BusinessMagazin

Tag: televizor

  • Cine sunt „ăştia”: Povestea tinerei românce care concepe reclame pentru cele mai mari companii din Europa

    Sandra Bold a studiat arhitectura şi arta, iar când a venit vorba de carieră a înclinat din nou spre creaţie, doar că de data aceasta a ales o altă ramură a frumosului. A ales publicitatea. Văzuse o serie de reclame la televizor şi şi-a spus că e uşor să ajungă să fie chiar ea creierul creativ din spatele clipurilor publicitare ce fac înconjurul lumii. Şi cum socoteala de acasă se potriveşte cu cea din târg, după mai puţin de un deceniu în industrie, ea e astăzi digital creative director pentru Publicis Italia.

    Cum se numesc oamenii cu multe idei? Creativi. Cam aşa se pot rezuma jobul şi cariera executivului român.

    „Era o zi de ianuarie când am închis laptopul după ce mă uitasem la un spot pe Best Ads on TV şi am zis OK, destul cu uitatul, vreau să fac şi eu asta”, îşi aminteşte Sandra Bold, care de opt luni locuieşte în capitala modei Milano, unde lucrează pentru gigantul din lumea advertisingului Publicis. Nu ştia exact cu ce se mănâncă publicitatea la început sau ce ar urma să facă, dar voia să încerce. Şi a făcut-o.
Visa să realizeze „ceva spot Heineken sau Nike de ţâşpe milioane de euro pe care credeam că o să-l fac doar pentru că aplic la primul internship. Nu înţelegeam ce e exact publicitatea, mai ales în România lui 2012.”

    Ce ştia încă de atunci era că vrea să facă doar „chestii mişto”. Iar clipurile publicitare care transformau o marcă într-un brand şi care ajungeau să treacă testul timpului şi graniţele convenţionalului se încadrau în tipare. Dacă se poate vorbi de tipare într-o industrie care tocmai asta încearcă să evite.

    „Cumva, cu naivitatea aceea de început, am ajuns la un prim internship şi apoi la un job, alterior la MRM//McCann, care a fost primul moment marcant al carierei şi unde am cunoscut şi o serie de oameni care m-au ajutat să ajung unde sunt astăzi.” Primul job în advertising pentru Sandra Bold a fost acela de copywriter pentru agenţia Mercury360. După un an şi jumătate a păstrat poziţia, dar a schimbat compania cu Saatchi&Saatchi. În vara lui 2013 ajunge la McCann Erickson România. După patru luni în poziţia de copywriter este promovată ca şeful departamentului de profil.

    „Toate acestea m-au condus către Publicis Londra şi apoi Milano, alt moment cheie al carierei.” În Londra a ajuns ca senior creative în vara lui 2017, iar în toamna anului trecut trenul carierei sale a făcut o nouă oprire, în Milano.

    „Am plecat (din ţară – n.red.) în iulie 2017, într-o sâmbătă. Din punctul meu de vedere, cu mintea de atunci, consideram că era cam târzie decizia.” Avea 29 de ani şi se gândea de mult să ia drumul străinătăţii. Întârziase deja prea mult faţă de planul carierei pe care şi-l trasase singură.

    „De ce? Pentru că nu voiam să fiu warmduscher.” Warmduscher, explică tot ea, e un concept pe care îl folosesc nemţii pentru oamenii care nu ies din zona de confort.

    „Sunt acei oameni cărora le place să facă duş cu apă caldă, nici prea fierbinte, nici prea rece. Mereu am crezut că doar dacă ies din zona de confort pot să cresc mai mult.” Şi s-a dovedit că a avut dreptate. Ce presupune jobul ei actual?
“Momentan fac cam tot ce am făcut şi până acum.” În principiu, stă la un birou şi încearcă să vină cu idei. De preferat, bune. „În acelaşi timp coordonez echipe care trebuie să facă asta. (Să vină cu idei bune – n.red.).” Printre clienţii Publicis Italia se numără giganţi din domenii diferite precum Coca-Cola, Diesel, Heineken, Garnier sau Renault, potrivit site-ului propriu.

    De altfel, una dintre cele mai recente campanii ale brandului de modă Diesel, cunoscută după sloganul „Be a Follower”, poartă semnătura Publicis. „Singurul lucru constant în zilele mele (de muncă – n.red.) este numărul de cafele pe care le beau – vreo 4-5. Şi ar mai fi faptul că dacă plec de la birou pe lumină este sărbătoare. În rest, nu ştiu dacă aş putea să descriu o zi şi să fie la fel ca cealaltă.” A plecat din ţară acum circa doi ani şi recunoaşte că nu prea are în plan să se întoarcă. Nu acum cel puţin. Şi dacă ar face-o nu şi-a pus încă problema în ce context sau ce circumstanţe, dacă vrea să fie antreprenor, executiv sau, de ce nu, investitor. Ultima dată a fost acasă la început de aprilie.

    „Slavă cerului, au apărut tot mai multe cafenele cu cafea minunată (de specialitate – n.red.) şi bistrouri, şi locuri gen MARe (Muzeul de Artă Recentă) care te fac să vezi jumătătea deznămolită a Capitalei.” În ultimii ani, pe scena Bucureştiului au apărut câteva zeci de localuri noi, croite după chipul şi asemănarea celor din Berlin sau din ţările nordice, aproape toate fiind iniţiative antreprenoriale, proiecte ale unor tineri care vor să pună Capitala pe harta cool a lumii. Acelaşi tip de cool pe care Sandra Bold şi l-a dorit încă de la început pentru propria-i carieră. De altfel, când compară situaţia din România cu cea din Italia, mai exact când compară Milano cu Bucureştiul, ea spune că există plusuri şi minusuri. Depinde din ce unghi priveşti lucrurile.

    Când vine vorba de trafic, balanţa înclină în favoarea Italiei, deşi Sandra Bold afirmă că nu e cel mai bun judecător al situaţiei dat fiind că merge mai mult pe jos şi cu metroul. Cafeaua, la ea acasă în Italia, i se pare bună per ansamblu, dar îi e tare dor de cea de specialitate din România. Iar dacă vorbim de scena culturală, Milano câştigă. Din nou. La întrebarea de ce îi e cel mai dor din România, ea răspunde rapid. „De ai mei, de prieteni, de salată de vinete, de ştrudel şi de cremşnit făcut de mama, de seri în Control.

    De glume proaste pe care doar în limba română le înţelegi, de cartuşe cu cerneală neagră pentru stilouri.” E serioasă treaba cu cerneala, confirmă ea. „L-am pus pe tata să-mi aducă din ţară.”
La polul opus, cel mai puţin dor îi e de situaţia politică deoarece se revarsă pe moralul populaţiei. „Ţin minte că eram cu o constantă stare de nevroză în România, încă o zi, încă o lege discutabilă, încă o veste proastă, încă o şmecherie (…).” Dacă ar fi să aleagă trei lucuri pe care să le îmbunătăţească în România, ar începe cu sistemul educaţional, ar continua cu spitalele şi sistemul sanitar şi ar conchide cu mediul politic. „De unde pleacă totul.”

  • „De la televizor, părem o ţară de oameni bolnavi, care consumă foarte multe medicamente”. Solicitarea lui Pintea

    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, vineri, întrebată dacă ministerul va interveni în privinţa reclamelor la medicamente, că se gâdeşte să reglementeze şi zona publicităţii pentru acestea, ministerul gândind măsuri pe care să le adopte în sensul promovării unui stil de viaţă sănătos.

    „Dacă ne uităm la televizor, părem o ţară de oameni foarte bolnavi, care consumă foarte multe medicamente. Ne gândim la o serie de măsuri pe care să le luăm legate de un stil de viaţă sănătos, un capitol în prevenţie, în Legea Prevenţiei, sunt foarte multe discuţii pe această temă, dar ca să vă răspund pe scurt, da, ne gândim şi la aceste aspecte, negociem, suntem în discuţii cu producătorii, cu distribuitorii, pe mai multe paliere legate de politica medicamentului pe care trebuie să o reformăm din temelie”, a spus ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patul inteligent care se uită la televizor

    O propunere în acest sens vine de la un arhitect italian, care, în colaborare cu firma de mobilă Hi-Interiors, a proiectat un pat inteligent, aflat acum la a doua generaţie, dotat cu proiector HD, ecran cu diagonala de 70” şi sistem de sunet. Denumit HiBed, patul, care va fi disponibil de anul viitor la un preţ de peste 13.000 de dolari,  are şi lumini cu intensitate ajustabilă, perdele acţionate electronic, conexiune Wi-Fi şi ceas deşteptător, printre altele.

  • Socialismul la televizorul altora: ce vor să vadă vesticii la TV

    Expoziţia găzduită de Wende Museum, din localitatea californiană Culver City, o instituţie dedicată păstrării istoriei Războiului Rece, se intitulează „Watching Socialism: The Television Revolution in Eastern Europe” şi prezintă televizoare din ţările fostului bloc sovietic, jucării, diverse obiecte, programe TV tipărite, fragmente din emisiuni de ştiri, desene animate, precum şi din alte emisiuni TV şi poate fi vizitată până spre finalul lunii octombrie. 

  • Dincolo de filmul de la ora 20

    În anii de glorie ai televiziunii, dincolo de componenta informaţională care a venit prin emisiuni de ştiri, familiile se strângeau la sfârşitul zilei în faţa televizorului şi urmăreau filmul de la ora 20.00, indiferent de canalul pe care îl alegeau şi indiferent dacă mai văzuseră de două ori acel film.

    Mai târziu, când internetul a început să apară „din două-n două case”, oricine avea un vecin care descărca filme de pe internet şi le împărţea cu toată lumea. Când internetul a ajuns chiar în fiecare casă, pirateria a devenit un obicei al multora dintre utilizatorii de peste tot, care au început să renunţe la televizor sau să îl lase doar „în fundal”.

    Astăzi, printre reglementări, în drumul spre normalitate, s-a creat o nouă nişă pentru creatorii de conţinut, una care nu avea loc însă nici pe TV, nici pe platformele oferite deja de abisul internetului, încât un conţinut de calitate, oferit printr-o imagine de calitate, nu e un lucru pe care un consumator să-l poată primi gratis.

    Sumele pentru realizarea unui film sau serial sunt de ordinul zecilor şi sutelor de milioane de dolari, iar câştigurile din box-office nu mai sunt atât de substanţiale cum erau odată.

    Astfel, serviciile de streaming precum Netflix şi-au făcut loc în piaţă, iar pe măsură ce internetul a devenit mai rapid, şi declinul televiziunii tradiţionale şi-a grăbit marşul. Din ce în ce mai mulţi consumatori renunţă acum în totalitate la cablu în favoarea serviciilor alternative de streaming – care produc din ce în ce mai mult conţinut pe gustul clienţilor.

    Giganţii din industria telecom nu sunt orbi în faţa ameninţării. Ei încearcă să ia cu asalt şi această piaţă, însă cu rezultate mixte, de la serviciul Xfinity Stream TV lansat de Comcast şi până la aplicaţia Watchable lansată de Verizon.

    Cu toate acestea, peisajul mediatic internaţional se schimbă rapid, iar mulţi dintre cei care concurau pentru ochii aţintiţi spre televizoare au ajuns să formeze acum un singur jucător. De exemplu, AT&T a cumpărat Warner Media şi toate proprietăţile acesteia, inclusiv CNN, Crunchyroll, CW, DC Comics, HBO, şi o participaţie de 10% în serviciul de streaming Hulu.

    Disney a cumpărat recent 21st Century Fox şi a anunţat că va lansa propria platformă de servicii video de streaming, Disney+. Întreaga industrie merge către o consolidare, ceea ce ar putea însemna o lovitură şi pentru generaţia actuală de platforme de streaming pe bază de subscripţie, precum CBS All Access, Showtime şi Starz.

    Succesul fiecărui serviciu de streaming video este dependent de libăria de conţinut. Acesta este motiul pentru care unii jucători investesc masiv în conţinut original de calitate. Spre exemplu, Stranger Things realizat de Netflix, The Marvelous Mrs. Maisel făcut de Amazon sau Handmaid’s Tale realizat de Hulu – toate sunt show-uri câştigătoare de premii Emmy, potrivit PCMag. 

    Netflix

    Netflix este temerarul streamingului. Platforma conţine o colecţie impresionantă de conţinut din toate epocile şi lansează conţinut nou în fiecare lună. Mai mult, compania are o librărie impresionantă de conţinut original, mai mult decât orice altă platformă prezentă pe piaţă. Printre titlurile celebre de pe Netflix se numără Altered Carbon, Black Mirror, BoJack Horseman, Chilling Adventures of Sabrina, The Crown, Lost in Space, Mindhunters, Narcos, Orange is the New Black, Santa Clarita Diet şi Stranger Things.

    Netflix produce de asemenea şi filme originale, precum Bright şi Cloverfield: Paradox. Compania a anunţat că va cheltui 7 miliarde de dolari pe conţinut doar anul acesta, ceea ce înseamnă că Netflix îşi păstrează ritmul torenţial de lansări.

    Platforma a crescut recent preţurile de subscripţie. În America, preţurile sunt cuprinse între 8,99 dolari şi 15,99  dolari pe lună, cel din urmă permiţând accesul mai multor device-uri în acelaşi timp la un singur cont şi acces la calitate 4K.

    Hulu

    Hulu oferă cea mai bună soluţie all-in-one pentru cei care renunţă la televizunea clasică. Pe lângă conţinut original de calitate, o arhivă plină de titluri mai vechi şi o selecţie de filme şi seriale anime, Hulu oferă şi o opţiune de Live TV cu mai multe canale. Cu toate acestea, Hulu a rămas puţin în urma competitorilor din cauza unei selecţii mai reduse de conţinut HD şi 4K. Mai mult, utilizatorii de Hulu nu pot descărca filme pentru a le vizualiza online.

    Cu toate acestea, faţă de Netflix şi Amazon, care primesc conţinut nou de pe TV la o lună sau chiar un an după debut, Hulu primeşte mare parte din content imediat, datorită unor legături de business cu mai multe studiouri de la Hollywood.

    Hulu oferea la un moment dat o versiune gratuită, bazată exclusiv pe venituri din reclame, însă acum aceasta nu mai există. Preţurile pe platformă variază între 7,99 şi 30 de dolari pe lună, în funcţie de pachetul ales.

    Sling

    Sling TV este probabil cea mai apropiată experienţă de televiziunea tradiţională pe care o poţi găsi în mediul online. Pentru 25 de dolari pe lună, în America, Sling TV oferă acces live la canale clasice precum CNN, AMC, TBS, TNT şi altele.

    Preţurile variază între 25 şi 40 de dolari în funcţie de pachetul ales, însă succesul acestuia lasă de dorit deoarece nu oferă conţinut original, ci este doar o alternativă a televiziunii clasice, care vine cu acelaşi conţinut dar structurat on-demand.

    Sling oferă şi pachete suplimentare pentru 5 dolari pe lună, precum pachetul Comedy, care aduce posturile MTV, Spike şi Logo, sau pachetul Kids, care aduce canalele Teen Nick şi Disney Junior.

    Amazon Prime Video

    Amazon oferă acces la conţinuturile video în două moduri: abonament la Amazon Video sau abonament la Amazon Prime. Un abonament la Amazon Video costă 8,99 dolari pe lună şi oferă acces doar la librăria de conţinut. Un cont pe Amazon Prime, care include şi conţinut Prime Video şi multe avantaje pe platforma de shopping a gigantului american, costă 12,99 dolari pe an. În ultimii ani, Amazon a încercat să lanseze o serie de titluri originale, precum Bosch, Catastrophe, Electric Dreams, Homecoming, The Man in the High Castle, The Marvelous Mrs. Maisel, One Mississippi, Patriot, Red Oaks, Sneaky Pete, The Grand Tour, The Tick şi Transparent.

    Multe dintre aceste seriale au avut success printre utilizatori şi chiar au luptat de la egal la egal cu oferta Netflix. Prime Video difuzează de asemenea şi emisiuni de top realizate de alte reţele, precum HBO, fără costuri adiţionale pentru utilizatori.

    DirecTV Now

    Serviciile DirecTV Now oferă zeci de canale de televiziune live fără ca utilizatorul să aibă nevoie de antenă de satelit sau de cablu. Serviciul oferă o calitate bună a imaginii şi mai multe opţiuni de conectivitate, iar abonamentele pleacă de la 40 de dolari pe lună. Doar pentru a înţelege modelul de business, cele patru oferte ale DirecTV Now sunt: Live a Little – peste 60 de canale TV cu 40 de dolari pe lună, Just Right – 55 de dolari pe lună, peste 80 de canale, Go Big – 65 de dolari pe lună, peste 100 de canale TV printre care şi BBC World News, Discovery Family şi Universal Kids, şi Gotta Have It – peste 120 de canale.

    FuboTV

    FuboTV este o opţiune foarte bună pentru fanii sporturilor. Serviciul oferă conţinut sportiv live, disponibil pe orice tip de device.

    Abonamentele costă 44,99 dolari pe lună şi garantează accesul la 75 de canale de televiziune, precum NBA TV, CBS, NBC, NFL Network, beIN şi Univision.
    Mai mult, fubo oferă şi alte canale, nu doar sportive, precum National Geographic, FX, The Food Network, AMC, BBC America, Syfy şi CNBC.

    Disponibil momentan doar în America, fuboTV începe să lanseze şi abonamente pentru pieţe internaţionale, precum fubo Latino pentru 17,99 dolari pe lună şi fubo Portugues pentru 19,99 dolari pe lună. Mai mult, orice plan de bază poate fi îmbunătăţit cu conţinut extra, într-un pachet de 49,99 dolari pe lună. 

    YouTube TV

    Platforma oferă o selecţie de canale de ştiri şi evenimente sportive, dar are şi opţiuni populare de entertainment. Printre reţelele valabile se numără ABC, AMC, CBS, CNN, ESPN, FX şi NBC. Preţul unui abonament este de 40 dolari pe lună.

    Conştienţi că paleta lor ar putea să nu acopere toate nevoile, cei de la YouTube TV permit şi extinderea abonamentului cu alte pachete, precum  NBA League Pass, Showtime şi Starz.

    YouTube TV oferă şi o capacitate nelimitată de cloud, care permite utilizatorilor să îşi păstreze show-urile înregistrate timp de nouă luni şi să îşi transmită conţinutul oriunde în SUA. Un cont de YouTube TV suportă şase utilizatori simultan.

    CBS All Access

    Deşi un abonament pentru un singur serviciu pare o decizie limitată, CBS are show-uri populare, de la The Good Fight şi Star Trek până la Thursday Night Football, de la 6 dolari pe lună.

    Pentru 6 dolari utilizatorii au acces la 8.500 de episoade şi seriale populare, precum The Twilight Zone, Taxi şi Star Trek.

    Abonamentul clasic include şi reclame, dar aceştia oferă şi un program denumit CBS All Access Commercial Free pentru 10 dolari pe lună.

    HBO Now

    HBO Now livrează un catalog impresionant de conţinut original, de la Westworld şi Game of Thrones până la Curb Your Enthusiasm, Deadwood, Girls, The Sopranos, Sex and the City, Six Feet Under şi The Wire. Preţul unui abonament pleacă de la 15 dolari pe lună.

    Pe lângă acest conţinut, serviciul on-demand al HBO include şi o colecţie populare de filme din mai multe genuri, de la acţiune, comedie, drama, horror, romance şi până la suspans.

    Cu toate acestea, HBO Now are nevoie de multe ori şi de o completare cu un serviciu care oferă şi televiziune live, de aceea majoritatea platformelor de streaming au negociat cu HBO pentru a oferi HBO Now drept un pachet suplimentar la abonamentele lor. 

  • Un tânăr de 33 de ani a găsit o metodă inedită de a scoate bani din furia bucureştenilor. Vrea să facă 100.000 de euro în primul an

    Stresul este una din bolile vieţii moderne, iar eliberarea de acesta este imperativă pentru o sănătate bună. În timp ce unii se relaxează gătind sau privind la televizor, alţii se simt bine după ce sparg obiecte, dar ar putea fi un obicei costisitor dacă s-ar apuca să spargă ce au prin casă. 

    Marius Neagoe, un arhitect de 33 de ani, a deschis primul loc din Bucureşti unde oricine poate sparge un televizor sau un WC, cu o rangă, un baros ori o bâtă de baseball. El vrea să câştige 100.000 de euro din furia bucureştenilor.

    Break Room este un loc unde poţi merge pentru a distruge obiecte care nu mai sunt de folos, cu bâta de baseball, cu ranga sau cu barosul. Ce poate fi spart? Pahare, vaze de flori, bibelouri de porţelan, imprimante, televizoare, telefoane, vase de WC, mobilier de bucătarie, busturi din ghips. ”Obiectele se colectează de la donatori voluntari, de la persoane fizice, de la centrele de depanare radio-TV, service-uri auto şi GSM-uri“, spune Marius Neagoe, fondatorul Break Room, care adaugă faptul că după spargere rămăşiţele sunt reciclate.

    Totuşi, dacă cineva doreşte să spargă un anume obiect, o poate face asta prin serviciul numit ”Bring your own breakable“ (joc de cuvinte după celebra sintagmă Bring you own device). Clienţii pot aduce obiecte ce nu sunt periculoase şi care pot fi aduse la hala Break Room fără ajutor, potrivit lui Neagoe.

    Spaţiul unde pot fi spulberate tot felul de obiecte este situat pe platforma Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti; investiţia iniţială a fost de 15.000 de euro şi a inclus costurile cu ”spaţiul şi amenajarea lui adecvată, costuri de logistică specifică, echipamente de siguranţă, branding şi comunicare“. Marius Neagoe, care mai are alte două afaceri (un studio de proiectare şi design interior şi unul de design mobilier şi prototipare), se aşteaptă ca Break Room să aibă 50 de clienţi pe zi în timpul săptămânii şi 100 pe zi în weekend; în acest context ar putea să-şi amortizeze investiţia în trei luni şi să şi obţină un profit net de 100.000 de euro în primul an de activitate. ”Modelul poate fi francizat şi vrem să găsim parteneri la nivel naţional dacă evaluarea businessului, după primul an, corespunde planificării iniţiale.“

    Cât costă să spargi televizoare? Pachetele cu obiectele ce pot fi sparte încep de la 50 de lei şi ajung la 80 de lei sau 150 de lei pentru două persoane. Aceste pachete includ 12 obiecte mici, trei medii, un obiect electronic mare, obiect de distrugere la alegere, echipament de protecţie (halat, ochelari, mănuşi). ”Pentru încă 20 de lei oferim şi imortalizarea momentului în slow motion şi un set de trei fotografii. Punem la dispoziţia clienţilor şi pachete corporate, special gândite şi adaptate în funcţie de mărimea grupului şi chiar de specificul organizaţiei“, spune arhitectul.

    Cine sunt cei interesaţi să spargă obiecte într-o hală? În principu, oricine. ”Ne adresăm tinerilor corporatişti sau nu, celor stresaţi de trafic sau de job, dar şi celor care vor o experienţă inedită“, spune Neagoe. Tot el adaugă că ”activitatea este pur recreaţională, nu are pretenţii terapeutice şi de fapt nicio altă pretenţie în afară de o oferi o porţie bună de fun, eliberare şi relaxare“.

  • Sfaturile tânărului care s-a pensionat la 34 de ani despre cum să faci bani: ”Aruncă-ţi televizorul!”

    În luna august, Brandon – un fost dezvoltator software care nu îşi foloseşte numele în mediul online din motive legate de intimitate – şi-a dobândit independenţa financiară şi s-a pensionat la 34 de ani. În prezent, scrie despre banii săi şi despre propria călătorie financiară pe blogul Mad Fientist.

    Business Insider a publicat şase din cele mai bune sfaturi ale sale:

    1. Încearcă să realizezi ce te face fericit

    Primul şi cel mai important lucru pe care trebuie să îl conştientizezi este să afli ce este important pentru tine şi ce te face fericit.

    Acest lucru este mai dificil de făcut decât sună. Mulţi dintre oameni îşi cheltuiesc banii pe lucruri care nu le aduc fericire şi majoritatea nu realizează că fac acest lucru fiindcă urmează scenariul vieţii altcuiva. În momentul în care am realizat că banii pot cumpăra libertatea – libertatea orelor de la 9 la 5, libertatea faţă de alarmele de ceas, cea legată de timpul pe care mi-l petreceam pe cererile ridicole ale şefului meu – mi-am direcţionat toţi banii spre acel scop.

    Nu mi-au lipsit lucrurile la care renunţam pentru a economisi pentru libertatea mea financiară fiindcă libertatea mea era mai importantă decât tot ceea ce puteam cumpăra.

    2. Concentrează-te pe ceea ce poţi controla

    În loc să te stresezi legat de ce se întâmplă cu economia sau să încerci să prezici evoluţia pieţei bursiere, concentrează-te pe lucrurile pe care le poţi controla cu adevărat şi optimizează acele lucruri.

    Taxele de investiţii te pot costa mii de dolari pe parcursul vieţii, aşa că minimizează acele taxe investind în produse de investiţii low-cost.

    3. Automatizează totul

    După ce ai creat un portofoliu simplu cu fonduri de index low-cost, diversificate, setează automat investiţii lunare şi apoi ignoră complet portofoliul tău.

    Oamenii sunt nişte investitori groaznici, aşa că dacă poţi să-ţi scoţi creierul şi emoţiile din ecuaţia, nu vei fi doara mai puţin stresat în cazul eventualelor căderi ale pieţei, dar vei avea la final şi mult mai mulţi bani.

    4. Opreşte consumul şi începe să creezi

    Consumul oferă fericire temporară, dar să creezi ceva îţi oferă fericire de durată. Este uşor să te întorci de la muncă şi să te uiţi timp de ore întregi la televizor, dar este mult mai dificil să faci ceva creativ cum ar fi să scrii o postare pe blog, să faci bijuterii sau să exersezi la un instrument muzical. Să creezi este mult mai plăcut decât să consumi şi poate avea drept consecinţă chiar şi venituri suplimentare.

    5. Aruncă-ţi televizorul pe fereastră

    Că tot veni vorba de televizor… aruncă-l pe fereastră. Sau, şi mai bine, vinde-l.

    În momentele în care oamenii de publicitate de bombardează cu lucruri pe care „trebuie să le ai”, devii mai puţin fericit cu ceea ce ai şi începi să cheltuieşti bani (în mod ironic pe lucruri care nu te vor face fericit). Odată ce reporterii TV îţi prezintă evenimente neplăcute pe un televizor 4k, foarte realist, devii mai temător şi mai puţin dornic să ieşi şi să explorezi lumea.

    Nu te topi într-o  baltă de frică şi nefericire pe canapeaua ta şi du-te să îţi trăieşti viaţa.

    6. Experimentează

    Aşa cum am spus mai sus, este greu să afli ce te face cu adevărat fericit. Lucrurile care se adaugă fericirii tale astăzi ar putea să nu îţi provoace aceeaşi bucurie în ziua următoare, aşa că experimentează şi evită să te blochezi în angajamente mari. Încearcă orice înainte să cumperi. Închiriază înainte să devii proprietar. Împrumută atunci când este posibil şi cumpără obiecte folosite atunci când nu poţi împrumuta. Drumul spre fericire (şi spre independenţa financiară) nu va fi în linie dreaptă şi vei face şi greşeli pe parcurs, dar când te concentrezi pe fericire durabilă şi îţi aliniezi cheltuielile cu obiectivul final, vei fi mai încrezător că eşti pe traiectoria corectă.

  • Gadget Review: Cutia care îţi apără biţii

    Majoritatea utilizatorilor de internet sunt conştienţi de ameninţările din spaţiul cibernetic, fie acestea viruşi sau atacuri coordonate, dar, cu toate acestea, numărul de provocări virtuale creşte de la an la an şi la fel şi numărul de calculatoare compromise. Scenariul de mai sus este posibil nu doar prin atacarea calculatorului, ci a oricărui produs smart, fie că este un TV smart, fie un termostat sau un frigider inteligent. 6,4 miliarde de dispozitive conectate au fost utilizate la nivel mondial în 2016, în creştere cu 30% faţă de 2015, iar numărul lor va ajunge la 20,8 miliarde până în 2020.

    Astfel, tot mai multe aparate electronice se conectează la internet fără ca utilizatorii să poată să le protejeze. Acest lucru este bun pentru infractori, care pot afla datele contului din bancă, intrând nu pe uşă, ci prin frigider, apoi în reţeaua wireless, iar în cele din urmă în calculator. Acest tip de atac nu poate fi respins de un simplu antivirus instalat pe calculator, ci este nevoie de o soluţie de securitate la nivelul reţelei.
    Pentru asta, producătorul autohton de soluţii de securitate cibernetică a creat în 2015 Bitdefender Box, primul produs hardware al companiei, care protejează de ameninţări informatice atât dispozitivele tradiţionale (telefoane, laptopuri, tablete, PC-uri), cât şi televizoare smart, termostate, camere web, sisteme de acces în locuinţă, console de jocuri, frigidere, maşini de spălat şi aparate de aer condiţionat conectate la internet, întrerupătoare şi instalaţii de iluminat, prize sau senzori de mişcare.

    Sistemul blochează adresele URL nesigure sau periculoase pentru a proteja utilizatorii împotriva tentativelor de phishing (extragere de informaţii precum parole) şi fraudă online. Modulul de evaluare a vulnerabilităţilor scanează, identifică şi evidenţiază în mod continuu punctele slabe ale reţelei în materie de securitate.

    Compania românească a mai lucrat la produs şi anul acesta a lansat şi versiunea 2.0 a Boxului, care a devenit disponibilă pe mai multe pieţe, inclusiv România. Noi am avut ocazia să testăm produsul şi mai departe o să vă spunem ce este, cum funcţionează şi dacă ar trebui să-l cumpăraţi.

    Bitdefender Box este, după cum îi spune numele, o cutie dreptunghiulară cu un design minimalist în culori alb-negru, iar atunci când funcţionează apare un cerc albastru pe una din feţele cutiei. Arată destul de bine încât să-ţi fie ruşine să o pui pe jos, în spatele unităţii. În cazul meu, am conectat Boxul la router, am descărcat aplicaţia, apoi am urmat paşii de instalare şi la final mi-am clonat reţeaua existentă, securizând-o cu Box. Procesul de instalare a fost unul destul de simplu, dar nu mi-a plăcut că te obligă să foloseşti un smartphone şi o aplicaţie. Oricum, după instalare toate conturile mi-au fost resetate şi a trebuit să mă conectez din nou la reţeaua de acasă. Apoi am văzut pe telefon, în aplicaţie, date precum numărul de dispozitive conectate la reţea, tipul acestora, volumul de date securizate şi alerte legate de anumite vulnerabilităţi sau atacuri.

    Box identifică şi blochează tentativele de exploatare a vulnerabilităţilor dispozitivelor din reţea. Când un dispozitiv nou se conectează la reţea, Bitdefender Box îl detectează şi trimite o notificare către aplicaţia Bitdefender Central, astfel încât utilizatorii să poată controla acţiunile permise pentru dispozitivul respectiv. Imaginaţi-vă că funcţionează ca bodyguardul de la club, care decide cine intră şi cine nu. Sistemul inspectează traficul de internet şi indică orice încercare de a exploata vulnerabilităţi în gadgeturile smart din casă, inclusiv încercările de spargere a parolelor. Am intrat pe diferite tipuri de site-uri cunoscute pentru faptul că aveau viruşi, malware şi cutia românilor a detectat problemele. De exemplu, Boxul a detectat că browserul de pe desktopul meu încearcă să trimită informaţii de autentificare utilizând o criptare slabă, apoi a împiedicat conexiunea. Dacă un atacator avea acces, putea obţine date şi parole, apoi aceeaşi parolă putea fi folosită şi pentru alte conturi (este cunoscut faptul că majoritatea utilizatorilor de internet au una sau două parole pe care le folosesc indiferent de cont).

    Din aplicaţia de pe mobil poţi vedea notificări în legătură cu soluţia de antivirus, update-uri şi aşa mai departe. Mi-a plăcut asta pentru că mi-a dat un sentiment de control mai mare asupra reţelei mele.

    Lucrurile se mişcă repede în lumea internetului, dar şi a hackerilor, iar pentru asta este un nevoie de un sistem de securitate adaptabil. Drept urmare, reprezentanţii Bitdefender susţin că Boxul utilizează algoritmi de învăţare automată şi sisteme de prevenire a intruziunilor pentru a capta ameninţările noi şi comportamentele nesigure.

    Bitdefender Box este genul de produs care trebuie să funcţioneze în background şi să necesite minimă atenţie de la utilizator. Şi face asta bine, funcţionează fără erori şi blochează ceea ce trebuie să blocheze. Ar trebui să-l cumperi? Doar dacă ai o casă cu foarte multe lucruri inteligente şi ţii foarte mult la securitatea ta, altfel produsul este destul de scump şi necesită abonament anual pentru a funcţiona. Drept urmare, cei care au doar un calculator sau un laptop pot să trăiască liniştiţi fără Box şi doar cu o soluţie de antivirus. Ceilalţi îi pot da o şansă lui Bitdefender Box.

  • Oana Pellea: „Am ajuns sa ma inchin in fata televizorului deschis spunand “Ferasca Dumnezeu”dar mi e ca e PREA TARZIUl”

    Oana Pellea: „Am ajuns sa ma inchin in fata televizorului deschis spunand “Ferasca Dumnezeu”…dar mi e ca e PREA TARZIU.. daca nu ne ferim noi…EL ce sa mai faca.

    Iar cand e inchis televizorul mi e frica sa l mai deschid…Daca l arunc..nu rezolv nimic…problema ramane. Noi suntem problema. Noi toti. Nu cei ce profita de noi sunt de vina.

    Ei isi urmaresc interesul .Noi suntem de vina ca ne lasam calcati in picioare, mintiti si manipulati”.

  • Un tânăr de 33 de ani a găsit o metodă inedită de a scoate bani din furia bucureştenilor. Vrea să facă 100.000 de euro în primul an

    Stresul este una din bolile vieţii moderne, iar eliberarea de acesta este imperativă pentru o sănătate bună. În timp ce unii se relaxează gătind sau privind la televizor, alţii se simt bine după ce sparg obiecte, dar ar putea fi un obicei costisitor dacă s-ar apuca să spargă ce au prin casă. 

    Marius Neagoe, un arhitect de 33 de ani, a deschis primul loc din Bucureşti unde oricine poate sparge un televizor sau un WC, cu o rangă, un baros ori o bâtă de baseball. El vrea să câştige 100.000 de euro din furia bucureştenilor.

    Break Room este un loc unde poţi merge pentru a distruge obiecte care nu mai sunt de folos, cu bâta de baseball, cu ranga sau cu barosul. Ce poate fi spart? Pahare, vaze de flori, bibelouri de porţelan, imprimante, televizoare, telefoane, vase de WC, mobilier de bucătarie, busturi din ghips. ”Obiectele se colectează de la donatori voluntari, de la persoane fizice, de la centrele de depanare radio-TV, service-uri auto şi GSM-uri“, spune Marius Neagoe, fondatorul Break Room, care adaugă faptul că după spargere rămăşiţele sunt reciclate.

    Totuşi, dacă cineva doreşte să spargă un anume obiect, o poate face asta prin serviciul numit ”Bring your own breakable“ (joc de cuvinte după celebra sintagmă Bring you own device). Clienţii pot aduce obiecte ce nu sunt periculoase şi care pot fi aduse la hala Break Room fără ajutor, potrivit lui Neagoe.

    Spaţiul unde pot fi spulberate tot felul de obiecte este situat pe platforma Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti; investiţia iniţială a fost de 15.000 de euro şi a inclus costurile cu ”spaţiul şi amenajarea lui adecvată, costuri de logistică specifică, echipamente de siguranţă, branding şi comunicare“. Marius Neagoe, care mai are alte două afaceri (un studio de proiectare şi design interior şi unul de design mobilier şi prototipare), se aşteaptă ca Break Room să aibă 50 de clienţi pe zi în timpul săptămânii şi 100 pe zi în weekend; în acest context ar putea să-şi amortizeze investiţia în trei luni şi să şi obţină un profit net de 100.000 de euro în primul an de activitate. ”Modelul poate fi francizat şi vrem să găsim parteneri la nivel naţional dacă evaluarea businessului, după primul an, corespunde planificării iniţiale.“

    Cât costă să spargi televizoare? Pachetele cu obiectele ce pot fi sparte încep de la 50 de lei şi ajung la 80 de lei sau 150 de lei pentru două persoane. Aceste pachete includ 12 obiecte mici, trei medii, un obiect electronic mare, obiect de distrugere la alegere, echipament de protecţie (halat, ochelari, mănuşi). ”Pentru încă 20 de lei oferim şi imortalizarea momentului în slow motion şi un set de trei fotografii. Punem la dispoziţia clienţilor şi pachete corporate, special gândite şi adaptate în funcţie de mărimea grupului şi chiar de specificul organizaţiei“, spune arhitectul.

    Cine sunt cei interesaţi să spargă obiecte într-o hală? În principu, oricine. ”Ne adresăm tinerilor corporatişti sau nu, celor stresaţi de trafic sau de job, dar şi celor care vor o experienţă inedită“, spune Neagoe. Tot el adaugă că ”activitatea este pur recreaţională, nu are pretenţii terapeutice şi de fapt nicio altă pretenţie în afară de o oferi o porţie bună de fun, eliberare şi relaxare“.