăzut cu peste 90% în T4 în aeroporturile din Austria, Republica Cehă, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Slovenia şi Slovacia, cu pierderi în Marea Britanie şi Germania de peste 85%.

    Doar Bulgaria, Franţa, Grecia şi Portugalia au depăşit uşor media UE, dar traficul de pasageri a scăzut în continuare cu peste 75%.

    „Nicio industrie nu poate rezista de la sine la un astfel de şoc”, a spus Jankovec. “În timp ce unele state au luat măsuri pentru a-şi sprijini financiar aeroporturile, până acum au fost alocate doar 2,2 miliarde de euro în acest scop în Europa, aceasta reprezintând mai puţin de 8% din veniturile pe care aeroporturile le-au pierdut anul trecut”.

    ACI Europe a raportat că traficul de mărfuri din Europa şi-a revenit până la sfârşitul anului 2020, deşi există încă o scădere notabilă de 11,8% faţă de anul precedent.

  • Primarul Braşovului vrea să reducă numărul maşinilor dintr-un cartier istoric al oraşului

    Primarul oraşului Braşov, Allen Coliban, anunţă că este născut în cartierul Schei şi că niciodată nu a văzut ambuteiaje precum cele de pe 2 ianuarie, anul acesta. De aceea, edilul şef şi-a propus să rezolve problema care îi deranjează pe localnici şi turişti.

    Prima variantă avută în vedere vizează transportul public.

    „Este în interesul tuturor să nu mai existe astfel de ambuteiaje, iar experţii spun că soluţia cea mai bună este îmbunătăţirea transportului public, capitol la care Şcheiul a fost neglijat în ultimii ani. Sunt lucruri care nu pot fi făcute peste noapte, necesită timp pentru a avea rezultate bune, însă sunt şi măsuri care pot fi luate pe termen scurt pentru a rezolva din problema traficului, cum ar fi îmbunătăţirea frecvenţei cu care vin autobuzele. Voi avea o discuţie joi cu RATBV pe această temă”, a anunţat Allen Coliban pe Facebook.

    Edilul şef al Braşovului a mai spus că, în funcţie de rezultatele unor studii de trafic, în zonă ar putea fi introduse restricţii de circulaţie. De asemenea, Primăria va solicita ajutorul unor experţi în mobilitate urbană.

    „Suplimentar, avem nevoie de o analiză a traficului şi a numărului de maşini în zonă. Studiul de trafic (inclusiv pe zona Şchei) urmează să ne fie livrat luna aceasta, pornind de la el putem analiza şi pregăti măsuri care să diferenţieze riveranii de vizitatori şi care pot ajunge, în ultimă instanţă, la restricţii de circulaţie în zonă (cu excepţia riveranilor şi pe intervale orare sau pe zile specifice). Pentru că am folosit cuvântul “analiză”, un alt demers va fi în sensul atragerii la Braşov a unor experţi pe mobilitate urbană, cu care să gândim măsurile pe termen mediu şi lung”, a precizat Coliban.

    Toate soluţiile propuse vor fi supuse dezbaterii publice. Prima dezbatere va avea loc la finalul lunii ianuarie.

  • DN1, aproape blocat. Coloanele de maşini se întind pe distanţe mari între Braşov şi Ploieşti

    DN1 este aproape blocat de maşinile cu turişti care pleacă din staţiunile de pe Valea Prahovei. Duminică, după prânz, coloanele de maşini se întind pe distanţe mari între Braşov şi Ploieşti, pe ambele sensuri de mers.

    Potrivit Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române, duminică după amiaza DN 1 este foarte aglomerat în special pe sensul de mers către Braşov. În mai multe zone s-au format ambuteiaje, iar coloanele de maşini se întind pe mulţi kilometri.

    „Trafic intens pe Centura de Vest Ploieşti, coloană aproximativ 500 de metri (sensul giratoriu Lukoil, către Braşov). Ttrafic intens, zona Comarnic pe direcţia către Bucureşti (coloană de la km 115 până la km 108). Trafic intens şi pe Centura staţiunii Sinaia, pe direcţia către Braşov (coloană de la km 123 până la km 130). Trafic intens în zona Buşteni pe ambele sensuri (coloană de maşini de la limita cu judeţul Braşov până la km 132, pe direcţia către Bucureşti. Plouă, carosabil umed)”, au anunţat reprezentanţii Poliţiei Române.

    Numeroase echipaje de Poliţie se află în zonele aglomerate de pe Valea Prahovei şi încearcă să fluidizeze traficul.