Tag: televizor

  • Cel mai mare televizor din lume, acum în magazinele din România

    Printre dotările televizorului  LED de 90 inci Sharp AQUOS se numără cea mai recentă generaţie de tehnologie 3D, un sistem de accesare a  internetului printr-un browser gratuit, posibilitatea sincronizării cu dispozitivele mobile  şi accesarea de servicii voce şi Skype la cerere.

    Sharp este lider în domeniul cercetării şi dezvoltării electronicelor de ultimă generaţie. ‪Gama de produse electronice a companiei include televizoare LCD, sisteme audio şi electrocasnice albe, precum şi purificatoare de aer. 

  • Relaţii incestuoase

    Voi începe de această dată cu tabloul: „Las Meninas„ de Diego Velázquez, în româneşte „Doamnele de onoare„, sau „Familia lui Filip al IV-lea„, un tablou cunoscut, analizat şi discutat, socotit drept una dintre cele mai importante creaţii ale artei occidentale. Unii vorbesc despre măiestrie şi realism, dar eu aş privi altfel tabloul. Acesta adăposteşte o intrigă destul de complicată, reflecţii în oglindă ale regelui şi reginei, curteni, domnişoare de onoare, Velázquez însuşi undeva în fundal.

    Dar, fără discuţie, figura centrală este infanta Margarita Teresa, copilul favorit al lui Filip, pe care o numea „bucuria mea„. Şi era un copil frumos şi delicat, ivit printr-un miracol într-o familie a Habsburgilor care s-a aflat în fruntea unei bune bucăţi din Europa secole de-a lungul.

    În tot acest timp, pentru a-şi putea păstra privilegiile şi legăturile dinastice, membrii familiei s-au tot căsătorit între ei, iar copiii iviţi au tot avut probleme – de la cunoscuta buză a Habsburgilor la problemele lui Carol al II-lea, fratele Margaritei: invalid, cu probleme mentale, incapabil să mestece, incapabil să vorbească până la patru ani, tratat ca un copil până la vârsta de zece ani, mic de statură, lipsit de educaţie şi cu manifestări autiste.

    Asta pentru că în două secole înainte de naşterea lui Carol, nouă din unsprezece mariaje din familia Habsburg au avut loc între persoane înrudite, iar din punct de vedere genetic mariajul din care s-a născut era similar unei relaţii între rude de gradul întâi.

    Cum să nu fie mândru Filip de copila sa (care, în treacăt fie spus, a pierit la numai 21 de ani)? Cum să nu picteze Velázquez, un ins cult, pasionat de filozofie, religie şi frumos, o intrigă complicată în Las Meninas, într-o asemenea colcăială regală, chiar împodobită cu gulere albe, fast, bijuterii, castele frumoase şi haine elegante, asta pentru a sugera mult mai mult decât putea spune în imagini?

    Mă întoc acum la PIB-ul neaoş. Creşterea pe care o etalează premierul Ponta, copilul frumos, este urmarea unei artificiu aritmetic, caracteristic de o bucată de vreme statisticilor româneşti: schimbi împărţitorul, schimbi deîmpărţitul, modifici regulile calculelor şi obţii rezultatul care ţi se potriveşte, cum ar spune reclama. Artificiul de care vorbesc este schimbarea anului de referinţă pentru calcularea PIB – fără o producţie mai mare şi fără un consum mai mare.

    Nici nu putea fi altfel: politica românească, care cultivă un astfel de sistem, este, de mai bine de două decenii, gazda a tot soiul de mariaje incestuoase, pentru menţinerea privilegiilor. Şi de fiecare dată odraslele ivite din astfel de mariaje au avut defecte majore şi rezultate contra naturii şi doar artificiile de calcul, alături de conjuncturi mai mult sau mai puţin favorabile plus o societate relativ inertă, au ţinut homunculii în viaţă.

    Anul trecut, ca să iau numai o părticică din PIB, din cei 5.000 km de cale ferată care aveau nevoie de reparaţii capitale au fost executate lucrări doar pe 12,8 km, iar în 2011, din totalul de 4.500 km care necesitau lucrări au fost acoperiţi doar 11 km. Frumoase cifre, nu? Dacă reparau anul trecut 20 de kilometri, cred că explodau cifrele de-a binelea.
     

  • Băsescu: Eu nu ştiu vreun dosar care să fi fost făcut la comandă, dar sunt politicieni care cred că se poate interveni în justiţie

     “Sunteţi avocaţi şi cred că v-aţi săturat şi dumneavoastră auzind la televizor cui i s-au mai făcut dosare politice. Ştiţi foarte bine că în ele nu există nimic politic. Eu nu ştiu un dosar care să fi fost făcut la comandă. În schimb, ştiu foarte mulţi politicieni care cred că se mai poate interveni în dosare în justiţia din România, că se mai poate interveni la un judecător sau un procuror”, a spus Băsescu, în intervenţia sa la Congresul avocaţilor.

    Preşedintele a apreciat că, “dacă avem o restanţă în evoluţia mentalităţii cuiva, această restanţă este la politicieni”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VITROMETAN, locul unde 2 ani s-a lucrat la candelabrele din Casa Poporului. De la moda peştelui din sticlă colorată aşezat pe mileul de pe televizor la planul pentru supravieţuire – GALERIE FOTO

     Fabrica Vitrometan Mediaş a cunoscut, în istoria ei, trei mari perioade: de la înfiinţare, în 1923, până la naţionalizare, anii comunismului, în care s-a dezvoltat enorm, şi provocările de după 1989, ajungând să funcţioneze acum cu mai puţin de zece la sută din muncitorii pe care îi avea la Revoluţie.

    Vitrometan, înfiinţată de fabricanţi de bere şi vinuri

    Construcţia fabricii a început în 1922, firma având 16 acţionari, între care mai mulţi membri ai familiei Bragadiru din Bucureşti, fabricanţi de bere, şi un mare fabricant de vinuri din Mediaş. Terenul pe care a fost construită fabrica, de peste 100.000 de metri pătraţi, a fost pus la dispoziţie de Eduard Theil, moşier din Mediaş, iar director al fabricii a fost, până la naţionalizare, Csaki Wilhelm, procuror din Mediaş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Raportul MCV a fost profund politizat. Românii au putut fi păcăliţi de televizor, dar occidentalii nu se uită la televiziunile noastre decât pentru monitorizare

    Declaraţiile preşedintelui:

    Văd că a apărut un nou fenomen legat de suspendarea preşedintelui. Preşedintele României are un mandat pe care îl dobândeşte prin alegeri libere cu condiţia să obţină 50% plus 1. Nu există menţiunea ca preşedintele să-şi menţină intenţia de vot pe perioada mandatului. Consider ridicole toate abordările domnilor care vorbesc de suspendare, iar alţii sar şi apără că nu va fi suspendare. Sunt penibili, să citească Constituţia.

    Raportul arată că la nivelul politicienilor la vârf nu suntem la standardele europene.

    Politicienii nu sunt deasupra legii şi ei trebuie să fie un exemplu. Comisia Europeană nu se leagă niciodată de aleşi, dar când intri în instituţiile la vârf şi eşti pus sub semnul întrebării, trebuie să existe reacţia demisiei. Deşi raportul e făcut după alegeri, nu este nicio critică la votul electoratului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sony a lansat primul televizor OLED Ultra HD, evenimentul fiind marcat de o problemă tehnică

    Prezentarea televizorului, care combină două dintre cele mai noi tehnologii din industria TV, OLED şi Ultra HD, ar fi trebuit să arate forţa tehnologică a companiei, scrie Wall Street Journal.

    În încheirea prezentării, directorul general al Sony, Kazuo Hirai, s-a lăudat cu superioritatea companiei în tehnologia OLED. Hirai a făcut chiar referiri la dificultăţile competitorilor Samsung şi LG de a aduce pe piaţă televizoare OLED cu ecran mare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung prezintă un televizor la care două persoane pot urmări programe diferite simultan

    Televizorul F9500, cu tehnologie OLED, este primul din lume care încorporează funcţia Multi View, care permite vizionarea pe acelaşi ecran de conţinut Full-HD diferit de către două persoane, cu sunet şi comenzi aferente, potrivit Samsung.

    Funcţia Multi View este disponibilă cu ajutorul ochelarilor 3D speciali ai Samsung, care dispun de difuzoare stereo încorporate, pentru a asigura sunetul corespunzător programului urmărit.

    Înaintea Samsung, LG şi Phillips au testat o astfel de funcţie inovatoare, însă pentru jocurile video, astfel încât să se poată renunţa la nevoia de împărţire a ecranului între două persoane care joacă acelşi joc. Absenţa tehnologiei OLED a condus, însă, la reducerea rezoluţiei.

    Potrivit aşteptărilor, ecranele OLED ar trebui să asigure contrast şi colorit superioare actualelor tehnologii, precum plasmă sau LCD.

    Până în prezent, doar grupul sud-coreean LG a lansat pe piaţă un televizor OLED. Compania a anunţat săptămâna trecută deschiderea precomenzilor pentru un model de 55 de inci (140 de centimetri) la preţul de 11 milioane de woni (7.800 de euro). Televizorul va fi disponibil până la sfârşitul lunii martie.

    Samsung nu a dat informaţii despre preţul sau momentul lansării pe piaţă a modelului F9500.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un televizor Apple?

    De mai mulţi ani se vorbeşte că Apple ar avea intenţia să intre pe piaţa receptoarelor TV. Desigur, tot de mulţi ani există Apple TV, care însă nu este un televizor, ci doar un “media center” – un mod ceva mai sofisticat de a spune “set-top box”, adică un aparat care se conectează la o sursă de programe (în acest caz Netflix şi iTunes) şi le afişează pe ecranul televizorului. Anul acesta, Apple TV a fost din nou îmbunătăţit prin suportul pentru Full HD, preţul a rămas la 99 de dolari, însă produsul şi-a continuat evoluţia comercială modestă şi n-a reuşit să se aşeze foarte bine în ecosistem.

    Dar, în ultima vreme, există numeroase indicii că interesul Apple pentru piaţa televizoarelor este real. În biografia lui Steve Jobs, acesta povesteşte că a schiţat odată o interfaţă pentru televizoare. Nu demult, Tim Cook a confirmat într-un interviu “interesul intens” pentru acest domeniu, însă nu a oferit niciun fel de amănunte, în vechea tradiţie a secretomaniei Apple. A fost nevoie ca jurnaliştii de la Wall Street Journal să între în posesia unor informaţii din zona asiatică pentru ca zvonul să capete consistenţă:

    Apple lucrează împreună cu taiwanezii de la Foxconn şi cu japonezii de la Sharp la proiectul unui televizor. Având în vedere că Foxconn a cumpărat recent o parte din Sharp şi a obţinut controlul total asupra fabricii din Sakai (Japonia), avem indicii suficiente ca să speculăm că televizorul proiectat va fi unul de mari dimensiuni (probabil 60 de ţoli) şi ecranul va fi LCD. Sursele WSJ spun că încă nu este un proiect formal şi se află doar în primele etape de testare, aşa că nu trebuie să ne aşteptăm prea curând să vedem în vitrine un televizor sub brand Apple. În plus, există şi posibilitatea ca Apple să renunţe la proiect (s-a mai întâmplat).

    Oricum, jurnaliştii l-au botezat deja “iTV” (deşi marca este deţinută de compania engleză ITV) şi remarcă faptul că mişcarea ar fi îndrăzneaţă, în condiţiile în care piaţa este în declin (dificultăţile lui Sony o dovedesc), iar relaţiile Apple cu companiile de cablu americane sunt, în cel mai bun caz, reci. Pentru ca un astfel de produs să aibă succes e nevoie să fie cu totul şi cu totul deosebit (dacă nu revoluţionar), iar maşinăria de marketing de la Apple să funcţioneze la capacitatea maximă, aşa cum a mers la lansarea iPhone şi iPad. Aici ar fi fost de mare folos carisma lui Steve Jobs.

    De fapt, ce poate face Apple atât de special, dincolo de integrarea nativă a funcţiilor oferite de Apple TV? În primul rând, să ofere la cea mai înaltă calitate tot ce oferă un smart-TV de vârf actual (inclusiv DVR integrat), o interfaţă ergonomică în stilul consacrat şi, partea cea mai grea, să fie mai mult decât un televizor. Să impună un nou mod de a recepta televiziunea. Jurnaliştii de la Mashable au întocmit deja un set de cerinţe pe care iTV ar trebui să le îndeplinească.

    Printre acestea, un loc special îl ocupă “telecomanda universală”, care trebuie să fie un iPhone sau un iPad, iar Apple deţine deja un patent pentru această tehnologie, precum şi o aplicaţie specializată. Însă această aplicaţie trebuie să fie mult dezvoltată, astfel încât să includă cel puţin un ghid al programelor şi, foarte probabil, un sistem de recomandări şi eventual socializare cu alţi telespectatori. Siri şi-ar găsi firesc locul aici, iar Apple mai deţine un patent legat de interfaţa prin gesturi (de genul Kinect). O altă funcţionalitate menţionată se referă la comunicarea cu aparatele iOS de prin casă.

    Desigur, a pune pe ecranul televizorului un film de pe un iPad este deja banal (prin AirPort), aşa încât cerinţa este pentru sensul invers: un program TV să poată fi vizionat şi pe un iPad sau iPhone. În fine, iTV trebuie să fie “all-in-one” în privinţa conţinutului, adică să reunească toate sursele, începând de la YouTube, trecând prin iTunes şi Amazon, Netflix sau Hulu şi terminând cu obişnuita televiziune prin cablu.

    Cu siguranţă, prezumtivul iTV va încerca să se integreze în ecosistemul Apple, ceea ce va duce concurenţa în zona platformelor software. Iar Google (prin Android) şi Samsung nu vor avea altă şansă decât să intre în joc şi, probabil, într-un nou război.

  • Noul Bravia de la Sony: LED-FULL LED!

    Sony, prezentă pe segmentul de preţ de peste 10.000 de lei din magazinele de electronice cu două sau trei versiuni, în funcţie de retailer, va lansa la începutul lunii decembrie un nou model – Bravia HX950 – disponibil în două diagonale, de 55 de inci (140 de centimetri) şi 65 de inci (165 de centimetri), la preţul de 12.200 de lei, respectiv 21.200 de lei. Sony HX950 a fost prezentat iniţial la târgul IFA de la Berlin, fiind lansat ulterior pe piaţa americană şi programat pentru Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, pentru finalul acestui an. Sunt multe de plăcut la noul televizor însă componenta de rezistenţă, despre care niponii susţin că oferă “cea mai bună imagine pe care au creat-o vreodată” este ecranul Full LED, tehnologie despre care susţineau în luna octombrie că “este unică pe piaţa locală”. Full LED înseamnă că mai multe diode emitente de lumină (LED) sunt dispuse uniform pe toată suprafaţa ecranului, spre deosebire de generaţiile anterioare, unde erau plasate pe două sau patru laturi, aşezare care le permite ca în cazul unei imagini mai întunecate, să reducă luminozitatea independent doar pe o anumită porţiune din ecran, generând astfel un contrast mai bun.

    Tot la capitolul ecran, japonezii au menţinut tradiţia de la modelele de top precedente şi au proiectat şi ecranul de la HX950 din Gorilla Glass, sticla rezistentă folosită la cele mai cunoscute modele de smartphone-uri sau tablete PC. Totodată, noul ecran are capacitatea de adaptare a intensităţii luminoase la lumina ambientală, o funcţie întâlnită la smartphone-urile şi tabletele PC, utilă mai ales în vizionările îndelungate. Capacităţile SMART TV de pe HX950 trec cu brio probe precum conectivitatea, funcţiile de programare sau restricţionare sau acces la internet, transfer wireless, comandă prin intermediul unei tablete sau telefon. Una dintre cele mai interesante posibilităţi oferite de Sony este vizionarea unor concerte sau evenimente dedicate programate anterior, televizate doar pe această platformă.

    Vizionarea conţinutului tridimensional se face prin intermediul unui sistem 3D activ, care oferă o imagine ireproşabilă chiar şi în conversia din 2D în 3D, însă la acest nivel de preţ este practic de aşteptat ca imaginea să fie de primă mână. Producătorul a păstrat de la modelele anterioare de top funcţiile vedetă, cum este procesorul grafic X-Reality PRO, un dublu-cip care optimizează calitatea oricărui conţinut video cu o calitate scăzută de pe internet sau card de memorie, sau facilitatea MotionFlow, care reduce neclarităţile dintr-o imagine cauzate de o deplasare bruscă a camerei video. O tehnologie nouă la modelul HX950 este ceea ce Sony numeşte Super Bit Mapping, o inovaţie brevetată de producătorul nipon pentru demultiplicarea conţinutului multimedia într-un format care atenuează imperfecţiunile unui fişier audio-video mai vechi. În termeni de design, Sony continuă să meargă pe unghiurile drepte şi marginile bine definite, uşor retro, însă discrete. Fiecare din cele două diagonale în care este disponibil HX950 îşi va găsi loc fără probleme chiar şi într-o sufragerie dintr-un apartament cu două camere, singura problemă de spaţiu – dacă s-ar pune problema – fiind de fapt pentru cutia ambalajului, care ar da bătăi de cap şi persoanelor obişnuite să transporte pachete de la IKEA. Dacă nu este fixat pe perete, modelul stă sprijinit pe un stativ semicircular cu o margine cromată, o notă de design care diferenţiază clar modelul Sony de concurenţă, însă care vine cu un preţ: dacă lumina soarelui bate dintr-o parte, atunci se reflectă din suport fix în direcţia din care priviţi, ceea ce se poate dovedi supărător pentru o perioadă.

    Tot la capitolul îmbunătăţiri, ar mai fi câteva aspecte la care Sony ar putea să puncteze pe viitor. În primul rând, telecomanda oferită nu diferă cu nimic de un televizor plat din gama entry-level, atât la design cât şi la funcţii. Sigur, Sony oferă o aplicaţie pentru smartphone-uri, prin care televizorul poate fi comandat fără a folosi telecomanda, însă la acest nivel de preţ un consumator ar aştepta cel mai probabil măcar un pad de navigare integrat pe telecomandă, dacă nu chiar un ecran tactil.

    În al doilea rând, în ciuda unei oferte variate şi bine alimentate în materie de conţinut online accesibil direct prin platforma de SMART TV, navigarea pe internet este atât de greoaie, încât aduce aminte de metoda de trimitere a unui SMS în primii ani ai telefoniei mobile. Este adevărat că nu există încă pe piaţă un televizor cu internet care să ofere funcţiile de navigare specifice unui calculator sau unei tablete, însă este păcat că producătorii de de electronice nu au investit mai mult în dezvoltarea unei interfeţe mai prietenoase. Totodată, “universul Sony” – un ecosistem compus doar din dispozitive ale producătorului japonez care să comunice între ele extrem de uşor, de la aparate foto la căşti wireless – pe care producătorul nipon a mizat foarte mult pare încă “în lucru”. Spre exemplu, dacă aveţi o consolă Sony Play Station şi vreţi să vizionaţi un film pe format Blu-ray, îl veţi introduce în consolă, după care telecomanda televizorului nu va fi suficientă deoarece consola este controlată doar de joystick-ul Sony. Spre comparaţie, Sony a creat o aplicaţie pentru tablete care poate comanda modele de televizoare cu tub catodic produse acum 15 ani.

    Dincolo de aspectele care mai pot fi îmbunătăţite, Sony HX950 este un televizor cu o imagine etalon în piaţă, precum şi componente şi funcţii care îl vor face un concurent redutabil pe segmentul de vârf. Pe segmentul de preţ de peste 10.000 de lei de pe piaţa televizoarelor plate mai concurează producători ca Samsung, Sharp, Philips şi Panasonic.

  • V-aţi cumpăra un televizor inteligent?

    Citiţi mai multe articole ale lui Andrei Mihai Gîrbea pe http://www.andreigirbea.com/


    Multe dintre aceste modele se găsesc şi în România, însă e discutabil dacă pentru un utilizator din ţara noastră sunt suficient de interesante pentru a-şi justifica preţurile de achiziţie destul de piperate.

    Ce este un Televizor Inteligent? Deşi nu există o definiţie universal acceptată, un televizor Smart trebuie să ofere funcţii în plus, pe lângă cea clasică de afişare a imaginilor. De aceea, el integrează o unitate de procesare şi metode de conexiune la internet, iar aceste două dotări asigură unui utilizator acces la o plajă largă de funcţii.

    Acestea variază de la accesul la site-urile preferate direct pe TV la posibilitatea utilizării aplicaţiilor de socializare (Facebook) sau chatting (Skype) sau opţiunea de a accesa diverse tipuri de conţinut multimedia direct pe TV dintr-o sursă online sau de pe unul din gadget-urile existente în propria casă. Pe scurt, ca şi în cazul smartphone-urilor, un televizor este Smart dacă are posibilitatea de a rula aplicaţii ce oferă unui utilizator diverse beneficii.

    Televizoarele inteligente moderne trebuie să fie capabile să devină o parte a obiceiurilor de consum ale utilizatorilor moderni. În condiţiile în care tabletele sau telefoanele moderne sunt tot mai prezente, este important ca televizoarele să se poate integra cu acestea, iar userii să poată realiza rapid o conexiune wireless între conţinutul de pe aceste dispozitive şi televizorul Smart, folosit doar ca mijloc de afişare.

    În plus, modul cum televizoarele inteligente pot fi controlate de către utilizator este şi el foarte important. Producătorii oferă integrare cu telefoanele Android sau iOS, telecomenzi proprii cu ecrane tactile sau sisteme de recunoaştere a gesturilor şi a comenzilor vocale. Deşi va mai dura ceva până când va putea fi pornit TV-ul cu un simplu: “Salut, televizorule. Deschide-te şi mută pe Discovery HD”, aceasta pare să fie direcţia în care TV-urile se îndreaptă în acest moment.

    Ce oferă un televizor inteligent unui consumator din România? În mare, modelele existente pe piaţă oferă toate funcţiile enunţate mai sus, cu anumite excepţii: comenzile vocale nu pot fi efectuate în română, iar accesul la conţinut de calitate este dificil, atât în limba noastră, cât şi la modul general. Un Smart TV va putea rula conţinut din diverse surse, va putea fi integrat în cadrul reţelei de internet din propria casă şi va oferi o foarte bună calitate a imaginii. Aceasta din urmă nu ţine neapărat de ideea de televizor inteligent, însă cum modelele Smart sunt în general game de top ale fiecărui producător, aceştia le echipează cu cele mai bune funcţii şi dotări de care dispun.

    Veţi putea utiliza TV-urile smart pentru a accesa diverse aplicaţii şi site-uri web, veţi putea rula conţinut multimedia de pe un dispozitiv dedicat aflat în propria casă, de cele mai multe ori conexiunea realizându-se fără fire, prin DLNA. În plus, veţi putea rula conţinut direct de pe un stick sau HDD extern conectat prin USB. Un aspect important al televizoarelor inteligente este mai puţin prezent la noi: accesul la conţinut VOD (video on demand) oferit de servicii de streaming online. Site-uri precum Netflix, Hulu sau Blockbuster sau servicii audio precum Pandora sau Rhapsody, toate apreciate în Statele Unite, nu pot fi accesate legal în România (şi în general în afara SUA) din cauza limitărilor legate de drepturile de autor.

    Rămân astfel ca soluţii site-uri precum Youtube sau Vimeo, ce oferă conţinut gratuit, însă nu de acelaşi tip, precum şi aplicaţii dezvoltate de diverse grupări media (HBO, Eurosport etc.). În plus, fiecare producător încearcă să ofere soluţii proprii prin care cumpărătorii pot achiziţiona legal şi pot urmări conţinut de ultimă oră. Însă în general oferta este limitată (documentare, concerte, filme pentru copii), lipsind conţinutul ce ar putea fi cu adevărat atractiv (seriale, filme de succes).