BusinessMagazin

Tag: taxi

  • Încă o aplicaţie românească a fost cumpărată de un gigant internaţional. Tranzacţia, o sumă de opt cifre

    Mytaxi, liderul european pe piaţa de e-hailing, a anunţat că a cumpărat în proporţie de 100% compania Clever Tech din România, deţinătoarea aplicaţiei Clever Taxi pentru găsit un taxi. Cu această achiziţie, mytaxi îşi consolidează prezenţa pe piaţa internaţională a mobilităţii şi îşi întăreşte poziţia de lider pe piaţa europeană de e-hailing, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Părţile au fost de acord să nu divulge detaliile tranzacţiei, însă valoarea achiziţiei a fost o sumă de opt cifre.  
     
    Clever Taxi a fost lansată în 2010 de Mihai Rotaru şi Alex Dumitru, funcţionează în 20 de oraşe importante din România, are peste 17.000 de şoferi înregistraţi şi peste 600.000 de utilizatori pasageri. Din 2010, Clever Taxi a onorat mai mult de 40 de milioane de curse pe teritoriul României, devenind cea mai mare aplicaţie de e-hailing din ţară. Platforma Clever Taxi va continua să funcţioneze, astfel că toţi şoferii şi clienţii Clever Taxi vor putea să se bucure în continuare de aplicaţie.
     
    Prin această achiziţie strategică, mytaxi accelerează expansiunea internaţională a aplicaţiei de comandă taxi în Europa. Lansată în 2009, mytaxi este prima aplicaţie din lume care a creat o legătură directă între pasageri şi şoferii de taxi. Cu un volum global de peste 10 milioane de descărcări, peste 120.000 de şoferi înregistraţi şi disponibilitate în 70 de oraşe din 10 ţări europene, mytaxi este liderul de piaţă în industria aplicaţiilor e-hailing. România devine a 11-a ţară din Europa în care mytaxi funcţionează.
     
     „Suntem încântaţi să primim Clever Taxi în familia mytaxi. Fiind prima aplicaţia de găsit taxi din România cu 17.000 de şoferi înregistraţi şi 600.000 de pasageri, Clever Taxi se potriveşte perfect cu mytaxi. Această achiziţie recentă subliniază ambiţia noastră de a dezvolta şi creşte mobilitatea urbană în Europa. Este un alt pas în a face mytaxi cel mai mare, cel mai bun şi cel mai iubit furnizor de taxi din Europa – furnizăm zilnic magie către milioane de oameni din regiune“, spune Andrew Pinnington, CEO, mytaxi.
     
     „mytaxi este o componentă fundamentală a ofertei noastre de mobilitate, iar creşterea sa europeană organică şi dinamică rămâne o componentă strategică importantă pentru mobilitatea foarte accesibilă“, a spus şi Klaus Entenmann, Daimler Financial Services.
     
     „Suntem foarte încântaţi să ne alăturăm echipei mytaxi pentru că această achiziţie facilitează îndeplinirea viziunii comune pe piaţa de transport. Din 2010, Clever Taxi a deschis drumul pentru modul în care te deplasezi în oraşele din România. mytaxi este un partener ideal pentru noi, pentru că suntem hotărâţi să investim în piaţa locală, astfel încât să oferim cea mai sigură şi legală formă de transport autorizat şi pentru a ajuta oamenii să se deplaseze mai uşor prin soluţii de mobilitate avansate. Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu echipa mytaxi pentru a dezvolta noi soluţii inovatoare de mobilitate atât pentru şoferi, cât şi pentru pasageri. Intenţionăm să dezvoltăm un centru local de Cercetare şi Dezvoltare (R&D) în Bucureşti pentru a furniza tehnologia necesară pentru mobilitatea globală şi suntem în plin proces de recrutare şi angajare în toate aspectele afacerii şi tehnologiei“, spune şi Mihai Rotaru, cofondator şi CEO, Clever Taxi.
     
    mytaxi este un produs al companiei Intelligent Apps GmbH, fondat în iunie 2009, şi este prima aplicaţie care pune în legătură directă pasagerul cu un şofer de taxi. Cu peste 10 milioane de descărcări şi peste 120.000 de şofer înregistraţi, mytaxi este liderul pieţei de e-hailing din Europa. Aplicaţia este disponibilă în 70 de oraşe din 11 ţări din Europa. Cu aproape 400 de angajaţi, mytaxi activează în Germania, Austria, Polonia, Spania, Italia, Portugalia, Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Grecia şi România. Din septembrie 2014, mytaxi este o subsidiară a Daimler Mobility Services GmbH (parte din grupul Daimler).
     
    În iulie 2016 mytaxi a anunţat comasarea cu aplicaţia Heilo, liderul de pe piaţa din Marea Britanie şi Irlanda; un pas important pentru a deveni liderul pieţei europene. În februarie 2017, mytaxi a anunţat achiziţia a Taxibeat, liderul de pe piaţa din Grecia. Taxibeat va fi integrat în platforma mytaxi şi va prelua imaginea mytaxi. CEO-ul mytaxi este fostul CEO-ul Hailo, Andrew Pinnington.
     
    Clever Taxi este aplicaţia construită de Clever Tech SRL şi este liderul pe piaţa aplicaţiilor de e-hailing din România. Compania a fost fondată în 2010 în Bucureşti şi a venit ca un răspuns pentru nevoia pieţei de a avea o alternativă sigură pentru a găsi un taxi la orele de vârf în zonele aglomerate din oraş, iar soluţia a fost o aplicaţie dedicată smartphone-urilor. Cofondatori sunt Mihai Rotaru şi Alex Dumitru.
    Până în prezent Clever Taxi a înregistrat peste 40 de milioane de comenzi în 20 de oraşe din România. Cu 600.000 de utilizatori şi peste 17.000 de şoferi înregistraţi, este prima alegere atunci când călătoreşti în România.
     

  • Încă o aplicaţie românească a fost cumpărată de un gigant internaţional. Tranzacţia, o sumă de opt cifre

    Mytaxi, liderul european pe piaţa de e-hailing, a anunţat că a cumpărat în proporţie de 100% compania Clever Tech din România, deţinătoarea aplicaţiei Clever Taxi pentru găsit un taxi. Cu această achiziţie, mytaxi îşi consolidează prezenţa pe piaţa internaţională a mobilităţii şi îşi întăreşte poziţia de lider pe piaţa europeană de e-hailing, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Părţile au fost de acord să nu divulge detaliile tranzacţiei, însă valoarea achiziţiei a fost o sumă de opt cifre.  
     
    Clever Taxi a fost lansată în 2010 de Mihai Rotaru şi Alex Dumitru, funcţionează în 20 de oraşe importante din România, are peste 17.000 de şoferi înregistraţi şi peste 600.000 de utilizatori pasageri. Din 2010, Clever Taxi a onorat mai mult de 40 de milioane de curse pe teritoriul României, devenind cea mai mare aplicaţie de e-hailing din ţară. Platforma Clever Taxi va continua să funcţioneze, astfel că toţi şoferii şi clienţii Clever Taxi vor putea să se bucure în continuare de aplicaţie.
     
    Prin această achiziţie strategică, mytaxi accelerează expansiunea internaţională a aplicaţiei de comandă taxi în Europa. Lansată în 2009, mytaxi este prima aplicaţie din lume care a creat o legătură directă între pasageri şi şoferii de taxi. Cu un volum global de peste 10 milioane de descărcări, peste 120.000 de şoferi înregistraţi şi disponibilitate în 70 de oraşe din 10 ţări europene, mytaxi este liderul de piaţă în industria aplicaţiilor e-hailing. România devine a 11-a ţară din Europa în care mytaxi funcţionează.
     
     „Suntem încântaţi să primim Clever Taxi în familia mytaxi. Fiind prima aplicaţia de găsit taxi din România cu 17.000 de şoferi înregistraţi şi 600.000 de pasageri, Clever Taxi se potriveşte perfect cu mytaxi. Această achiziţie recentă subliniază ambiţia noastră de a dezvolta şi creşte mobilitatea urbană în Europa. Este un alt pas în a face mytaxi cel mai mare, cel mai bun şi cel mai iubit furnizor de taxi din Europa – furnizăm zilnic magie către milioane de oameni din regiune“, spune Andrew Pinnington, CEO, mytaxi.
     
     „mytaxi este o componentă fundamentală a ofertei noastre de mobilitate, iar creşterea sa europeană organică şi dinamică rămâne o componentă strategică importantă pentru mobilitatea foarte accesibilă“, a spus şi Klaus Entenmann, Daimler Financial Services.
     
     „Suntem foarte încântaţi să ne alăturăm echipei mytaxi pentru că această achiziţie facilitează îndeplinirea viziunii comune pe piaţa de transport. Din 2010, Clever Taxi a deschis drumul pentru modul în care te deplasezi în oraşele din România. mytaxi este un partener ideal pentru noi, pentru că suntem hotărâţi să investim în piaţa locală, astfel încât să oferim cea mai sigură şi legală formă de transport autorizat şi pentru a ajuta oamenii să se deplaseze mai uşor prin soluţii de mobilitate avansate. Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu echipa mytaxi pentru a dezvolta noi soluţii inovatoare de mobilitate atât pentru şoferi, cât şi pentru pasageri. Intenţionăm să dezvoltăm un centru local de Cercetare şi Dezvoltare (R&D) în Bucureşti pentru a furniza tehnologia necesară pentru mobilitatea globală şi suntem în plin proces de recrutare şi angajare în toate aspectele afacerii şi tehnologiei“, spune şi Mihai Rotaru, cofondator şi CEO, Clever Taxi.
     
    mytaxi este un produs al companiei Intelligent Apps GmbH, fondat în iunie 2009, şi este prima aplicaţie care pune în legătură directă pasagerul cu un şofer de taxi. Cu peste 10 milioane de descărcări şi peste 120.000 de şofer înregistraţi, mytaxi este liderul pieţei de e-hailing din Europa. Aplicaţia este disponibilă în 70 de oraşe din 11 ţări din Europa. Cu aproape 400 de angajaţi, mytaxi activează în Germania, Austria, Polonia, Spania, Italia, Portugalia, Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Grecia şi România. Din septembrie 2014, mytaxi este o subsidiară a Daimler Mobility Services GmbH (parte din grupul Daimler).
     
    În iulie 2016 mytaxi a anunţat comasarea cu aplicaţia Heilo, liderul de pe piaţa din Marea Britanie şi Irlanda; un pas important pentru a deveni liderul pieţei europene. În februarie 2017, mytaxi a anunţat achiziţia a Taxibeat, liderul de pe piaţa din Grecia. Taxibeat va fi integrat în platforma mytaxi şi va prelua imaginea mytaxi. CEO-ul mytaxi este fostul CEO-ul Hailo, Andrew Pinnington.
     
    Clever Taxi este aplicaţia construită de Clever Tech SRL şi este liderul pe piaţa aplicaţiilor de e-hailing din România. Compania a fost fondată în 2010 în Bucureşti şi a venit ca un răspuns pentru nevoia pieţei de a avea o alternativă sigură pentru a găsi un taxi la orele de vârf în zonele aglomerate din oraş, iar soluţia a fost o aplicaţie dedicată smartphone-urilor. Cofondatori sunt Mihai Rotaru şi Alex Dumitru.
    Până în prezent Clever Taxi a înregistrat peste 40 de milioane de comenzi în 20 de oraşe din România. Cu 600.000 de utilizatori şi peste 17.000 de şoferi înregistraţi, este prima alegere atunci când călătoreşti în România.
     

  • Uber cere, printr-un amendament, exceptarea platformelor tehnologice de la aplicarea Legii 38/2003

    Uber cere Ministerului Transporturilor includerea următorului amendament: „Platformele tehnologice care funcţionează potrivit legii române, precum şi deplasarea persoanelor cu autovehicule proprietate personală care s-au organizat în vederea deplasării prin intermediul platformei tehnologice sunt exceptate de la aplicarea prevederilor Legii 38/2002.”

    „Amendamentul depus astăzi este în linie cu angajamentul luat de reprezentanţii Guvernului, care au agreat că Uber este un serviciu diferit şi complementar celui de taxi şi că este nevoie de un cadru de reglementare distinct”, se arată în comunicatul Uber.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt locurile în care au petrecut cei mai mulţi români de 1 mai pe litoral

    Comenzile din această perioadă au avut o rată de acceptare de 75%, iar cele mai populare locaţii au fost Loft, Sunwaves şi complexele rezidenţiale din Năvodari şi Mamaia Sat.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, în prezent, aplicaţia Clever Taxi are cel mai mare număr de şoferi disponibili şi poate fi folosită în peste 20 de oraşe din România. Cele mai mari sunt Bucureşti, Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Braşov, Ploieşti, Galaţi şi Sibiu. Clever Taxi este prima şi singura aplicaţie de e-hailing dezvoltată în România. Aceasta permite plata curselor de taxi cash, dar şi direct prin aplicaţie, prin card bancar. De asemenea, aplicaţia permite şi plata prin SMS.

    Clever Taxi are peste 600.000 de utilizatori şi peste 40 de milioane de curse făcute de la lansare, octombrie 2012.

  • De ce s-a ascuns acest om într-o peşteră pe Everest. Motivul e halucinant

    Ryan Sean Davy a fost găsit ascuns într-o peşteră pe Everest, la o înălţime de aproximativ 6.000 de metri.

    Căţărătorul se ascundea pentru a scăpa de oficialii nepalezi, care percep o taxî de 9.000 de euro celor care vor să urce pe cel mai înalt vârf din lume.

    Sud-africanul a fost alungat de pe munte, paşaportul i-a fost confiscat şi va fi acum nevoit să achite o amendă de 22.000 de dolari.

    Gyanendra Shresth, oficial nepalez, a declarat că l-a văzut pe bărbat umblând singur pe lângă o tabără de alpinişti, aşa că a decis să îl abordeze; în acel moment, însă, Sean Davy a luat-o la fugă.

    Căţărătorul sud-african ar putea primi interdicţie de a mai intra în Nepal timp de 5 ani şi una de a urca pe munte valabilă 10 ani.

  • Dorin Oancea, editorialist Mediafax: Bătaia lungă a disputei dintre taximetrişti şi Uber

    Li s-a spus luddiţi, după numele insului care i-a condus, şi ecourile acelei mişcări pot fi regăsite chiar şi astăzi, în comunităţi care nu agreează tehnologia sau globalizarea sau traiul modern. Aceeaşi mentalitate o regăsesc şi în mişcarea şoferilor de taxi faţă de serviciul Uber, mişcare care a fost capul de afiş al săptămânii care se încheie şi care mi-a umplut wall-ul paginii de Facebook de opinii. Opinii, trebuie să spun, nu prea favorabile şoferilor de taxi bucureşteni, din varii motive, binecunoscute – lipsă de politeţe sau de bani mărunţi, muzica de un anume gen, fumat, mod de adresare lipsit de politeţe.

    Ce nu înţeleg nici şoferii de taxi nici domnii care conduc organizaţiile care îi reprezintă este că schimbarea este mult mai profundă şi ţine de conceptul de economie colaborativă, de care ar trebui să se preocupe nu numai ei, ci şi autorităţile statului sau cele europene. Economia colaborativă a fost inventată în urmă cu câţiva ani şi este intens folosită de specialişti de cel puţin trei, dar nu este un concept tocmai comun – de pildă, doi americani din trei nu au auzit de aşa ceva. Este modelul de afaceri care permite oamenilor să folosească bunuri în comun, de unde obţinerea de finanţări – vezi platformele de crowdfunding de genul Kickstarter şi care constituie o alternativă la serviciile de creditare, de unde posibilităţi noi de a călători – vezi Uber sau Zipcar, alternative la companiile da taxi sau de transport, de unde cazare – vezi cazul serviciului Airbnb, alternativă la lanţurile actuale de hoteluri. Modelul poate fi adoptat chiar şi de administraţii, vezi proiectul “Open Budget: Oakland”, un model de claritate în ceea ce priveşte administrarea bugetului local, care permite oricărui cetăţean să înţeleagă ce se întâmplă cu banii proveniţi din taxele locale şi să participe la distribuirea acestora.

    Economia colaborativă va afecta nu numai companiile de taximetre din România, ci, în curând, şi băncile, hotelurile, educaţia, modul de a munci sau sistemul administrativ. Iar disputa dintre taximetrişti şi Uber este falsă, adevărata competiţie este între un model de a trăi şi munci după preceptele secolului XIX sau cele ale secolului XXI. Este adevărat că demersul taximetriştilor români este susţinut de mişcări asemănătoare în multe alte ţări, cum la fel de adevărat este că serviciul a fost interzis în alte părţi ale lumii.

    Îngrijorarea taximetriştilor în privinţa fiscalizării serviciilor Uber este falsă şi Uber în sine este o companie care are destule probleme. Mai importante decât această dispută sunt schimbările pe care le anunţă, la care ar trebui să ne gândim cu toţii, nu numai taximetrişti sau uberişti; iar autorităţile ar trebui să se gândească nu la modul în care pot amenda pe unii şi pe alţii, ci la modul în care sistemul se schimbă. Şoferii Uber îşi folosesc maşinile personale, pentru care plătesc asigurare, benzină şi piese de schimb, şi plătesc companiei un procent deloc de neglijat din încasări, dar nu au asigurări medicale sau sociale, pentru că nu sunt angajaţi. Robert Reich, profesor de economie şi fost oficial în administraţia Clinton, defineşte astfel de abordări drept o întoarcere la mentalităţile secolulului XIX. Lumea a înţeles greu şi a trecut şi mai greu de la exploatare la decenţă şi la o anume corectitudine – siguranţa locului de muncă, salariu minim, program de lucru, eliminarea muncii copiilor. Criza economică a dezechilibrat piaţa muncii, iar oamenii valorează mai puţin. Politicienii, corporaţiile şi instituţiile financiare, spune Reich, au câştigat destulă putere pentru a reorganiza piaţa muncii în aşa fel încât să îşi sporească averile, iar oamenii simpli au rămas undeva în urmă. Fie ei taximetrişti sau uberişti.

  • Dorin Oancea, editorialist Mediafax: Bătaia lungă a disputei dintre taximetrişti şi Uber

    Li s-a spus luddiţi, după numele insului care i-a condus, şi ecourile acelei mişcări pot fi regăsite chiar şi astăzi, în comunităţi care nu agreează tehnologia sau globalizarea sau traiul modern. Aceeaşi mentalitate o regăsesc şi în mişcarea şoferilor de taxi faţă de serviciul Uber, mişcare care a fost capul de afiş al săptămânii care se încheie şi care mi-a umplut wall-ul paginii de Facebook de opinii. Opinii, trebuie să spun, nu prea favorabile şoferilor de taxi bucureşteni, din varii motive, binecunoscute – lipsă de politeţe sau de bani mărunţi, muzica de un anume gen, fumat, mod de adresare lipsit de politeţe.

    Ce nu înţeleg nici şoferii de taxi nici domnii care conduc organizaţiile care îi reprezintă este că schimbarea este mult mai profundă şi ţine de conceptul de economie colaborativă, de care ar trebui să se preocupe nu numai ei, ci şi autorităţile statului sau cele europene. Economia colaborativă a fost inventată în urmă cu câţiva ani şi este intens folosită de specialişti de cel puţin trei, dar nu este un concept tocmai comun – de pildă, doi americani din trei nu au auzit de aşa ceva. Este modelul de afaceri care permite oamenilor să folosească bunuri în comun, de unde obţinerea de finanţări – vezi platformele de crowdfunding de genul Kickstarter şi care constituie o alternativă la serviciile de creditare, de unde posibilităţi noi de a călători – vezi Uber sau Zipcar, alternative la companiile da taxi sau de transport, de unde cazare – vezi cazul serviciului Airbnb, alternativă la lanţurile actuale de hoteluri. Modelul poate fi adoptat chiar şi de administraţii, vezi proiectul “Open Budget: Oakland”, un model de claritate în ceea ce priveşte administrarea bugetului local, care permite oricărui cetăţean să înţeleagă ce se întâmplă cu banii proveniţi din taxele locale şi să participe la distribuirea acestora.

    Economia colaborativă va afecta nu numai companiile de taximetre din România, ci, în curând, şi băncile, hotelurile, educaţia, modul de a munci sau sistemul administrativ. Iar disputa dintre taximetrişti şi Uber este falsă, adevărata competiţie este între un model de a trăi şi munci după preceptele secolului XIX sau cele ale secolului XXI. Este adevărat că demersul taximetriştilor români este susţinut de mişcări asemănătoare în multe alte ţări, cum la fel de adevărat este că serviciul a fost interzis în alte părţi ale lumii.

    Îngrijorarea taximetriştilor în privinţa fiscalizării serviciilor Uber este falsă şi Uber în sine este o companie care are destule probleme. Mai importante decât această dispută sunt schimbările pe care le anunţă, la care ar trebui să ne gândim cu toţii, nu numai taximetrişti sau uberişti; iar autorităţile ar trebui să se gândească nu la modul în care pot amenda pe unii şi pe alţii, ci la modul în care sistemul se schimbă. Şoferii Uber îşi folosesc maşinile personale, pentru care plătesc asigurare, benzină şi piese de schimb, şi plătesc companiei un procent deloc de neglijat din încasări, dar nu au asigurări medicale sau sociale, pentru că nu sunt angajaţi. Robert Reich, profesor de economie şi fost oficial în administraţia Clinton, defineşte astfel de abordări drept o întoarcere la mentalităţile secolulului XIX. Lumea a înţeles greu şi a trecut şi mai greu de la exploatare la decenţă şi la o anume corectitudine – siguranţa locului de muncă, salariu minim, program de lucru, eliminarea muncii copiilor. Criza economică a dezechilibrat piaţa muncii, iar oamenii valorează mai puţin. Politicienii, corporaţiile şi instituţiile financiare, spune Reich, au câştigat destulă putere pentru a reorganiza piaţa muncii în aşa fel încât să îşi sporească averile, iar oamenii simpli au rămas undeva în urmă. Fie ei taximetrişti sau uberişti.

  • Decizie şoc în Italia: Uber a fost interzis. Autorităţile italiene acuză compania de competiţie neloială faţă de şoferii de taxi

    Mai precis, acestea susţin că Uber este o companie de transport care nu respectă legile transportului de persoane, tarífele nefiind stabilite de autoritatea de transport. Acesta a fost de altfel principalul motiv pentru care asociaţiile de taximetrişti s-au revoltat, dat fiind că ei nu pot modifica tarifele practicate. Uber are zece zile la dispoziţie pentru sistarea completă a activităţii din Italia şi îi este interzis să mai deruleze orice campanie de publicitate.

    Dacă nu se va încadra în termen şi va continua să opereze pe teritoriul Italiei, compania va trebui să plătească 10.000 euro pe zi (3,65 milioane euro pe an). În prezent însă italienii încă mai pot comanda o maşină Uber. Oficialii Uber au declarat pentru cotidianul local La Republica că vor contesta decizia în instanţă, menţionând că legea de transport de persoane din Italia este învechită şi că nu este spre beneficiul italienilor.

    Uber, care este prezentă şi în România de doi ani, s-a confruntat de asemenea cu proteste din partea taximetriştilor, în special atunci când a lansat serviciul la Cluj-Napoca. Curtea de Apel Cluj a respins însă cererea de încetare a activităţii Uber în Cluj-Napoca, susţinând că firma americană administrează o platformă tehnologică şi nu activităţi de transport de persoane.

    În Bucureşti, viceprimarul general al municipiului, Aurelian Bădulescu, a declarat că Uber este „o activitate neautorizată“, care încalcă legea taximetriei şi hotărârea Consiliului General al Muncipiului Bucureşti.

    Pe piaţa lcoală Uber are în prezent  câteva mii de şoferi-parteneri, care au libertate deplină în alegerea programului. România este a doua piaţă din Europa Centrală şi de Est ca importanţă pentru Uber, după Polonia, iar potenţialul local de dezvoltare este uriaş, aplicaţia mizând pe un milion de utilizatori în unu-doi ani, a declarat  Nicoleta Schroeder, general manager Uber România, invitată la ZF Live. Potrivit reprezentantei Uber, ar putea însă dura mai mulţi ani până când legislaţia va fi actualizată.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • A făcut cel mai mare pariu tehnologic şi i-a reuşit. Anul acesta a vândut compania pentru 15 milioane de dolari

    În urmă cu aproximativ un an, compania a lansat o colecţie de 12 smartwatch-uri. „Când Vector Watch s-a născut, am pornit de la ideea că viaţa noastră este extrem de fragmentată, că ar trebui să fie mai puţin dependentă de telefon şi de notificările acestuia: vezi pe ceas cine te sună şi cine îţi scrie şi de ce este asta important, aşa că poţi să decizi să ignori persoana respectivă; altfel, dacă iei telefonul ca să vezi SMS-ul, poate începi să răspunzi, poate mai intri şi în alte aplicaţii şi aşa pierzi 10 minute. 10 minute, de mai multe ori pe zi, înseamnă mult timp pierdut“, descria antreprenorul, într-un interviu acordat anterior, ideea care a stat la baza conceptului Vector Watch.

    Andrei Pitiş ezită să facă estimări exacte despre numărul de unităţi pe care şi-a propus să le vândă anual, dar crede că vor ajunge în top 5 al producătorilor de smartwatch-uri, cu câteva zeci de mii de ceasuri vândute într-un an la nivel global, concurând cu jucători precum Apple, Samsung sau Motorola.

    Anul trecut, compania Vector Watch a obţinut o nouă finanţare – a treia, în valoare de 5 milioane de dolari, care va fi utilizată pentru extinderea biroului din SUA şi dezvoltarea produsului, potrivit ZF. Aceasta este cea de-a treia investiţie a grupului Gecad în Vector, anterior start‑up‑ul a mai primit o finanţare de de 2 milioane de dolari şi o alta de 0,5 milioane de euro. 

    Anul acesta reprezentanţii Vector Watch au anunţat pe site-ul companiei că au vândut compania către Fitbit, liderul de piaţă pe segmentul de fitness wearables. Iniţial nu au dezvăluit valoarea tranzacţiei, dar apoi în februarie 2017 a fost dezvăluit că Vector Watch a fost cumpărată pentru 15 milioane de dolari

    Andrei Pitiş a fost director al companiei de IT Ixia în anii ‘90, iar apoi a devenit antreprenor. Una dintre ultimele sale investiţii înainte de Vector Watch a fost aplicaţia de administrare online a comenzilor de taxi Clever Taxi.

    Puteţi citi mai multe despre Vector Watch aici

  • A făcut cel mai mare pariu tehnologic şi i-a reuşit. Anul acesta a vândut compania pentru 15 milioane de dolari

    În urmă cu aproximativ un an, compania a lansat o colecţie de 12 smartwatch-uri. „Când Vector Watch s-a născut, am pornit de la ideea că viaţa noastră este extrem de fragmentată, că ar trebui să fie mai puţin dependentă de telefon şi de notificările acestuia: vezi pe ceas cine te sună şi cine îţi scrie şi de ce este asta important, aşa că poţi să decizi să ignori persoana respectivă; altfel, dacă iei telefonul ca să vezi SMS-ul, poate începi să răspunzi, poate mai intri şi în alte aplicaţii şi aşa pierzi 10 minute. 10 minute, de mai multe ori pe zi, înseamnă mult timp pierdut“, descria antreprenorul, într-un interviu acordat anterior, ideea care a stat la baza conceptului Vector Watch.

    Andrei Pitiş ezită să facă estimări exacte despre numărul de unităţi pe care şi-a propus să le vândă anual, dar crede că vor ajunge în top 5 al producătorilor de smartwatch-uri, cu câteva zeci de mii de ceasuri vândute într-un an la nivel global, concurând cu jucători precum Apple, Samsung sau Motorola.

    Anul trecut, compania Vector Watch a obţinut o nouă finanţare – a treia, în valoare de 5 milioane de dolari, care va fi utilizată pentru extinderea biroului din SUA şi dezvoltarea produsului, potrivit ZF. Aceasta este cea de-a treia investiţie a grupului Gecad în Vector, anterior start‑up‑ul a mai primit o finanţare de de 2 milioane de dolari şi o alta de 0,5 milioane de euro. 

    Anul acesta reprezentanţii Vector Watch au anunţat pe site-ul companiei că au vândut compania către Fitbit, liderul de piaţă pe segmentul de fitness wearables. Iniţial nu au dezvăluit valoarea tranzacţiei, dar apoi în februarie 2017 a fost dezvăluit că Vector Watch a fost cumpărată pentru 15 milioane de dolari

    Andrei Pitiş a fost director al companiei de IT Ixia în anii ‘90, iar apoi a devenit antreprenor. Una dintre ultimele sale investiţii înainte de Vector Watch a fost aplicaţia de administrare online a comenzilor de taxi Clever Taxi.

    Puteţi citi mai multe despre Vector Watch aici