Tag: taxi

  • FORT, Asociaţia de Monitorizare Taxi Transilvania şi Clever acţionează COTAR în instanţă

    Cele trei organizaţii arată, într-un comunicat de presă remis marţi MEDIAFAX, că dosarul, având numărul 16992/3/2019, a fost depus la Tribunalul Bucureşti.

    Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Asociaţia de Monitorizare Taxi Transilvania şi Clever îşi exprimă astfel nemulţumirea privind acţiunile COTAR de promovare a unor interese pe care ei le consideră nereprezentative la nivelul industriei.

    Cele trei organizaţii mai susţin că statutul nereprezentativ al COTAR în dialogul cu autorităţile reprezintă o barieră pentru eforturile de modernizare a cadrului legislativ actual şi de asigurare a unei concurenţe reale în industrie.

    “Pentru a fi reprezentativă la nivel de industrie, confederaţia ar trebui să fie formată din cel puţin două federaţii patronale, conform prevederilor în vigoare pentru constituirea unei confederaţii, şi să aibă membri care să activeze în toate tipurile de activităţi din sector, criterii care nu sunt în acest moment îndeplinite. În acelaşi timp, o mare parte dintre membrii confederaţiei nu mai sunt în activitate, nu mai activează în domeniul transporturilor sau sunt în prezent dezafiliaţi şi înscrişi în alte federaţii. Implicit, membrii rămaşi activi nu însumează, prin angajaţii lor, procentele minimale cerute de lege”, a transmis Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT).

    “COTAR nu doar că nu îndeplineşte criteriile legale şi de legitimitate ca reprezentant principal al patronatelor din sectorul transporturilor din România, dar în ultimii ani a încercat de nenumărate ori să elimine orice aplicaţie de tip agregatoare de taxi. Au avut cinci propuneri de regulamente la Primăria Bucureşti şi trei propuneri de ordonanţe în detrimentul şoferilor de taxi şi aplicaţilor, iar în acest moment urmăresc eliminarea totală a concurenţei. În condiţiile în care peste 70% dintre şoferii de taxi folosesc aplicaţiile agregatoare de tipul Clever ca principală sursă de preluare a comenzilor, considerăm că membrii COTAR ignoră în mod voit dorinţa taximetriştilor”, a precizat şi Anca Gherle, Public Affairs Clever.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră pentru Uber: Este pentru prima dată când compania oferă rezultatele financiare. Suma pierdută de companie anul trecut este una astronomică

    Uber Technologies are 91 de milioane de utilizatori la nivel global, însă ritmul de creştere încetineşte iar compania ar putea să nu treacă niciodată pe profit, potrivit datelor prezentate de Uber în cererea de listare la bursă pe care a depus-o ieri, potrivit Reuters.

    Documentul oferă o primă privire de ansamblu asupra situaţiei financiare din istoria de zece ani a companiei – istorie care a început într-o noapte de iarnă în care fondatorii nu reuşeau să găsească un taxi.

    Uber detaliază în document modul în care a crescut exponenţial în ultimii trei ani, dar şi modul în care un val de scandaluri publice şi intrarea mai multor jucători în piaţă a pus presiune pe planurile de a atrage şi a reţine călători.

    Datele arată cât de departe este Uber de a trece pe profit, încât compania a atras atenţia cu privire la necesitatea unor cheltuieli operaţionale „în creştere în viitorul apropiat”.

    Uber a înregistrat pierderi operaţionale de 3,03 miliarde de dolari în 2018.

    Cererea depusă la SEC (autoritatea de supraveghere financiară din SUA) arată că Uber are în medie 91 de milioane de utilizatori lunar pe platformă, inclusiv pentru serviciul Uber Eats, potrivit datelor de la finalul lui 2018.

    Această cifră este în creştere cu 33,8% faţă de finalul lui 2017, însă creşterea a încetinit faţă de un avans de 51% în anul anterior.

    Uber nu a mai prezentat aceste cifre până acum, iar ele reliefează dimensiunea businesului.

    În 2018 Uber a înregistrat venituri de 11,3 miliarde dolari, în creştere cu 42% faţă de 2017, însă cu un ritm de creştere la jumătate faţă de avansul de 106% din anul anterior.

     

     

     

     

     

  • Verificări în masă în rândul taximetrişitilor şi şoferilor de Uber. La ce sumă s-au ridicat amenzile aplicate de poliţişti

    „S-a urmărit eliminarea activităţilor ilicite în domeniul taximetriei/transportului în regim de închiriere, verificarea deţinerii documentelor de transport de persoane în regim taxi/închiriere, verificarea stării tehnice, reducerea numărului de accidente rutiere şi impunerea respectării normelor legale care reglementează activitatea de transport public de persoane”, se arată într-un comunicat, transmis, duminică, de Brigada Rutieră.

    Controlul a fost efectuat în noaptea de 15 spre 16 martie, iar potrivit sursei citate, au fost verificate peste 110 de autoturisme şi au fost aplicate 64 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 45.000 de lei, pentru abateri de la normele legale care reglementează circulaţia pe drumurile publice şi activitatea de transport public de persoane în regim de taxi/închiriere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a scăpat o româncă, şofer de taxi, de moarte. 2 clienţi i-au dat foc şi au strâns-o de gât

    Românca Ani Voinea a povestit, pentru La Voz de Galicia, că duminică seară a fost la un pas de moarte, după ce a fost atacată de cei doi.
     
    În timp ce se aflau în maşină, femeia a încercat să-i dea foc la păr, iar bărbatul a strâns-o de gât.
     
    Ani a povestit, însă, că, în ciuda atacului, şi-a păstrat calmul şi a reuşit să oprească maşina, să claxoneze puternic şi să declanşeze sistemul de alarmă. În plus, folosindu-se de tehnici de apărare, a reuşit să scape din mâinile celor doi.
     
    Românca spune, de asemenea, că nimeni nu o va putea împiedica să-şi facă meseria.
     
    “Nu mi-este frică. Nimeni, nici cei care mă atacă din spate, nu mă vor împiedica să-mi fac treaba. Este o muncă pe care o iubesc şi cu asta pot să-mi sprijin familia”, a declarat românca.
     
    Ani Voinea le-a predat poliţiştilor imaginile de pe camerele instalate în maşina de taxi, spunând totodată că le-a oferit forţelor de ordine o descriere foarte bună a celor care au atacat-o.
     
    “Sunt singurul taxi care are camere instalate. Nu am făcut-o de frică, ci pentru ca să mă ajute în cazul unui incident în trafic, cum ar fi un accident sau altceva. Nu o folosesc doar pentru cei care vor să mă jefuiască”, a mai spus românca.
  • Andrei Pitiş, VP engineering şi head of Bucharest office / Fitbit: “Companiile cu o bună reputaţie sunt acelea cu care îţi doreşti să lucrezi, cu care vrei să te asociezi şi să dezvolţi o relaţie de business stabilă. Un manager cu o reputaţie bună înseamnă un profesionist în care poţi avea încredere”

    Carte de vizită
    ¶ Este absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti şi a urmat un master în Computer Science în cadrul aceleiaşi instituţii
    ¶ Este fondatorul start-up-ului Vector Watch, cel mai mare pariu tehnologic şi comercial al unor antreprenori români în industria gadgeturilor portabile
    ¶ Anul trecut, Vector Watch a fost cumpărat de gigantul american Fitbit, într-o tranzacţie de 15 milioane de dolari
    ¶ Printre pariurile sale investiţionale se numără şi aplicaţia de administrare online a comenzilor de taxi Clever Taxi
    ¶ Este cofondator al programului de accelerare pentru start-up-uri Innovation Labs 

  • Star Taxi mută judecata cu Primăria Bucureşti privind interzicerea aplicaţiilor de tip taxi la Curtea Europeană de Justiţie

    La începutul lunii noiembrie, Curtea de Apel Bucureşti a suspendat hotărârea  Primăriei Capitalei, din 19 decembrie 2017.
     
    Star Taxi a solicitat, in mai multe rânduri, Primăriei Municipiului Bucureşti abrogarea H.C.G.M.B. 626/2017, ca fiind, pentru bucureşteni, cea mai simplă şi mai puţin costisitoare rezolvare a multiplelor probleme de legalitate ridicate prin aceasta hotărâre.
     
  • Star Taxi mută judecata cu Primăria Bucureşti privind interzicerea aplicaţiilor de tip taxi la Curtea Europeană de Justiţie

    La începutul lunii noiembrie, Curtea de Apel Bucureşti a suspendat hotărârea  Primăriei Capitalei, din 19 decembrie 2017.
     
    Star Taxi a solicitat, in mai multe rânduri, Primăriei Municipiului Bucureşti abrogarea H.C.G.M.B. 626/2017, ca fiind, pentru bucureşteni, cea mai simplă şi mai puţin costisitoare rezolvare a multiplelor probleme de legalitate ridicate prin aceasta hotărâre.
     
  • Waymo, companie soră cu Goolge, a lansat un serviciu comercial de taxi fără şofer

    Un serviciu comercial, care generează încasări, este o etapă importantă, care plasează Waymo înaintea rivalilor americani, în special Cruise Automation al General Motors Co şi Uber Technologies, care încă nu şi-au lansat propriile servicii.
     
    Pentru a utiliza serviciul Waymo, numit Waymo One, pasagerii trebuie să descarce o aplicaţie şi să furnizeze un număr de card de credit, similar cu serviciile Uber şi Lyft. Un şofer uman se află la volan, dar doar pentru a interveni în caz de urgenţă.
     
    Un text efectuat de Reuters a dovedit că există provocări majore, începând cu obstacole tehnice. Un taxi Waymo One, testat săptămâna trecută de Reuters, s-a dovedit a fi lent şi derutant, şi rămâne de văzut dacă va fi folosit în continuare de clienţi, după ce noutatea va fi trecut. Reglementările privind industria sunt un mozaic incoerent şi un obstacol semnificativ în calea expansiunii rapide, comentează agenţia.
     
    Waymo nu spune exact câte dintre maşinile sale se află pe drumurile din Arizona. Compania a precizat că serviciul este limitat iniţial la câteva “sute” de persoane, invitate să se înscrie anul trecut. Preţul este aproximativ acelaşi cu cele ale Uber şi Lyft. Un drum de 15 minute, de 4,8 km, a costat 7,59 dolari, puţin peste suma de 7,22 dolari cerută de Lyft.
     
  • Cine vrea să fie milionar?

    Andrei Pitiş are la activ proiectele din care a devenit el milionar, Vector Watch, primul smartwatch românesc, care a fost cumpărat de americanii de la Fitbit, Clever Taxi – care a fost cumpărat de grupul german Daimler prin Mytaxi, Bittnet – listat la bursă, şi Froala, un start-up ieşit pe piaţă în 2014, cumpărat de o companie americană.
    Pentru a ajuta 100 de români să devină milionari în euro, trebuie să lucreze cu 400, spune Pitiş, iar ca să ajungă aici, trebuie să facă o platformă. „Este clar că nu pot să fac singur asta.”
    Nu-mi amintesc ca vreun alt om de afaceri român să aibă o idee la fel de generoasă, să împartă milioanele de euro cu alţii.
    Problema este dacă cei care au idei, cei care încearcă ceva nou în acestă lume de sute de milioane de idei din IT, vor să devină milionari.
    Pentru a ajunge acolo trebuie să ieşi din ideea ta, pe care o consideri genială şi pe care vrei să nu o fure nimeni. Ea trebuie scoasă dintre cei patru pereţi pentru a fi testată, criticată, copiată etc.
    Mai mult decât atât, trebuie să accepţi să vină şi alţii în companie, adică să-ţi dai, să-ţi vinzi o bucată din business „pe nimic, pe seminţe”, aşa cum este expresia.
    Pentru a atrage know-how, pentru a atrage relaţii, pentru a deschide alte uşi, pentru a fi introdus către investitori, către lumea celor care au mai mulţi bani, trebuie să fii dispus să dai ceva aproape gratis.
    Iar aici foarte mulţi se împotmolesc şi nu înţeleg de ce nu înaintează, de ce nu reuşesc să scoată capul la suprafaţă, de ce li se închid uşi.
    Cum să-mi dau ideea pe seminţe?
    Şi în loc să se deschidă, se închid în birou, se închid în bordei şi rămân acolo sperând că vor veni „americanii”.
    Face parte din cultura noastră.
    Daniel David, poate cel mai cunoscut sociolog român la ora actuală, autorul cărţii „Psihologia poporului român”, spune într-un interviu pentru Adevărul: Profilul psihocultural actual al României se caracterizează prin structura colectivistă, cu neîncredere faţă de cei din afara colectivului, concentrarea puterii sociale cu tendinţe spre autoritarism, interpretarea incertitudinii aduse de viitor ca pericol, cu frica faţă de schimbare şi cantonarea în prezent şi controlul comportamentului social mai degrabă prin pedepse decât prin recompense, cu vânarea greşelilor.
    El adaugă: Deşi inteligenţa şi creativitatea noastră se ridică la nivelul celor din ţările dezvoltate, România nu se remarcă în Uniunea Europeană ca o ţară competitivă, inovativă, performantă economic, în educaţie sau sănătate. Dacă am învăţa să avem încredere unii în ceilalţi, am coopera mai bine şi am fi astfel în stare să construim împreună instituţii sociale moderne, care să ne utilizeze potenţialul intelectual bun pe care îl avem.
    Andrei Pitiş are o idee generoasă, dar are nevoie şi de start-up-uri, şi de antreprenori dispuşi să se deschidă, dispuşi să accepte să se vândă mai întâi ieftin, dispuşi să lucreze pentru alţii pe nimic la început. Şi chiar mult timp după aceea.
    Iar acest lucru ar fi în contradicţie cu profilul nostru psihocultural. Ne este frică de viitor, nu cooperăm, considerăm că autoritarismul e cea mai bună formă de management şi avem o frică strămoşească de a ne apăra şi de a nu fi furaţi.
    Întrebarea şi provocarea pe care a lansat-o Andrei Pitiş este: Dacă aveţi idei, veniţi la mine, vreau să vă fac milionari.

  • Andrei Frunză, CEO al Clever Taxi, fost redactor la ZF în 2004: “Îmi amintesc perfect prima interacţiune cu lumea ZF şi emoţia din momentul în care am primit propunerea de a deveni redactor”

    „Un coleg de facultate m-a încurajat să particip la o primă discuţie în redacţie. Îmi amintesc perfect prima interacţiune cu lumea ZF, prima discuţie cu Fini (Cristian Hostiuc) şi întrebarea sa despre randamentul anualizat al unui portofoliu, dar mai ales emoţia din momentul în care am primit propunerea de a deveni redactor. Am crescut profesional cu fascinaţia pentru Ziarul Financiar, iar şansa de a fi fost o mică parte din energia acestui brand reprezintă în continuare un motiv personal de bucurie.

    Am parcurs mai multe capitole editoriale în ZF, fiind cel mai apropiat de zonele de companii, respectiv asigurări. Privind retrospectiv, cred că experienţa ZF în primul rând mi-a hrănit curiozitatea pentru lumea businessului, pofta de a construi şi a face parte din proiecte relevante. Pe scurt, a fost un antrenament excelent, o adevărată şcoală, iar pentru asta mulţumesc ZF-ului, colegilor de atunci, majoritatea prieteni acum.

    Sunt multe momente de care îmi amintesc cu drag, însă aş alege doar două. Mai întâi, a fost primul colţ de primă pagină, moment de care am fost şi rămân exagerat de mândru. Iar un al doilea este cel în care, cu ocazia unui material legat de piaţa mobilităţii urbane şi producătorii locali de biciclete, reprezentantul unui mare producător local, un business frumos şi care a crescut spectaculos în ultimii ani, m-a bănuit de spionaj industrial, fiind la momentul respectiv nevoit să îl conduc în redacţie pentru o validare a faptului că fac parte din echipa ZF. Am trăit atunci foarte intens iluzia de a fi relevant. :)”