BusinessMagazin

Tag: tinta

  • Wall Street Journal: Republica Moldova ar putea fi următoarea ţintă a lui Putin

    Republica Moldova ar putea deveni următoarea ţintă a lui Putin. Evenimentele din Transnistria ar trebui să îi îngrijoreze pe liderii politici europeni, spun jurnaliştii americani care cred că preşedintele Rusiei nu a renunţat la planurile sale expansioniste. Jurnaliştii de la Wall Street Journal scriu că Republica Moldova ar putea deveni următoarea ţintă a lui Putin pe măsură ce evenimentele din Transnistria evoluează în favoarea susţinătorilor pro-ruşi.

    Ziarul american arată că în timp ce liderii europeni se concentrează asupra ambiţiilor expansioniste ale Rusiei în Ucraina, Kremlinul pare să îşi fi întors privirea spre Republica Moldova, acolo unde controlează Transnistria, prin militanţii pro-ruşi. Jurnaliştii americani atrag atenţia asupra faptului că susţinătorii Kremlinului aniversează zece ani de la controversatul referendum din 2006, în care 97% dintre cetăţeni au votat pentru alipirea Transnistriei de către Rusia.

    Pentru a marca momentul, Evgeniy Shevchuk, autoproclamatul preşedinte al regiunii, nerecunoscut nici măcar de oficialii ruşi, a elaborat un decret prin care cere recunoaşterea anexării Transnistriei. Shevchuk a cerut inclusiv realizarea până în luna noiembrie a unui plan cu privire la armonizarea legislaţiei celor două ţări.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz.ro
     

  • Facebook a luat la ţintă programele de ad-blocking. Utilizatorii reţelei obligaţi să vadă reclame

    Creşterea în popularitate a programelor de ad-blocking (blocare reclamă) reprezintă o ameninţare pentru business-urile online care se bazează pe venituri din advertising, scrie BBC

    Ce sunt programele de tip ad blocker? Fac parte dintr-o gamă mai largă de soluţii care funcţionează ca un firewall între aplicaţiile destinate navigării şi serverele care găzduiesc anunţuri publicitare. Cele mai multe reclame sunt reţinute într-o bază de date construită de-a lungul timpului de utilizatori; astfel, atunci când accesăm o pagină web, programul ad blocker verifică dacă informaţiile de pe acea pagină există în baza de date, caz în care vor fi blocate. Restul informaţiilor sunt încărcate normal pe pagina accesată. Cele mai cunoscute programe de acest tip sunt AdBlock şi AdBlock Plus.

    Deşi compania îi va forţa pe utilizatori să vadă reclame, Andrew Bosworth, vicepreşedintele diviziei de advertising a Facebook, a promis că le va da acestora posibilităţi de control. Adică utilizatorii vor putea alege ce tip de reclamă să vadă şi de la ce brand-uri.

    6,2 miliarde de dolari au fost generaţi de reclamele de pe reţeaua socială în ultimul trimestru financiar şi mesajele publicitare reprezintă 90% din veniturile de peste 66 de miliarde de dolari obţinute de Google în 2014.

  • Când era mic era ţinta bătăuşilor la şcoală, iar astăzi este unul dintre cei mai puternici oameni din lume

    Elon Musk s-a născut în Pretoria, Africa de Sud în 1971. El a învăţat singur câteva limbaje de programare şi la vârsta de 12 ani a vândut, pentru 500 de dolari, codul pentru un joc video numit “Blastar”.

    Copilăria sa nu a fost însă una uşoară: după cum povesteşte în cartea “Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future”, el a ajuns la un moment dat la spital după ce mai mulţi bătăuşi de la şcoală l-au lăsat inconştient pe scările instituţiei.

    Musk a absolvit liceul pentru băieţi din Pretoria şi s-a mutat în Canada la vârsta de 17 ani, considerând că e mai uşor să emigreze astfel în Statele Unite. În 1992, după doi ani petrecuţi la o şcoală de afaceri din Ontario, Elon Musk s-a transferat la Universitatea din Pensylvania unde a obţinut o diplomă în economie. A mai petrecut încă un an acolo, pentru a obţine şi o diplomă în fizică. În anul 2002, Musk a obţinut cetăţenia americană.

    Elon Musk a fondat alături de fratele său Zip2, o companie de software care a dezvoltat un ghid online pentru industria de tipărire a ziarelor. Musk a semnat contracte cu New York Times şi Chicago Tribune, iar Zip2 a fost achiziţionată ulterior de Compaq pentru suma de 341 milioane de dolari.

    În martie 1999, omul de afaceri a cofondat X.com, un serviciu financiar de plăţi online şi prin email. Un an mai târziu, X.com a fuzionat cu o altă companie, Cofinity, care deţinea marca PayPal. Această marcă a avut o creştere rapidă şi a fost achiziţionată de eBay pentru 1.5 miliarde, din care Musk a primit 165 de milioane de dolari.

    Musk a mai fondat, de-a lungul carierei, companii precum SpaceX, specializată în construcţia de vehicule spaţiale, sau Tesla Motors, organizaţie care investeşte sume considerabile în dezvoltarea motoarelor electrice. Primul model al companiei a fost Tesla Roadster, o maşină sport electrică, ce a avut vânzări de peste 2.500 de unităţi. La lansarea maşinii, Musk a vorbit despre cei care nu sunt de acord cu noile tendinţe din industria auto: “Unii oameni nu privesc cu ochi buni schimbarea, dar trebuie să accepţi schimbarea atunci când alternativa e dezastrul”.

    Elon Musk este preşedintele Fundaţiei Musk, care donează constant sume importante de bani cauzelor filantropice. De asemenea, fundaţia sponsorizează anual centre de cercetare pentru energii regenerabile. În aprilie 2012, omul de afaceri s-a alăturat programului filantropic condus de Bill şi Melissa Gates.

    În 2010, Elon Musk a apărut în lista Time a celor mai influenţi oameni din lume. El a servit de asemenea ca model pentru celebrul personaj de film Tony Stark, din franciza de mare succes “Iron Man”. “Există câteva diferenţe între mine şi Tony Stark”, a comentat Musk. “Spre exemplu, eu am cinci copii, deci petrec mai mult timp la Disneyland decât mergând la petreceri”.

  • Cu acest avion hipersonic, ruşii vor lansa bombe nucleare! ”Va lovi ţinta direct”

    Noua generaţie de supersonice ruseşti va lansa bombe nucleare. Aeronava poate călători oriunde în lume, în maximum două ore, şi poate lansa o bombă nucleară înainte de a se întoarce la bază.

    ”Operaţionalitatea acestei aeronave a fost dovedită. Ideea este ca bombardierul să se lanseze de pe un aerodrom normal. La comandă, acesta va ascensiona până în spaţiu, de unde va lovi ţinta cu o bombă nucleară”, a declarat generalul Sergey Karakaev. Acesta confirmat că modelul motorului pentru bombardier a fost construit  şi testat cu succes în cadrul Academiei Militare Serpukhovo.

    Vezi aici cât de puternic este avionul ruşilor şi cum arată!

  • Povestea românului care a construit de la zero o afacere de 50 de milioane de euro

    Corneliu Bodea a construit de la zero împreună cu fratele său o afacere care valorează mai mult de 50 de milioane de euro, care este prezentă în China şi SUA şi care exportă tehnologii pe patru continente. Tinta pentru următorii cinci ani? Dublarea.

    În biroul lui Corneliu Bodea se află numeroase poze cu fiica sa adolescentă, balerină selectată în trupa Teatrului Balşoi din Moscova, despre care glumeşte că „este mai celebră decât mine“. Moscova a devenit astfel locul în care face cele mai dese drumuri, dat fiind că fiica sa s-a mutat acolo, alături de Bruxelles, unde reprezintă de anul trecut România în cadrul Centrului Român al Energiei, poziţie prin care susţine priorităţile sectorului energetic în cadrul Uniunii Europene, şi de Amsterdam, unde are rezidenţa holdingul ABBC. Este concentrat pe activităţile companiei din Europa, în timp ce fratele său, Adrian Bodea, este responsabil de deplasările pe celelalte trei continente pe care grupul ABBC are contracte, cât şi la compania grupului din Cleveland, Statele Unite ale Americii, ori la joint venture-ul din China.

    Deşi este licenţiat în inginerie, nu a profesat nicio zi în acest domeniu, alăturându-se fratelui său în afacere încă din timpul facultăţii, în 1994. Corneliu Bodea are o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul energetic atât pe partea de produse şi soluţii de automatizare şi SCADA pentru furnizorii de utilităţi (energie electrică, energie termică, gaz), cât şi pe partea de servicii integrate precum proiectarea, execuţia şi mentenanţa liniilor de distribuţie a energiei electrice, administrarea grupurilor de măsură a energiei electrice şi citirea indexului de consum al contoarelor de energie electrică şi gaze naturale. Din anul 2000 până în 2014, a fost vicepreşedinte al Adrem Invest, perioadă în care compania a derulat proiecte pentru furnizori strategici din domeniul energetic: SNTGN Transgaz, Electrica S.A., CEZ România, E.ON, ENEL, E.ON, RADET Bucureşti, CFR Electrificare, RAT Timişoara.

    Grupul din care face parte Adrem Invest, alături de Adrem Automation şi Adrem Industries, are ambiţii mari. „Vrem să creştem profitul şi ne-am propus să ajungem la venituri de 100 de milioane de euro până în 2020“, explică Bodea, acţionar al grupului ABBC, pentru care 2015 a fost primul an de funcţionare în această structură şi care va înregistra anul acesta o cifră de afaceri de aproximativ 251 de milioane de lei (57 milioane de euro) – în creştere faţă de anul trecut, când compania a avut o cifră de afaceri de 228 de milioane de lei (cca. 51 mil. euro).

    Cea mai mare pondere în cifra de afaceri a grupului este activitatea de servicii energetice – relaţia cu clienţii CEZ, E.ON, Enel, prin care, potrivit lui Corneliu Bodea, se realizează puţin sub jumătate din cifra de afaceri şi unde lucrează şi cei mai mulţi angajaţi, 900 din numărul total de aproximativ 1.000 ai grupului.

    La capitolul investiţii pe care le consideră de succes, Corneliu Bodea vorbeşte despre joint venture-ul cu E.ON, prin care au creat compania de servicii pentru gaz şi electricitate SEA Complet (care are 600 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro). Pariul necâştigător pentru afacerile fraţilor Bodea este centrala de cogenerare pe biomasă de la Suceava, o investiţie de aproximativ 90 de milioane de euro, care a început să funcţioneze în iarna 2013-2014. Aceasta a fost afectată de incapacitatea de plată a distribuitorului local de energie, firma Termica a consiliului local, care a intrat în insolvenţă şi acum este în faliment. Termica a creat un volum consistent de noi datorii, ce au pus centrala în situaţia dificilă de a nu-şi putea plăti la zi creditele. Chiar dacă centrala este eficientă şi produce cea mai ieftină gigacalorie din ţară, dificultăţile de care s-au lovit i-au făcut să aibă îndoieli în ce priveşte proiectul. „Investiţia este perfectă, este exact ce mi-am dorit din punct de vedere al tehnicii şi al capacităţii de producţie, dar dacă ne-am fi imaginat care pot fi dificultăţile şi piedicile şi până la urmă lipsa de responsabilitate în sistemul de încălzire centralizată, care este responsabilă de 60% din pierderile de energie care există în România, ne-am fi gândit mai bine dacă să investim“.

    Potrivit lui Bodea, acţionarii grupului au finanţat cu aproximativ cinci milioane de euro proiectul anul trecut, astfel încât centrala să se menţină în funcţiune. „Am beneficiat de susţinerea băncii finanţatoare, Raiffeisen Austria, care ne-a restructurat creditele, şi vom încerca în acelaşi timp recuperarea datoriilor cu Termica prin procedura de faliment“, descrie Bodea situaţia de la Suceava. Săptămâna trecută, Thermonet SRL Suceava, un joint venture format dintre asocierea Adrem Invest Bucureşti, Elsaco Botoşani şi Transagent SA Suceava, a câştigat licitaţia pentru transportul şi distribuţia agentului termic în municipiul Suceava, luând astfel locul Termica.

     

  • Bitdefender: Instituţii româneşti din străinătate, ţinta unor ameninţări cibernetice complexe

    Birourile unor instituţii româneşti din străinătate au fost, timp de doi ani, ţinta unui atac avansat şi persistent (APT), potrivit experţilor în securitate informatică de la Bitdefender, care au detectat şi blocat atacurile.

    Atacatorii au folosit documente infectate, precum CV-uri, anunţuri de vânzări de maşini şi invitaţii la evenimente diplomatice, trimise de pe adrese de mail aparent legitime, aparţinând unor instituţii şi persoane reale, pentru a obţine accesul neautorizat la sisteme informatice.

    Ameninţarea denumită Pacifier de către analiştii Bitdefender a fost detectată în calculatoarele instituţiilor româneşti din Iran, India, Filipine, Rusia, Lituania, Thailanda, Vietnam şi Ungaria. Potrivit specialiştilor în securitate ai Bitdefender, atacul a fost îmbunătăţit constant pe toată perioada desfăşurării (2014-mai 2016), atacatorii adăugând noi modalităţi menite să evite soluţiile de securitate, dar şi funcţionalităţi legate de extragerea de date din sistemele vizate.

    Cercetătorii Bitdefender au descoperit că ameninţările se ascundeau în fişiere infectate de tip .doc şi .zip distribuite prin e-mail-uri aparent legitime, unele marcate ca fiind „urgente”, „importante” sau care „necesită răspuns în timp foarte scurt”.

    Numărul ridicat de versiuni ale ameninţării, puţinele ţinte vizate, precum şi natura sistemelor afectate de atacuri sugerează faptul că ar fi vorba de o ameninţare avansată şi persistentă (APT).

  • Compania care şi-a forţat angajaţii să se târască în genunchi pe stradă aproximativ 200 de metri – VIDEO

    Mai mulţi angajaţi al unei companii au fost forţaţi să meargă în genunchi pe o stradă din Baishan City, provincia Jilin, din nordul Chinei. Motivul? Nu şi-ar fi atins ţinta de vânzări. Presa locală spune că managementul a dorit să-şi motiveze angajaţii, informează Daily Mail.

    Dacă nu ar fi destul de umilitor să mergi în genunchi pe stradă umedă aceştia au mai fost filmaţi şi de trecători.

    Purtătorul de cuvât al companiei a declarat că firma nu şi-a atins ţinta de vânzări şi conducerea l-a pus pe manager să meargă în genunchi pentru a-l motiva, însă angajaţii nu ar fi vrut să-şi lase managerul la greu şi i s-au alăturat pe stradă.

    Grupul a mers în genunchi aproximativ 200 de metri.

    Totuşi, acest lucru nu este un caz izolat. În octombrie 2015, o altă companie din oraşul Zhangzhou, China, şi-a forţat angajaţii să se târască în genunchi pe stradă 

  • Cum să începi o afacere pe YouTube

    Înainte de a porni cu canal de YouTube, pune-ţi următoarele întrebări:

    1. De ce vrei să începi un canal de YouTube?
    2. Despre ce vrei să vorbeşti sau ce vrei să prezinţi în clipurile tale?
    3. Ce tip de audienţă vrei să atragi?
    4. Ce alţi vloggeri ţintesc acelaşi public ţintă?
    5. Cât de des vrei să publici clipuri?
    6. Cum îţi vei realiza, din punct de vedere tehnic, clipurile?
    7. Cât de mult timp vrei să petreci pentru a lucra la canalul tău de YouTube?

    Dacă eşti convins că ideea e potrivită pentru tine, atunci trebuie să urmezi următorii paşi: 

    PASUL 1: Creează un nou cont Google. Chiar dacă ai deja o adresă personală de Gmail, e mai bine să foloseşti un cont nou pentru canalul tău YouTube. În primă fază acesta va fi şi numele canalului tău, dar îl poţi schimba ulterior.
    PASUL 2: Contul tău de Google este şi contul de YouTube, aşa că te poţi conecta şi îţi poţi personaliza profilul. Este important să adaugi o imagine de profil şi date de contact, astfel încât lumea să poată lua legătura cu tine.
    PASUL 3: Completează cu atenţie câmpul destinat descrierii canalului, pentru că e important ca lumea să înţeleagă ce fel de clipuri ar putea găsi la tine.
    PASUL 4: Începe să încarci clipuri. Este important, mai ales la început, să generezi cât mai mult conţinut, astfel încât userii să rămână interesaţi de canalul tău.
    PASUL 6: Distribuie clipurile tale şi pe alte canale de social media, precum reţelele de socializare. Acest lucru îţi va genera mai multe vizualizări şi îţi poate aduce şi mai mulţi abonaţi.
    PASUL 7: Lucrează la editarea clipurilor, pentru că în timp va trebui să o faci mult mai bine şi mult mai repede decât la început. Încearcă să foloseşti programe profesionale, precum Adobe Premier.
    PASUL 8: Dacă ai deja un număr semnificativ de vizualizări, poţi să începi să câştigi bani de pe urma canalului tău. Pentru a face asta, trebuie să le permiţi celor de la YouTube să afişeze reclame pe contul tău prin sistemul AdSense. Pentru a verifica dacă eşti eligibil, citeşte criteriile de monetizare video ale YouTube, disponibile pe pagina de suport.
    PASUL 9: Pe lângă încasările de la Google, poţi genera venituri importante din plasarea de produse sau realizarea unor clipuri pentru anumite companii. Ia legătura cu agenţiile de advertising şi prezintă-le ceea ce faci.

    Sfaturi utile:

    Primele secunde ale unui clip sunt extrem de importante  – e perioada în care cei care deschid clipul vor decide dacă merită să îl urmărească până la capăt. Pentru căutare, YouTube foloseşte un algoritm prin care afişează pe o poziţie mai bună videoclipurile urmărite integral decât cele vizionate doar pentru câteva secunde.

    Spune o poveste – orice clip, indiferent că e vorba de un sketch sau un tutorial pentru instalarea unui sistem de operare, trebuie să spună o poveste. Ai nevoie de un început, un mijloc şi o concluzie.

  • Grupul MOL şi-a depăşit ţinta de profit pentru anul trecut, ajungând la 2,2 miliarde de dolari

    Segmentul Downstream a consemnat anul trecut cel mai bun rezultat financiar din istoria grupului MOL, având o contribuţie de peste două ori mai ridicată la rezultatul acestuia ca în anul 2014, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Producţia segmentului Upstream (explorare şi producţie de hidrocarburi) a crescut cu un ritm anual de 7%, până la un nivel mediu de 104 mii barili echivalent petrol pe zi.

    Grupul MOL şi-a depăşit semnificativ ţinta de profit operaţional pentru 2015, de 2,2 miliarde USD, înregistrând un rezultat CCS EBITDA (profit înainde de dobânzi, deprecieri şi amortizări, excluzând elementele excepţionale şi fluctuaţiile de preţuri) de 2,5 miliarde USD, în pofida înjumătăţirii cotaţiilor petrolului. De asemenea, MOL a generat fluxuri substanţiale de numerar liber disponibil (2,1 miliarde USD), semnificativ mai mari decât cheltuielile de capital aferente activităţii organice (1,3 miliarde USD), ceea ce a condus la un bilanţ robust, cu grad de îndatorare redus.

    Segmentul Downstream (rafinare şi distribuţie) a consemnat în 2015 cea mai bună performanţă financiară din istoria sa, cu un rezultat operaţional (Clean CCS EBITDA) de 463 miliarde HUF (1,65 miliarde USD), de peste două ori mai ridicat decât în anul anterior. Activitatea Downstream a valorificat oportunităţile generate de mediul extern, iar rezultatul EBITDA a fost generat, în proporţie de 50%, de programele interne de eficientizare începute în 2011.

    În cadrul segmentului Downstream, vânzările retail ale Grupului MOL în România (incluzând carburanţi, GPL şi lubrifianţi) au crescut în 2015 cu 17%, la 586 kt, de la 501 kt în anul 2014, în principal ca urmare a extinderii anorganice a reţelei de benzinării. Pe ansamblul anului anterior, vânzările de motorină au avansat cu 15%, la 419 kt, în timp ce vânzările de benzină au urcat cu 18%, la 152 kt.  În trimestrul al patrulea al anului 2015, vânzările retail ale Grupului MOL în România au crescut cu 20% în volum comparativ cu acelaşi interval al anului 2014, la 153 kt. Motorina a generat vânzări de 110 kt în Q4, în urcare cu 20%, iar benzina a avut vânzări de 39 kt, cu 18% mai mult faţă de intervalul corespunzător din 2014.

    Pe ansamblul Grupului MOL, ritmul de creştere a vânzărilor retail a fost anul trecut de 11%, la 3.916 kt. În ceea ce priveşte segmentul Upstream (explorare şi producţie), în contextul înjumătăţirii preţurilor petrolului, rezultatul EBITDA excluzând elementele excepţionale s-a situat la 201 miliarde HUF (719 milioane USD) în 2015, în scădere cu 26%.

    Producţia totală de hidrocarburi a urcat cu 7%, la 104 mii bep/zi în 2015. Nivelul producţiei din Croaţia a avansat cu 7%, în timp ce nivelul din Ungaria a rămas aproape constant, un rezultat foarte bun, având în vedere că estimările iniţiale vizau o scădere cu 5%. Pe segmentul extracţiei de ţiţei, producţia a urcat cu 20% în Croaţia şi cu 5% în Ungaria.

    Conform intenţiilor anunţate anterior, activele referitoare la proiectul Akri Bijeel au fost scoase din evidenţă prin casare în trimestrul 4 2015 ca urmare a renunţării la acest perimetru. De asemenea, MOL a înregistrat ajustări suplimentare de depreciere a activelor în trimestrul 4 2015, în principal ca urmare a revizuirii estimărilor privind preţul petrolului, care sunt utilizate pentru evaluarea activelor. Cele mai importante elemente au legătură cu activele din Regatul Unit.

    Segmentul Gas Midstream (transport de gaze naturale) a avut o contribuţie anuală la EBITDA de 60 miliarde HUF (213 milioane USD) în 2015, similară cu cea din anul 2014.

     “Industria de petrol şi gaze, inclusiv MOL, s-a confruntat cu unul dintre cele mai dificile contexte de piaţă înregistrate în ultimele două decenii, după ce cotaţiile petrolului au scăzut cu mai mult de 70% comparativ cu nivelul din vara anului 2014. În pofida acestor dificultăţi, am reuşit să îmbunătăţim rezultatul operaţional cu 13% faţă de anul 2014, depăşind estimările noastre, am generat substanţiale fluxuri de numerar disponibil şi am încheiat anul cu o situaţie bilanţieră foarte solidă. Aceste realizări situează Grupul MOL în topul celor mai performante companii petroliere integrate. Schimbările dramatice ale contextului extern ne-au determinat să luăm o serie de decizii dificile dar necesare, inclusiv revizuirea valorii de piaţă a activelor noastre din segmentul Upstream. Aceste evoluţii au dus la înregistrarea unor costuri contabile ridicate, fără impact asupra fluxurilor de numerar, la fel ca în cazul multor companii de petrol şi gaze. MOL a demonstrat în 2015 că deţine o platformă Downstream eficientă, care generează fluxuri de numerar ridicate, poate valorifica oportunităţile de piaţă şi este în măsură să investească în dezvoltarea pe termen lung a afacerii. În plus, Next Downstream Program deja ne-a depăşit aşteptările, în primul an de aplicare. În acelaşi timp, suntem în curs de a adapta procesele diviziei Upstream pentru ca aceasta să poată opera profitabil, atât la nivelul ECE cât şi la nivel internaţional, chiar la un nivel al preţului petrolului de 35 USD pe baril. Principalul nostru obiectiv pentru 2015 este să obţinem un nivel al EBITDA de 2 miliarde USD şi să generăm fluxuri de numerar suficient de mari pentru a acoperi atât necesităţile interne de investiţii cât şi plata de dividende către acţionarii noştri, chiar şi în condiţii dificile de piaţă” a declarat Zsolt Hernádi, preşedintele-CEO al grupului.

    Grupul MOL este o companie multinaţională integrată şi independentă din domeniul petrolului şi gazelor naturale, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări, o echipă dinamică de 27.000 de angajaţi în întreaga lume şi o tradiţie de peste 100 de ani în domeniul petrolier. Grupul are peste 75 de ani de experienţă în explorarea şi producţia de hidrocarburi, cu operaţiuni de producţie în 8 ţări şi activităţi de explorare în 14 ţări. Grupul controlează patru rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de circa 2.000 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 11 ţări, din care peste 200 în România.

  • Povestea românului care a construit de la zero o afacere de 50 de milioane de euro

    Corneliu Bodea a construit de la zero împreună cu fratele său o afacere care valorează mai mult de 50 de milioane de euro, care este prezentă în China şi SUA şi care exportă tehnologii pe patru continente. Tinta pentru următorii cinci ani? Dublarea.

    În biroul lui Corneliu Bodea se află numeroase poze cu fiica sa adolescentă, balerină selectată în trupa Teatrului Balşoi din Moscova, despre care glumeşte că „este mai celebră decât mine“. Moscova a devenit astfel locul în care face cele mai dese drumuri, dat fiind că fiica sa s-a mutat acolo, alături de Bruxelles, unde reprezintă de anul trecut România în cadrul Centrului Român al Energiei, poziţie prin care susţine priorităţile sectorului energetic în cadrul Uniunii Europene, şi de Amsterdam, unde are rezidenţa holdingul ABBC. Este concentrat pe activităţile companiei din Europa, în timp ce fratele său, Adrian Bodea, este responsabil de deplasările pe celelalte trei continente pe care grupul ABBC are contracte, cât şi la compania grupului din Cleveland, Statele Unite ale Americii, ori la joint venture-ul din China.

    Deşi este licenţiat în inginerie, nu a profesat nicio zi în acest domeniu, alăturându-se fratelui său în afacere încă din timpul facultăţii, în 1994. Corneliu Bodea are o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul energetic atât pe partea de produse şi soluţii de automatizare şi SCADA pentru furnizorii de utilităţi (energie electrică, energie termică, gaz), cât şi pe partea de servicii integrate precum proiectarea, execuţia şi mentenanţa liniilor de distribuţie a energiei electrice, administrarea grupurilor de măsură a energiei electrice şi citirea indexului de consum al contoarelor de energie electrică şi gaze naturale. Din anul 2000 până în 2014, a fost vicepreşedinte al Adrem Invest, perioadă în care compania a derulat proiecte pentru furnizori strategici din domeniul energetic: SNTGN Transgaz, Electrica S.A., CEZ România, E.ON, ENEL, E.ON, RADET Bucureşti, CFR Electrificare, RAT Timişoara.

    Grupul din care face parte Adrem Invest, alături de Adrem Automation şi Adrem Industries, are ambiţii mari. „Vrem să creştem profitul şi ne-am propus să ajungem la venituri de 100 de milioane de euro până în 2020“, explică Bodea, acţionar al grupului ABBC, pentru care 2015 a fost primul an de funcţionare în această structură şi care va înregistra anul acesta o cifră de afaceri de aproximativ 251 de milioane de lei (57 milioane de euro) – în creştere faţă de anul trecut, când compania a avut o cifră de afaceri de 228 de milioane de lei (cca. 51 mil. euro).

    Cea mai mare pondere în cifra de afaceri a grupului este activitatea de servicii energetice – relaţia cu clienţii CEZ, E.ON, Enel, prin care, potrivit lui Corneliu Bodea, se realizează puţin sub jumătate din cifra de afaceri şi unde lucrează şi cei mai mulţi angajaţi, 900 din numărul total de aproximativ 1.000 ai grupului.

    La capitolul investiţii pe care le consideră de succes, Corneliu Bodea vorbeşte despre joint venture-ul cu E.ON, prin care au creat compania de servicii pentru gaz şi electricitate SEA Complet (care are 600 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro). Pariul necâştigător pentru afacerile fraţilor Bodea este centrala de cogenerare pe biomasă de la Suceava, o investiţie de aproximativ 90 de milioane de euro, care a început să funcţioneze în iarna 2013-2014. Aceasta a fost afectată de incapacitatea de plată a distribuitorului local de energie, firma Termica a consiliului local, care a intrat în insolvenţă şi acum este în faliment. Termica a creat un volum consistent de noi datorii, ce au pus centrala în situaţia dificilă de a nu-şi putea plăti la zi creditele. Chiar dacă centrala este eficientă şi produce cea mai ieftină gigacalorie din ţară, dificultăţile de care s-au lovit i-au făcut să aibă îndoieli în ce priveşte proiectul. „Investiţia este perfectă, este exact ce mi-am dorit din punct de vedere al tehnicii şi al capacităţii de producţie, dar dacă ne-am fi imaginat care pot fi dificultăţile şi piedicile şi până la urmă lipsa de responsabilitate în sistemul de încălzire centralizată, care este responsabilă de 60% din pierderile de energie care există în România, ne-am fi gândit mai bine dacă să investim“.

    Potrivit lui Bodea, acţionarii grupului au finanţat cu aproximativ cinci milioane de euro proiectul anul trecut, astfel încât centrala să se menţină în funcţiune. „Am beneficiat de susţinerea băncii finanţatoare, Raiffeisen Austria, care ne-a restructurat creditele, şi vom încerca în acelaşi timp recuperarea datoriilor cu Termica prin procedura de faliment“, descrie Bodea situaţia de la Suceava. Săptămâna trecută, Thermonet SRL Suceava, un joint venture format dintre asocierea Adrem Invest Bucureşti, Elsaco Botoşani şi Transagent SA Suceava, a câştigat licitaţia pentru transportul şi distribuţia agentului termic în municipiul Suceava, luând astfel locul Termica.