BusinessMagazin

Tag: Timiş

  • Să faci ce zice popa, nu ce face popa: Episcopul Timişoarei, prins conducând cu 170 km/oră, pe un drum din judeţul Timiş

    Surse din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Timiş au declarat, marţi, pentru corespondentul MEDIAFAX, că incidentul a avut loc în data de 1 septembrie, pe DN7, între localităţile Denta şi Moraviţa.

    Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Timişoara a fost tras pe dreapta de poliţişti, după ce a fost surprins de radar cu 170 km/oră, în condiţiile în care pe acea porţiune de drum ar fi trebuit să circule cu maxim 90 km/oră.

    Conform aceloraşi surse, Paisie Lugojeanul a încercat să le ofere poliţiştilor permisul de conducere al pasagerei aflate pe scaunul din dreapta, însă a fost refuzat.

    Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Timişoara a fost sancţionat cu o amendă de 1.500 lei, permisul de conducere i-a fost suspendat pe 90 de zile şi a primit între 9 şi 20 de puncte penalizare.

    Reprezentanţii Mitropoliei Banatului au refuzat să comenteze incidentul.

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Oraşul din Germania aflat la graniţa cu Elveţia şi Franţa in care aproape un sfert din locuitori sunt români

    20 la suta dintre localnici sunt romani, majoritatea din Timis, din comuna Darova.

    A dezvaluit acest lucru insusi primarul din Spaichingen, Hans Georg Schuhmacher, care a venit in vizita in Timis in urma cu ceva vreme.

    Edilul neamt a avut numai cuvinte de lauda la adresa romanilor stabiliti in orasul sau inca de la inceputul anilor ’90.

    „20 la suta din locuitorii din Spaichingen provin din Romania, majoritatea din Darova. Au plecat imediat dupa 1990, si-au cumparat case, spatii, s-au integrat foarte rapid si au ajutat mult la dezvoltarea industriei locale. Prosperitatea orasului meu inseamna munca lor. Bugetul nostru este de 44 milioane de euro anual. Majoritatea banilor provin din impozitele diferitelor companii, iar restul de 6% de la populatie”, a spus primarul Hans Georg Schuhmacher cand a vizitat Darova, potrivit redesteptarea.ro.

    Orasul german numara 12.000 de locuitori si se afla in landul Baden-Württemberg. Majoritatea lucreaza in industria auto si cea farmaceutica.

    Darova, comuna din care au plecat o multime de banateni, se pregateste de sarbatoare. In aceste zile, multi dintre cei care au luat drumul Germaniei se intorc acasa pentru Ruga, care se desfasoara sambata.

  • Oraşul din Germania aflat la graniţa cu Elveţia şi Franţa in care aproape un sfert din locuitori sunt români

    20 la suta dintre localnici sunt romani, majoritatea din Timis, din comuna Darova.

    A dezvaluit acest lucru insusi primarul din Spaichingen, Hans Georg Schuhmacher, care a venit in vizita in Timis in urma cu ceva vreme.

    Edilul neamt a avut numai cuvinte de lauda la adresa romanilor stabiliti in orasul sau inca de la inceputul anilor ’90.

    „20 la suta din locuitorii din Spaichingen provin din Romania, majoritatea din Darova. Au plecat imediat dupa 1990, si-au cumparat case, spatii, s-au integrat foarte rapid si au ajutat mult la dezvoltarea industriei locale. Prosperitatea orasului meu inseamna munca lor. Bugetul nostru este de 44 milioane de euro anual. Majoritatea banilor provin din impozitele diferitelor companii, iar restul de 6% de la populatie”, a spus primarul Hans Georg Schuhmacher cand a vizitat Darova, potrivit redesteptarea.ro.

    Orasul german numara 12.000 de locuitori si se afla in landul Baden-Württemberg. Majoritatea lucreaza in industria auto si cea farmaceutica.

    Darova, comuna din care au plecat o multime de banateni, se pregateste de sarbatoare. In aceste zile, multi dintre cei care au luat drumul Germaniei se intorc acasa pentru Ruga, care se desfasoara sambata.

  • Radu Timiş, Cris-Tim: Românii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru un produs mai bun şi se uită mai puţin la preţ

    Radu Timiş, antreprenorul care con­trolează grupul din indus­tria cărnii şi a lactatelor Cris-Tim, spune că primul semestru a adus companiei afaceri mai mari cu circa 14-15%, dar că creş­te­rea preţurilor mate­ri­ilor prime şi in­ves­ti­ţiile făcute de la înce­pu­tul anului au pus presiune pe profita­bili­tate.
     
    „Din punctul de vedere al volumelor ne-am atins obiectivele, am avut o creştere de 12% în primele şase luni ale anului faţă de perioada similară a anului trecut. La cifra de afa­ceri am crescut cu 14-15% în această pe­ri­oa­dă, însă din punctul de vedere al pro­fi­ta­bilităţii suntem la cel mai mic nivel din ca­uza schimbării etichetei şi a faptului că ma­teria primă a crescut cu 42% în acest in­ter­val”, a spus Radu Timiş, care conduce un grup cu afaceri de peste 120 mil. euro la ni­ve­lul anului trecut, conform celor mai recente date.
     

  • Suma REVOLTĂTOARE plătită de o primărie din România pentru achiziţia a 20 de pixuri

    Potrivit unor documente de pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, în luna iulie, Primăria Dumbrăviţa, din judeţul Timiş, a cumpărat 20 de pixuri personalizate, în valoare de 145 lei bucata, şi un set format din stilou şi pix, care a costat 245 de lei.

    Pixurile şi setul au fost cumpărate prin achiziţie directă de la o firmă din comună.

    Prin intermediul unui comunicat de presă, reprezentanţii Primăriei Dumbrăviţa explică faptul că pixurile au fost cumpărate pentru a fi oferite invitaţilor prezenţi la inaugurarea Serviciului de Evidenţă a Populaţiei din comună.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Suma REVOLTĂTOARE plătită de o primărie din România pentru achiziţia a 20 de pixuri

    Potrivit unor documente de pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, în luna iulie, Primăria Dumbrăviţa, din judeţul Timiş, a cumpărat 20 de pixuri personalizate, în valoare de 145 lei bucata, şi un set format din stilou şi pix, care a costat 245 de lei.

    Pixurile şi setul au fost cumpărate prin achiziţie directă de la o firmă din comună.

    Prin intermediul unui comunicat de presă, reprezentanţii Primăriei Dumbrăviţa explică faptul că pixurile au fost cumpărate pentru a fi oferite invitaţilor prezenţi la inaugurarea Serviciului de Evidenţă a Populaţiei din comună.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dascăli din Olt şi Timiş, prinşi când încercau să copieze la Titularizare şi eliminaţi din examen

    Inspectorul şcolar general al ISJ Olt, Felicia Man, a declarat că trei dintre dascălii eliminaţi susţineau examenul la centrul organizat la Colegiul Tehnic Metalurgic, iar cel de al patrulea, la Şcoala Gimnazială Nr. 3.

    Cei patru au încercat să copieze cu ajutorul “clasicelor fiţuici”, al telefonului şi chiar al unui ceas inteligent.

    Din cei 668 de candidaţi înscrişi să susţină examenul de Titularizare, în judeţul Olt, 462 au fost prezenţi, în timp ce 119 au lipsit, iar alţi 55 s-au retras din motive personale, în vreme ce doi au absentat din motive medicale. Un candidat nu a mai fost lăsat să susţină examenul deoarece nu a depus la dosarul de înscriere actele de studii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde vor să studieze singurele absolvente din Timiş şi Gorj care au luat 10 la Bac. “Împlinirea sufletească nu cred că o ai dacă pleci din România, doar materială”

    “Nu am fost niciodată prima din clasă, ci a doua. Nu am fost niciodată elevul care să alerge după note. La Bacalaureat, aşa a fost să fie, aparent m-am descurcat mai bine decât ceilalţi”

    Ansira Dinu a terminat liceul la Colegiul Naţional Bănăţean, la specializarea Matematică-Informatică. Tânăra este singurul absolvent din judeţul Timiş cu media 10 la examenul de Bacalaureat.

    Ansira Dinu a declarat că s-a aşteptat să obţină nota maximă doar după ce a susţinut toate probele examenului de Bacalaureat, despre care spune că nu i s-a părut foarte greu.

    “Sincer, mă aşteptam să iau 10 după ce am susţinut probele. Ştiu foarte bine să mă autoevaluez şi eram conştientă că am făcut bine. Oricum, nota mea tindea către 10, depindea doar de corectori. BAC-ul ca şi nivel de dificultate nu mi s-a părut foarte greu, dimpotrivă, mi s-a părut chiar accesibil şi notele au fost pe măsură, consider eu”, a explicat Ansira Dinu.

    Eleva de 10 a precizat că în cei patru ani de liceu a învăţat cam tot ce trebuia pentru Bacalaureat şi că nu a luat deloc meditaţii pentru materiile din care a susţinut probele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde vor să studieze singurele absolvente din Timiş şi Gorj care au luat 10 la Bac. “Împlinirea sufletească nu cred că o ai dacă pleci din România, doar materială”

    “Nu am fost niciodată prima din clasă, ci a doua. Nu am fost niciodată elevul care să alerge după note. La Bacalaureat, aşa a fost să fie, aparent m-am descurcat mai bine decât ceilalţi”

    Ansira Dinu a terminat liceul la Colegiul Naţional Bănăţean, la specializarea Matematică-Informatică. Tânăra este singurul absolvent din judeţul Timiş cu media 10 la examenul de Bacalaureat.

    Ansira Dinu a declarat că s-a aşteptat să obţină nota maximă doar după ce a susţinut toate probele examenului de Bacalaureat, despre care spune că nu i s-a părut foarte greu.

    “Sincer, mă aşteptam să iau 10 după ce am susţinut probele. Ştiu foarte bine să mă autoevaluez şi eram conştientă că am făcut bine. Oricum, nota mea tindea către 10, depindea doar de corectori. BAC-ul ca şi nivel de dificultate nu mi s-a părut foarte greu, dimpotrivă, mi s-a părut chiar accesibil şi notele au fost pe măsură, consider eu”, a explicat Ansira Dinu.

    Eleva de 10 a precizat că în cei patru ani de liceu a învăţat cam tot ce trebuia pentru Bacalaureat şi că nu a luat deloc meditaţii pentru materiile din care a susţinut probele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro