BusinessMagazin

Tag: tinta

  • Creştere fără frontiere

    „Dorim să ne extindem regional, iar în prezent pregătim intens intrarea pe piaţa din Bulgaria, pe care o avem programată pentru acest trimestru. Avem un birou local în Budapesta de anul trecut. Acolo avem deja o echipă locală de colegi specializaţi în vânzări şi consultanţă tehnică la care clienţii noştri din Ungaria apelează”, povesteşte Liviu Mihai Sima, cofondatorul şi managing partner al IT Genetics, despre planurile de expansiune ale companiei. El a pornit businessul IT Genetics de la zero în 2007, alături de partenerul său Ştefan Axinte, când amândoi erau studenţi. Liviu Mihai Sima a studiat Matematică-Informatică la Universitatea din Bucureşti, iar Ştefan Axinte Facultatea de Marketing din cadrul ASE Bucureşti.

    „Eu şi Ştefan eram prieteni de câţiva ani şi, la un moment dat, ne-am dat seama că amândoi vrem să pornim un business. Deşi eram colegi de birou de un an, nu discutaserăm niciodată despre asta. Nu conta exact ce business pornim la vremea aceea, ştiam doar că vrem să fim antreprenori în IT datorită experienţei pe care am avut-o în două companii de IT de dimensiuni reduse”, a spus el.

    La început, cei doi au dezvoltat mici aplicaţii software şi site-uri web, iar apoi s-au orientat către soluţii specializate: nişa de identificare automată, colectare de date şi puncte de vânzare, care pe scurt se traduce în piaţa de soluţii DC/POS (data collection/point of sale).
    „Ne-am îndreptat către piaţa de soluţii complexe, cu precădere în domeniul DC/POS (colectare de date şi puncte de vânzare), în anul 2009, când am decis să extindem portofoliul care cuprindea până în acel moment doar imprimante de bonuri şi cititoare de coduri de bare (cu linia de produse POS all-in-one). Acela a fost momentul în care am anunţat că IT Genetics a devenit un furnizor complet pe piaţa DC/POS”, a explicat antreprenorul.

    Astăzi, IT Genetics este unul dintre cei mai mari furnizori de soluţii hardware şi software pe piaţa DC/POS din România, compania dezvoltând soluţiile formate din echipamente hardware şi aplicaţii software care se completează şi funcţionează împreună pentru automatizarea activităţilor dintr-o companie. Fiecare soluţie se personalizează după nevoile clienţilor, în funcţie de tipul de business şi de necesitatea de moment a acestuia, cu actualizări realizate periodic, odată cu ritmul de creştere a companiei, după cum reiese din explicaţiile lui Liviu Mihai Sima.
    „Cea mai mare creştere în zona de automatizare şi captură de date o avem pe soluţiile de gestiune a inventarului – WMS (Warehouse Management System), inventariere, asset management, iar pentru divizia POS o creştere mare a avut-o soluţia de etichete electronice pe care am implementat-o în mai multe lanţuri de supermarketuri. Creşterea numărului de implementări este de aproximativ 50% pentru ambele soluţii”, a completat el.

    Anul trecut, cel mai vândute soluţii ale IT Genetics au fost soluţia POS (point of sale) pentru retail şi HoReCa şi soluţia de imprimare de etichete. Soluţia POS simplifică întreg procesul de vânzare dintr-un magazin sau restaurant, fiind formată din sisteme POS touchscreen, monitoare tactile, aparatură fiscală (casă de marcat sau imprimantă fiscală), sertar de bani, cititoare de carduri şi cântar electronic, la care se adaugă şi conectarea la cititoare de coduri de bare sau scannere performante. Soluţia de imprimare etichete este formată din imprimantă de etichete – desktop, industrială sau portabilă, software pentru creare design etichetă şi consumabile – role de etichetă şi ribbon pentru imprimare.

    „Acestea sunt cel mai vândute soluţii, complet sau parţial, în funcţie de nevoile companiilor, prin urmare cererea mare a continuat şi în acest an. În plus, anul acesta a crescut interesul pentru soluţia de imprimare carduri pentru retail sau HoReCa. Sunt carduri de preţ negre elegante, care pot fi imprimate cu text alb, pentru a evidenţia produsele vândute vrac (în supermarketuri de exemplu) şi pe cele vândute în vitrine (cum sunt cofetăriile, ciocolateriile şi boulangeriile)”, a punctat cofondatorul IT Genetics. 

    În 2018, compania a lansat şi aplicaţia mobilă ITGStore.ro, dedicată platformei de comerţ onlice cu acelaşi nume, pentru a putea prelua comenzi de pe dispozitivele mobile cu Android şi iOS. De asemenea, IT Genetics a lansat anul trecut şi soluţia pentru gestionare de evenimente EventsClip, pentru care cererea a fost foarte mare.

    „Noua soluţie de organizare şi check-in la evenimente business, EventsClip, a avut în ultimul an o creştere spectaculoasă de 200% ca număr de implementări”, a menţionat el. Businessul IT Genetics a crescut în fiecare an de la înfiinţare, inclusiv în anii de criză economică, ratele anuale de creştere fiind de minimum 20%. Astfel, de la afaceri de circa 100.000-200.000 lei în primii doi ani de activitate, cifra de afaceri a companiei a ajuns anul trecut la 26,7 milioane lei (5,8 milioane euro), în creştere cu 25% faţă de 2017. Avansul businessului IT Genetics din 2018 a fost susţinut în principal de menţinerea unor parteneriate strategice – peste 85% din cifra de afaceri a fost generată de proiectele şi parteneriatele încheiate cu companiile client, iar restul de vânzările online care au crescut cu peste 20%. Ca atare, compania şi-a dublat anul trecut numărul de clienţi activi la aproximativ 3.200 de companii.

    „În ultimul an ne-am axat pe clienţii mari şi medii care activează în logistică şi retail. Prin soluţiile oferite, dar mai ales prin consultanţa personalizată acordată clienţilor contribuim major la optimizarea proceselor de lucru din depozitele mari de logistică, precum şi depozitele magazinelor (care fac sau nu parte din reţele mai mari). Soluţiile complete (software şi hardware) implementate până acum au redus considerabil costurile clienţilor noştri în activităţi de recepţie, livrare, inventariere şi vânzare”, a explicat el. Printre clienţii IT Genetics se numără companii precum Mega Image, Optiplaza, eMAG, Chicco, Oro Toro, Gealan şi Network One Distribution.

    Deşi afacerile IT Genetics au fost până acum într-o creştere continuă, profitul companiei a avut suişuri şi coborâşuri de-a lungul celor 12 ani. Astfel, în 2018, profitul net al IT Genetics s-a redus la aproximativ 500.000 lei în 2018, de la peste un milion lei în urmă cu doi ani, ca urmare a investiţiilor realizate de companie atât în soluţii noi, cât şi în extinderea businessului în străinătate.

    „2018 a fost un an în care am accelerat investiţiile şi ritmul de dezvoltare. Anul trecut am investit aproximativ 500.000 euro în intrarea pe piaţa din Ungaria, în dezvoltarea primei aplicaţii mobile B2B pentru comenzi şi în dezvoltarea primei aplicaţii de food service management din România (Foork – Food @ Work) pentru companii mari care oferă beneficiul de masă angajaţilor. Bugetul nostru se menţine şi anul acesta”, a precizat antreprenorul.

    IT Genetics a intrat pe piaţa din Ungaria în luna iulie a anului trecut, iar în primul an de activitate în ţara vecină a realizat o cifră de afaceri de 200.000 de euro.

    „Ungaria este o piaţă în care businessurile au o deschidere mai mare pentru implementarea tehnologiilor de ultimă generaţie pentru optimizarea activităţii, completând foarte bine specificul pieţei din România. Dacă pe plan local avem parteneriate solide cu businessuri din retail, HoReCa, transport şi logistică, farma, în Ungaria avem cerere foarte mare de echipamente şi de la companii din industriile auto, FMCG, educaţie, financiar-bancar, ceea ce ne provoacă să gândim şi să consolidăm strategii şi pe această piaţă”, a precizat Ştefan Axinte, managing partner la IT Genetics.

    Pentru anul acesta, fondatorii companiei se aşteaptă la triplarea afacerii în Ungaria. Pe plan local, IT Genetics va investi în lansarea unei noi versiuni a platformei e-commerce ITGStore.ro, cu o interfaţă intuitivă, care asigură o navigare uşoară atât pe desktop, cât şi pe mobil, şi lansarea platformei ITG Business Kit prin care este oferită consultanţa necesară clienţilor pentru alegerea unor soluţii complete, gândite să optimizeze activitatea businessului. 

    Per total, IT Genetics mizează anul acesta pe creşterea businessului cu 30%, cifra de afaceri urmând să ajungă astfel la peste 7,5 milioane de euro la finalul lui 2019. În prima jumătate a acestui an, compania şi-a majorat deja cifra de afaceri cu peste 25%.nul trecut. Investim în lansarea unor soluţii software noi care se pot personaliza pentru fiecare client, în stocuri mai mari de echipamente şi consumabile, astfel încât să putem livra rapid şi eficient. Ne mărim echipa cu noi profesionişti şi atacăm sectoare de business noi cum ar fi domeniul medical, industria textilă şi industria producătoare”, a menţionat Liviu Mihai Sima, legat de factorii pe care se bazează ţinta de creştere a businessului.

    Pe termen mediu – 2-3 ani – IT Genetics are în plan să continue investiţiile în dezvoltarea de soluţii specializate şi în echipa sa, care în prezent este formată din 62 de specialişti, cu 12 mai mulţi comparativ cu anul trecut. Anul acesta, compania vrea să recruteze în total 10 persoane, în special pentru departamentele de vânzări, IT, marketing şi cel fiscal.

    „Vom continua investiţiile în toate direcţiile, păstrând profitabilitatea pozitivă. Credem că în următorii cinci ani piaţa DC/POS din România va diminua ritmul de dezvoltare, ne aşteptăm şi la o eventuală recesiune tehnică generală a economiei, dar fără mari fluctuaţii. Ne propunem să păstrăm ritmul bun de creştere de până acum, cu siguranţă din două cifre”, a afirmat el, adăugând că soluţiile DC/POS reprezintă o nişă de piaţă pe care concurenţa este strânsă. „Potenţial există ca în orice industrie – întotdeauna este loc să optimizezi procesele din mai multe departamente ale unei companii pentru a avea timpi de răspuns mai mici şi acurateţe mai mare a datelor”, a conchis Liviu Mihai Sima. 

  • Cine este tânărul de doar 27 de ani responsabil de exporturile celui mai mare producător românesc de ţiglă metalică

    Mihai Sandu a preluat departamentul de export al Bilka, liderul pieţei româneşti de ţiglă metalică în anul 2016, odată cu înfiinţarea acestuia.
    Povestea lui legată de companie a început însă în urmă cu opt ani când, student fiind, a început să lucreze pentru un furnizor de servicii al companiei. În 2012, când avea 20 de ani, s-a angajat în cadrul Bilka în calitate de responsabil logistică. „Traseul de la logistică la export a trecut şi prin departamentul de vânzări, pentru intern, unde am avut posibilitatea să învăţ cât mai multe despre domeniul vânzărilor şi să pun bazele ascensiunii mele”, îşi descrie el evoluţia până la preluarea rolului actual. 
    Acesta implică dezvoltarea vânzărilor la export „oarecum de la zero”. „La  început am fost singur în departament şi am dus muncă dublă pentru a face cunoscut brandul în extern, dar uneori şi pentru a depăşi bariere lingvistice. De-a lungul timpului, cifrele obţinute mi-au dovedit că prin muncă şi devotament, provocările vor deveni performanţe, iar acum exportul reprezintă 10% din cifra de afaceri a companiei şi continuă să crească”, descrie el rezultatele înregistrate. Valoarea sistemelor complete pentru acoperişuri exportate anul trecut a ajuns la 11 milioane de euro, în creştere cu 50% faţă de 2018.  Produsele Bilka sunt comercializate în extern, în ţări precum: Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Germania, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria sau Ucraina. Echipa, formată din patru angajaţi în prezent, se concentrează pe dezvoltarea de noi pieţe de desfacere – chiar şi pe alte continente – şi pe consolidarea poziţiei pe pieţele pe care deja au intrat. „Potenţialul de creştere pe care îl vedem la export şi faptul că investiţiile realizate în ultimii ani ne permit să fim competitivi în toată Europa, unde sunt pieţe în care putem ajunge lider în următorii cinci ani, ne fac să accesăm tot mai multe pieţe şi să ne uităm şi spre alte continente.” 

  • Motivele pentru care ar trebui să îţi fie frică de camera video a laptopului

    Orice laptop care are incorporată o cameră (webcam) aduce riscul de a fi spionat, potrivit unui articol al publicaţiei internaţionale Forbes.

    Un studiu recent realizat de HP, citat de companie, arată faptul că 10% dintre oamenii din Statele Unite susţin că au fost ţinta unui atac la nivelul camerei web sau cunosc pe cineva al cărui webcam a fost ţinta unui atac.

    „Nu este dificil ca oamenii să te vadă acasă. Microfonul din laptop poate fi accesat, la fel şi camera”, a spus într-un interviu Rami Malek, actorul care joacă personajul Elliot în serialul Mr.Robot.

    Conform chestionarului HP, 79% dintre americani sunt conştienţi că dreptul la intimitate poate fi încălcat prin intermediul camerei web incorporată din laptop, în timp ce 60% dintre aceştia îşi acoperă webcam-ul laptopului pentru a se simţi mai în siguranţă sau să prevină o tentativă da fi spionat.

    În cadrul studiului 46% din oameni, inclusiv cofondatorul şi CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, îşi acoperă webcam-ul cu bandă adezivă, 35% folosesc post-its şi 32% folosesc doar o bucată de hârtie.

    Generaţia Z, persoanele care s-au născut între anii 1995 şi 2010, au fost cei mai conştienţi referitor la posibilitatea camerei web a laptopului de a fi accesată, cu un procentaj de 69%, pe când millennials au avut un procentaj de 61%. De asemenea, luând în considerare genul oamenilor care au răspuns la chestionar, se observă faptul că 67% dintre femei îşi fac griji privind intimitatea lor, iar 59% dintre dintre bărbaţi le împărtăşesc această îngrijorare.

    În urma acestui studiu, HP a dezvoltat un sistem numit „Webcam Kill Switch” care dezactivează fizic camera web al laptopului, iar pentru calculatoarele tip desktop webcam-urile sunt ascunse în diplay şi apar doar când utilizatorul are nevoie de webcam.

    „Pentru unii dintre clienţii noştri, mai ales pentru cei din cadrul guvernului sau în armată, avem notebooks care sunt personalizate în aşa fel încât nu dispun de webcam sau microfon”, a spus în cadrul articolului şi Anthony Mungiello, senior product manager la Panasonic.

     

  • Faţă în faţă cu giganţii: Comisarul European pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, ia la ţintă Amazon, după Google şi Facebook

    Gigantul american Amazon va fi investigat de Uniunea Europeană, în contextul în care Comisarul European pentru Concurenţă, Margrethe Vestager „îşi joacă” marea finală de mandat cu un atac asupra giganţilor americani.

    Potrivit Bloomberg, comisarul va lansa o investigaţie oficială în următoarele zile, potrivit surselor citate de publicaţia americană.

    Vestager a dat de înţeles în ultimele luni că se pregăteşte să investigheze Amazon cu privire la practicile prin care utilizează statisticile din vânzări pentru a dezavantaja vânzătorii mai mici prezenţi pe platforma lor de Marketplace.

    La trântă cu giganţii americani

    Investigaţia Comisiei Europene vine la scurt timp după s-a aflat că producătorul de chipuri Qualcomm ar putea fi lovit cu încă o amendă săptămâna viitoare pentru că şi-a scăzut intenţionat preţurile pentru a sufoca un competitor mai mic.

    Producătorul american de chipuri a mai fost amendat anul trecut pentru practici similare şi este constant subiectul scrutinului autorităţilor de concurenţă încă din 2005.

    Vestager a aplicat deja amenzi importante gigantului Alphabet, compania din spatele Google, şi i-a ordonat companiei Apple să plătească miliarde de euro sub formă de taxe.

    Prin atacul lansat asupra companiei fondate de Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, Vestager menţine o presiune ridicată asupra giganţilor din big tech până în ultima clipă de mandat, adică până în luna octombrie.

    Nu e prima investigaţie asupra Amazon

    Deşi este prima dată când Uniunea Europeană ia la ţintă în mod direct modelul de retail online al businessului Amazon, este a treia oară când compania lui Jeff Bezos este sub scrutinul Comisiei Europene, după două anchete cu privire la taxe, respectiv cărţi electronice.

    Lansarea unei investigaţii oficiale înseamnă că CE poate începe să adune dovezi împotriva companiei, un proces care poate duce la o serie de acuzaţii sau obieţii şi care ar putea culimna cu o amendă sau ar putea chiar shimba anumite părţi operaţionale din businessul Amazon.

    Deşi Google a primit câte o amendă în fiecare an din ultimii trei ani, ajungând la penalităţi de 8,2 miliarde euro, Alphabet încă se află sub scrutinul autorităţilor pentru anumite părţi operaţionale. În acelaşi timp, Apple se confruntă cu plângerile formulate de Spotify Technology, în timp ce Facebook este luată la întrebări cu privire la gestionarea datelor personale.

     

  • Oficial Comisia Europeană: România a deviat de la ţinta menţinerii unui deficit de 3%

    „Vedem echilibrul structural, valorile istorice şi cele prognozate şi recomandate. Până în 2018, este echilbrul structural. Obiectivul pe termen mediu ar trebui să fie ceea ce România a stabilit, o valoare care a fost atinsă în 2014-2015, dar de atunci a deviat de la ţintă, coborând mult sub această ţintă, a deficitului de 1%. Potrivit prognozelor Comisiei, fără anumite acţiuni politice care sunt exprimate în Legea bugetului ea va coborî şi mai mult, deci deficitul s-ar mări. Ceea ce ar cere Comisia Europeană în privinţa deficitului structural este o ajustare pentru 2019 şi 2020, atunci România s-ar întoarce la 3% deficit”, a declarat Isabel Grilo, şef de unitate a Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice şi Financiare din cadrul Comisiei Europene.

    Oficialul european susţine că salariile au crescut mult prea repede în sectorul public. „Acest lucru nu este o problemă, problema este modul în care se reflectă productivitatea României în comparaţie cu salariile crescute. Productivitatea României nu a stagnat, însă evoluţia salarială este mult prea mare în raport cu aceasta”, a adăugat Isabel Grilo.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe ce pariază anul acesta retailerul danez JYSK, cu afaceri anuale de aproape 483 de milioane de lei

    În anul financiar început la 1 septembrie 2017 şi finalizat pe 31 august 2018, JYSK a înregistrat o cifră de afaceri de 482,8 milioane de lei, în creştere cu 33% şi un profit brut înainte de taxe de 67,2 milioane de lei, cu 23% mai mare faţă de anul financiar anterior.

    „Ultimii ani au fost foarte buni. Am avut constant o creştere a cifrei de afaceri, a EBIT-ului şi a numărului de clienţi. Piaţa a crescut în general, iar concurenţa noastră s-a schimbat, căci au apărut atât companii cu magazine fizice, cât şi e-retaileri. A crescut şi numărul retailerilor care comercializează mobilier specific scandinav, ceea ce ne arată că în România are succes, iar clienţii îşi doresc să-şi amenajeze locuinţele urmărind designul nordic. Credem că şi în perioada următoare va exista o creştere a pieţei de mobilier, dar ritmul de creştere va încetini faţă de 2018. Este un trend general al pieţei”, spune Alexandru Bratu, country manager la JYSK România şi Bulgaria.

    Retailerul scandinav de mobilier şi decoraţiuni pentru casă JYSK este prezent pe piaţa locală încă din 2007, când a deschis un prim magazin la Oradea, însă un moment cheie în evoluţia companiei a fost trecerea de la sistemul de franciză la grupul JYSK Nordic, în urmă cu şase ani. În momentul preluării, în 2013, businessul activa în România prin intermediul a 14 unităţi; preluarea a fost urmată de o expansiune rapidă, compania ajungând în prezent la 72 de magazine. Reprezentanţii JYSK şi-au propus să ajungă în următorii ani la 135 de magazine, pentru atingerea acestui obiectiv având planificate anual în jur de 10-15 magazine noi.

    „Suntem în martie şi deja am deschis şase magazine noi în 2019. Ne dorim să fim prezenţi în toate oraşele care au peste 20.000 – 30.000 de locuitori, dar există şi oraşe mai mici despre care credem că au potenţial şi, dacă găsim un spaţiu potrivit, deschidem şi în localităţi mai mici”, spune Bratu. În ianuarie, de pildă, compania a deschis un magazin în Vălenii de Munte şi, cu toate că oraşul are 15.000 de locuitori, „deschiderea magazinului a fost un succes, ceea ce ne arată că nu trebuie să ne ferim de oraşe mici”, explică reprezentantul JYSK. De altfel, investiţiile anuale ale companiei sunt direcţionate în principal către expansiune şi digitalizarea proceselor, iar pentru anul acesta reprezentanţii JYSK şi-au propus ca până în luna iunie să deschidă încă patru unităţi.

    Deschiderea de magazine în oraşe mici este un factor care stă la baza strategiei de expansiune a companiei în toate ţările în care activează grupul Jysk Nordic. „Este o strategie pe termen lung, pe care o abordăm de mulţi ani în toate ţările. Modelul de business al companiei este bazat pe conceptul de magazin de mici dimensiuni, aflat aproape de clienţi, unde aceştia pot găsi uşor ceea ce caută fără să piardă timp făcând drumuri lungi pentru a ajunge la noi”.

    Cu toate acestea, planurile de extindere ale companiei sunt puse la grea încercare de o problemă expusă tot mai des de către reprezentanţii businessurilor din mai toate domeniile:  lipsa forţei de muncă. „Pentru că deschidem magazine noi într-un timp foarte scurt, este dificil să găsim o întreagă echipă pentru magazin în doar câteva luni. Acest lucru se întâmplă mai ales în oraşele mici, de unde mare parte a forţei de muncă a plecat”, spune Bratu. Potrivit datelor AMPR citate de ZF, numărul de salariaţi din industria mobilei a scăzut cu 2% în ultima perioadă, lipsa forţei de muncă fiind şi unul dintre motivele pentru care producţia a trecut printr-o perioadă de stagnare. În ciuda crizei angajaţilor, personalul JYSK a crescut proporţional cu cel al magazinelor, în ultimii ani echipa mărindu-se cu aproximativ 150 de posturi noi pe an. Astfel, din 2013 până în prezent, businessul a evoluat de la 208 la 828 de angajaţi. La capitolul provocări legate de expansiune, reprezentantul JYSK spune că ar putea fi adăugat şi faptul că nu există suficiente spaţii comerciale libere, mai ales în oraşele medii şi mici: „De exemplu, de mult timp ne dorim să deschidem un magazin în Alba Iulia, dar până acum nu am găsit un spaţiu potrivit”.

    Bratu spune că în ultimii ani clienţii au început să prefere calitatea şi că nu caută doar un preţ mic, ci sunt dispuşi să cheltuiască mai mulţi bani pentru a avea un produs mai bun: „Un exemplu îl reprezintă saltelele, care la noi sunt împărţite în trei categorii de calitate şi preţ: basic, plus şi gold. În ultimul timp, saltelele din gama gold, gama noastră de top, sunt cele mai dorite de clienţi”.

    Potrivit lui, cu toate că până acum valoarea bonului mediu a crescut constant, în ultimul an ritmul de creştere a încetinit. Totuşi, pe segmentul online businessul înregistrează o valoare a bonului mediu de 3,6 ori mai mare decât a celor din magazinele clasice. În magazinele companiei, produsele au preţuri care încep de la 5 lei, pentru articole precum coşuri de gunoi, prosoape sau lumânări parfumate, care pot ajunge însă şi la peste 5.000 de lei pentru paturi din gama gold şi seturi de terase, de pildă. Potrivit lui Bratu, cel mai bine vândute produse sunt prosoapele, pernele şi feţele de pernă. Reprezentantul JYSK crede că în viitor casele românilor vor arăta, în general, din ce în ce mai asemănător cu locuinţele din alte state, deoarece „au acces la aceeaşi informaţie şi la aceleaşi produse la care au acces locuitorii din alte ţări –  din vestul Europei, din SUA, din China. Se inspiră din aceleaşi locuri, caută idei de amenajare pe Pinterest sau pe Instagram, văd care sunt noile trenduri”.

    La nivel global, în anul financiar 2017-2018 grupul JYSK a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3,5 miliarde de euro şi un profit brut înainte de taxe de 474 milioane de euro. În prezent, compania activează în 51 de ţări, prin intermediul a peste 2.700 de magazine, cu o echipă de aproximativ 23.000 de angajaţi. Anul acesta, în luna aprilie, compania se va extinde şi pe piaţa din Irlanda.

    Potrivit ZF, care citează datele Producătorilor de Mobilă din România (APMR), anul 2017 a fost unul dificil pentru industria mobilei, valoarea producţiei industriale stagnând în jurul a 2,5 miliarde de euro, în timp ce exporturile au înregistrat un avans de doar 1,7% în 2017, cel mai mic din ulimii ani, comparativ cu cel din 2016, de 6,9%.

  • Un senator PNL susţine că actuala criză valutară este premeditată. Care ar fi, de fapt, ţinta celor care au provocat-o

    „Urmează atacul speculativ pe leu? Aşa arată în acest moment situaţia. Mai rău ca în 2008. Leul se tranzacţionează, pe pieţele internaţionale la 4,77 pentru 1 euro!!! Se pare că traderii internaţionali au înţeles că BNR nu poate să intervină fără să falimenteze sistemul bancar şi economia. Intervenţiile BNR, vând euro şi cumpără lei, cresc dobânzile şi implicit taxa pe care o plătesc băncile. 
     
    Cine profită de această situaţie? Speculatorii. Ruşi? Chinezi? Este momentul ca instituţiile statului care se ocupă de securitate naţională să verifice dacă OUG 114 nu a avut că obiectiv îmbogăţirea unor speculatori de la est sau a unor consilieri ai premierului. Ce a aranjat şi ce a promis Eugen Teodorovici în escala sa de la Moscova, cu destinaţia Havana? #RomaniaFaraPSDsiALDE #RomaniaLiberala”, a scris, marţi seara, senatorul liberal Florin Cîţu, pe pagina sa de Facebook.
     

  • Opinie Bogdan Botezatu, specialist în ameninţări informatice, Bitdefender: “Cum au devenit serviciile medicale ţinta preferată a piraţilor informatici”

    Printre industriile afectate de WannaCry şi succesorii săi, serviciile medicale au fost lovite în mod deosebit, deoarece hackerii au devenit din ce în ce mai interesaţi să pună mâna pe fişe medicale. Motivul? Fişele medicale electronice conţin date extrem de sensibile, de la consultaţii, reţete şi tratamente până la istoricul medical al pacientului. În acelaşi timp, multe clinici comunică prin canale nesigure, sistemele lor sunt slab întreţinute, iar operaţiunile sunt remediate greoi în cazul descoperirii unei vulnerabilităţi.

    Istoricul medical, de vânzare pe Dark Web
    Pachetele de informaţii despre sănătatea pacientului care ajung pe Dark Web (piaţa neagră a internetului, sau internetul ascuns) în urma unei breşe sunt cunoscute sub numele de „fullz”. Fullz pot fi folosite pentru diverse tipuri de fraudă şi şantaj, cum ar fi frauda bancară, cea medicală, furtul de identitate şi şantajul.
    Deşi serviciile medicale sunt totodată mai bine reglementate decât majoritatea celorlalte industrii, în ultimul an s-a observat o creştere considerabilă a numărului de breşe – în special atacurile de tip ransomware. Datele pacienţilor sunt, de asemenea, cele mai frecvente tipuri de date cu caracter personal compromise.
    Oarecum ironic, odată cu introducerea noilor reglementări, precum GDPR, incidentele raportate în domeniul sănătăţii au început să crească, iar analiştii se aşteaptă ca această tendinţă să se amplifice.
    În Statele Unite, clinicile şi spitalele au suferit o creştere substanţială a numărului de breşe în a doua jumătate a anului 2018. Între 2 milioane şi 3 milioane de fişe ale pacienţilor au fost expuse, iar şapte dintre incidentele raportate au menţionat în mod special şantajul pentru redobândirea accesului la datele blocate.
    SamSam preferă mai ales spitalele
    O familie de ransomware denumită SamSam a fost responsabilă de atacuri cheie care au vizat spitalele în 2017 şi 2018, unele unităţi fiind forţate să înceteze activitatea şi chiar să refuze internarea sau tratarea pacienţilor cu afecţiuni, în timp ce altele s-au întors la pix şi hârtie. Un atac asupra Ministerului Sănătăţii din Singapore a compromis 1,5 milioane de înregistrări ale pacienţilor, inclusiv fişa aparţinând prim- ministrului.
    Numai în prima jumătate a lui 2018 au fost raportate cel puţin zece incidente de tip ransomware care au avut ca ţintă o instituţie de servicii medicale.
    Mulţi atacatori care au luat în vizor sectorul sănătăţii în 2017 şi 2018 au folosit familia de ransomware SamSam, care – la fel ca rău-famatul WannaCry – utilizează o componentă de „vierme” pentru a se extinde pe infrastructura vizată. De la descoperirea acestei familii de ransomware, SamSam a provocat victimelor pagube de 6 milioane de dolari. SamSam afişează un ironic „I’m sorry“ în notele sale de răscumpărare.

    Daune mai mari decât costul protecţiei
    Pentru al optulea an consecutiv, clinicile şi spitalele au suportat costuri mai mari decât orice alt sector din pierderea datelor. Costurile asociate cu pierderea datelor în domeniul asistenţei medicale sunt aproape de trei ori mai mari decât în celelalte industrii – de 408 dolari pentru fiecare fişă medicală pierdută sau furată.
    În industriile puternic reglementate, cum ar fi serviciile medicale, clienţii au de obicei aşteptări ridicate pentru protecţia datelor lor. Un studiu al Ponemon Institute arată că anumite industrii sunt mai vulnerabile la perturbări atunci când clienţii îşi schimbă furnizorii de servicii. Când aceste organizaţii au o încălcare a datelor, încrederea clienţilor scade şi, ca urmare, vor încerca să găsească un înlocuitor.
    De fapt, industria servicilor medicale are una dintre cele mai slabe rate de retenţie de clienţi, urmată de finanţe, farmaceutice, servicii, tehnologii, energie, comunicare şi educaţie.
    Nu în ultimul rând, organizaţiile din domeniu sunt foarte lente în a remedia o breşă: în medie au nevoie de 103 zile pentru a reveni la normal. Absenţa identificării rapide a compromiterii datelor duce la noi costuri, pe lângă reputaţia lezată şi impactul nedorit asupra retenţiei clienţilor. În 2017, costul total mediu a fost de 2,8 milioane de dolari pentru mai puţin de 100 de zile până la identificarea unei breşe şi de 3,83 milioane de dolari pentru mai mult de 100 de zile.
    Operatorii ransomware continuă să vizeze sectorul medical într-un peisaj legislativ din ce în ce mai complicat. Serviciile medicale necesită îmbunătăţirea drastică a sistemelor folosite pentru agregarea şi transmiterea datelor pacienţilor – informaţiile sensibile trebuie stocate pe serverele proprii în mod criptat, iar accesul la acestea trebuie limitat către persoanele autorizate.

  • Investitorii nu ştiu ce a fumat Elon Musk, dar încrederea în Tesla a explodat: Miliardarul a atins ţinta de producţie pentru T3 şi a depăşit toate recordurile. Acţiunile au crescut cu 17%

    Tesla a produs circa 80.000  de vehicule în acest trimestru, reuşind să atingă ţinta de producţie şi să depăşească orice record înregistrat anterior de compania lui Elon Musk, potrivit Fortune, care citează site-ul de ştiri de specialitate Electrek.

    În numărul total se încadrează circa 53.000 de vehicule Model 3, o creştere de 187% la nivelul producţiei faţă de trimestrul anterior, potrivit Electrek. Conducerea companiei speră că Modelul 3 sedan va fi cel care va transforma Tesla într-un producător de masă cu succes global, potrivit CNBC.

    Compania s-a menţinut în ţinta de producţie promisă, în ciuda scandalurilor iscate în ultimele săptămâni în jurul CEO-ului fondator Elon Musk.

    Acesta a aruncat în aer piaţa şi a surprins toţi investitorii când a anunţat că va delista Tesla atunci când acţiunile ajung la pragul de 420 de dolari, pentru a fi mai apoi sancţionat de SEC şi forţat să părăsească poziţia de preşedinte al companiei. Mai mult, Elon Musk a stârnit controverse când a acordat un interviu live în timpul căruia a consumat cannabis.

    SEC, adică ASF-ul american, l-a sancţionat săptămâna trecută pe Elon Musk. Acţiunea legală a fost finalizată sâmbătă, iar Musk şi compania Tesla vor plăti fiecare câte o amendă de 20 de milioane de dolari.

    Astfel, luni, după rapoartele din presă conform cărora Tesla a atins ţinta de producţie, încrederea în Tesla a explodat, iar acţiunile au închis pe o creştere de peste 17%, la valoarea de 310,7 dolari per acţiune, raportat la o capitalizare de piaţă de 53 mld. dolari.

     

     

  • Investitorii nu ştiu ce a fumat Elon Musk, dar încrederea în Tesla a explodat: Miliardarul a atins ţinta de producţie pentru T3 şi a depăşit toate recordurile. Acţiunile au crescut cu 17%

    Tesla a produs circa 80.000  de vehicule în acest trimestru, reuşind să atingă ţinta de producţie şi să depăşească orice record înregistrat anterior de compania lui Elon Musk, potrivit Fortune, care citează site-ul de ştiri de specialitate Electrek.

    În numărul total se încadrează circa 53.000 de vehicule Model 3, o creştere de 187% la nivelul producţiei faţă de trimestrul anterior, potrivit Electrek. Conducerea companiei speră că Modelul 3 sedan va fi cel care va transforma Tesla într-un producător de masă cu succes global, potrivit CNBC.

    Compania s-a menţinut în ţinta de producţie promisă, în ciuda scandalurilor iscate în ultimele săptămâni în jurul CEO-ului fondator Elon Musk.

    Acesta a aruncat în aer piaţa şi a surprins toţi investitorii când a anunţat că va delista Tesla atunci când acţiunile ajung la pragul de 420 de dolari, pentru a fi mai apoi sancţionat de SEC şi forţat să părăsească poziţia de preşedinte al companiei. Mai mult, Elon Musk a stârnit controverse când a acordat un interviu live în timpul căruia a consumat cannabis.

    SEC, adică ASF-ul american, l-a sancţionat săptămâna trecută pe Elon Musk. Acţiunea legală a fost finalizată sâmbătă, iar Musk şi compania Tesla vor plăti fiecare câte o amendă de 20 de milioane de dolari.

    Astfel, luni, după rapoartele din presă conform cărora Tesla a atins ţinta de producţie, încrederea în Tesla a explodat, iar acţiunile au închis pe o creştere de peste 17%, la valoarea de 310,7 dolari per acţiune, raportat la o capitalizare de piaţă de 53 mld. dolari.