BusinessMagazin

Tag: supraveghere

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Bogdan Roşu, director executiv la Next Capital Group

    În cadrul Next Capital Group, care are 255 de angajaţi, principalele companii sunt IFN Next Capital Finance SA şi Optima Solutions Services SRL. „Creşterea medie anuală din ultimii 5 ani a veniturilor pe grup a fost de 30% de la an la an.”

    Licenţiat în Finanţe, Asigurări şi Burse de Valori, la ASE, promoţia 2001, Bogdan Roşu a absolvit cursurile de Executive Management ale Universităţii Stanford (California) în 2010; este încă student la ACCA şi spune că nu a abandonat „dorinţa de dezvoltare academică, însă în acest moment am şi alte priorităţi în plan personal”. 

    Şi-a început cariera în vânzări, în industria auto, şi spune că „adevărata şcoală şi fundaţie pentru mine a fost Connex (acum Vodafone), unde m-am angajat chiar de la lansare, în aprilie 1997”. La 25 de ani era cel mai tânăr manager din companie, având în subordine aproape 70 de oameni, iar la 28 de ani era cel mai tânăr director, coordonând patru departamente şi aproape 180 de angajaţi. La 30 de ani a devenit director executiv al primului IFN specializat în factoring din România, autorizat de BNR în 2006; din 2010 este şi membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Române de Factoring.

    În 2006 a luat o decizie radicală: „Am hotărât să ies din confortul unui post bine plătit în multinaţională şi să încep viaţa în zona de antreprenoriat (Next Capital), alături de alţi doi membri fondatori şi acţionari. A fost şi o oportunitate de piaţă, dar şi o ambiţie personală să reuşesc într-un mediu total diferit de cel cu care eram obişnuit în ultimii ani şi consider că mi-a reuşit”.

  • Managerul care ţine frâiele Bursei de Valori de la Bucureşti

    Născut într-un oraş de provincie polonez din sud-vestul ţării, „un oraş frumos cu o istorie complicată şi interesantă”, după cum descrie chiar el meleagurile natale a urmat cursurile universităţii la Cracovia. A fost iniţial asistent universitar la Facultatea de Drept din Cracovia, a lucrat în cadrul guvernului polonez pentru ceva mai mult de un an, apoi a fost apoi vicepreşedinte executiv al Depozitarului Naţional, iar ulterior CEO al Bursei de la Varşovia, care are rulaje de zece ori mai mari decât cea de la Bucureşti.

    Convingerea fermă a lui Ludwik Sobolewski este că „e foarte bine să ai oameni în jurul tău, pentru că ai ocazia, rareori, să porţi conversaţii transformaţionale”. Prietenii sunt cei care ajută în situaţii critice, dar Sobolewski spune că nu i-a fost niciodată uşor să-şi facă prieteni şi că a întâlnit de-a lungul timpului mulţi falşi prieteni.

    „Testul este în momentul când ai un eşec. De fapt, definiţia unui prieten este că e o persoană care nu te invidiază când ai realizări şi nu se bucură când dai de greu. Eu nu am prea multe astfel de persoane în jurul meu”, povestea Sobolewski în cadrul unui eveniment Meet the CEO.

  • Cât a primit Mariana Gheorghe anul trecut ca membru în consiliul de supraveghere al ING

    Ea a fost numită în această funcţie din cadrul băncii în mai 2015, fiind membru în comitetul de risc.

    Pentru 2015 Mariana Gheorghe a primit o remuneraţie parţială în valoare de 40.000 de euro.

    Mariana Gheorghe conduce de 11 ani grupul din industria petrolului şi a gazelor OMV Petrom, cu vânzări de peste 16 mld. lei anul trecut.

    Prin numirea la ING din 2015, ea a obţinut una dintre cele mai înalte poziţii deţinute vreodată de un manager român la conducerea unei bănci.

  • Numirea unui Consiliu de Supraveghere interimar la Hidroelectrica nemulţumeşte Fondul Proprietatea

    Ministerul Energiei a propus la finele lunii martie numirea unui nou Consiliu de Supraveghere interimar al Hidroelectrica, pe o perioadă de patru luni.

    CEO-ul Fondului Proprietatea crede că menţinerea stării actuale de provizorat ar putea întârzia şi afecta grav listarea la bursă a companiei Hidroelectrica.

    „Cea mai valoroasă companie din România are nevoie de stabilitate, predictibilitate şi profesionişti de top în Consiliul de Supraveghere. Actuala propunere nu respectă dispoziţiile privind guvernanţa corporativă din Legea 111/2016, care stabileşte criterii profesionale şi proceduri transparente de selectare a membrilor Consiliilor de Supraveghere din companiile de stat.

    Considerăm că numirea unui alt consiliu interimar în locul unuia pe termen lung, selectat în conformitate cu Legea 111/2016, nu va face decât să prelungească instabilitatea şi lipsa de predictibilitate pentru companie încă patru luni, generând riscuri majore pentru aceasta. Menţinerea stării actuale de provizorat ar putea întârzia şi afecta grav IPO-ul Hidroelectrica. Este foarte posibil ca această situaţie să aibă ca efect diminuarea valorii companiei la listare, scăderea încrederii investitorilor în oportunitatea de a investi în Hidroelectrica, şi, nu în ultimul rând, prejudicierea acţionarilor săi, statul român şi Fondul Proprietatea”, a spus Konieczny.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu devine ŞEF peste tot. Decizia semnată de Iohannis care schimbă totul în România

    Criticile la adresa legii au fost nenumărate. Principalele obiecţii vizau faptul că recomandările instituţiei ar fi de fapt obligatorii şi că acest comitet nu ar fi altceva decât un supraguvern în care membrii au imunitate.
     
    Totuşi, preşedintele Iohannis a continuat şi a promulgat legea, iar guvernatorul BNR Mugur Isărescu a primit şi mai multă autoritate. Vedeţi mai jos ce se întâmplă în România. 
     

  • ASF nu mai vrea să prelungească plafonarea RCA: Autoritatea de Supraveghere Financiară introduce conceptul de „client cu risc ridicat”

    Potrivit ASF, pachetul de acţiuni cuprinde „un pilon legislativ, inclusiv participarea la aprobarea Legii RCA în Parlament şi elaborarea legislaţiei de nivelul 2. de competenţa Autorităţii”, apoi „introducerea preţului de referinţă, cu monitorizarea primelor efective pentru sectoarele cele mai vulnerabile” şi „implementarea de măsuri specifice de protecţie a consumatorilor”.
     
    Printre cele mai importante măsuri pe care ASF le are în vedere se numără stabilirea tarifelor de referinţă, introducerea în legislaţie a conceptului „client cu risc ridicat”, elaborarea unor ghiduri cu privire la relaţia asigurătorilor/intermediarilor cu consumatorii, precum şi derularea unor activităţi susţinute de informare publică şi de educaţie financiară pe tema poliţelor RCA.
     
    În vederea stabilirii tarifelor de referinţă, ASF va contracta servicii actuariale de specialitate din partea unei terţe părţi independente pentru întărirea credibilităţii rezultatelor obţinute. Totodată, ASF va lucra la acest proiect cu Banca Mondială care va oferi asistenţă tehnică în vederea consolidării unei pieţe de asigurări RCA orientată pe tarife de referinţă.
     
    Referitor la introducerea conceptului „client cu risc ridicat”, ASF precizează că, pentru această categorie specială, analiza prevederilor legislative de pe alte pieţe mature (ex. Austria, Belgia) indică abordări precum „posibilitatea apelării la o asociaţie a asigurătorilor în situaţia în care tariful de primă depăşeşte un anumit prag”. În urma determinării de către această asociaţie a unui tarif aferent riscului ridicat, „contractul de asigurare este repartizat pe baza unor criterii care pot să ţină cont de cota de piaţă, către o societate de asigurare membră a asociaţiei. În România, acest proces ar putea fi gestionat de către BAAR”.
     

  • Angajatorii n-au voie să supravegheze video salariaţii în birouri şi nici să-i amprenteze

    Regulile referitoare la folosirea camerelor video in scopuri de supraveghere au fost stabilite acum trei ani prin Decizia Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal nr. 52/2012.

    Conform actului normativ, imaginile cu persoanele filmate — obtinute cu camerele video — sunt considerate date cu caracter personal chiar daca nu sunt asociate cu datele de identitate ale acestora. Regula se aplica si daca acestea nu contin imaginea persoanelor filmate, dar contin alte informatii care pot duce la o identificare efectiva a acestora.

    Supravegherea video nu este permisa in interiorul birourilor in care lucreaza angajatii, exceptand situatiile expres prevazute de lege sau avizul de la ANSPDCP.

    “Prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajatilor prin mijloace de supraveghere video este permisa pentru indeplinirea unor obligatii legale exprese sau in temeiul unui interes legitim, cu respectarea drepturilor persoanelor angajate, in special a informarii prealabile a acestora”, prevede Decizia nr. 52/2012. In alte situatii, supravegherea video se face doar cu consimtamantul expres si liber exprimat al salariatilor, respectandu-se drepturile acestora.

    Dintr-un comunicat de presa recent al ANSPDCP reiese ca mai multi angajatori au fost sanctionati in ultima perioada dupa ce, in urma plangerilor/sesizarilor, aceasta autoritate a facut investigatii si a gasit ca salariatii erau supravegheati in birouri.

    “Angajatorii respectivi au fost sanctionati cu amenda, sanctiuni care au fost mentinute de catre instantele de judecata, prin hotarari definitive si irevocabile, confirmandu-se astfel temeinicia si legalitatea masurilor luate de catre autoritatea de supraveghere”, scrie in anunt.

    Mai precis, instantele au confirmat faptul ca supravegherea video a salariatilor in birouri este ilegala, din moment ce inainte de instalarea camerelor nu s-a facut o analiza referitoare la necesitatea si proportionalitatea masurii. In plus, angajatorii respectivi n-au cautat nici solutii alternative care sa aiba un impact mai mic asupra vietii private a salariatilor.

    “De asemenea, instanta a retinut ca nu a fost realizata informarea directa, intr-o maniera completa si clara a salariatilor, strict sub aspectul acestor prelucrari, iar acestia nu au fost consultati anterior in mod direct si explicit, ceea ce a condus la concluzia ca angajatorul a actionat in afara legislatiei in materie (nationala si internationala)”, subliniaza sursa citata.

    Practic, supravegherea video in birouri a fost considerata de judecatori ca fiind o masura disproportionata. In acest fel a fost incalcat dreptul la viata privata si, prin monitorizarea permanenta, s-a creat o stare de presiune la locul de munca.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Angajatorii n-au voie să supravegheze video salariaţii în birouri şi nici să-i amprenteze

    Regulile referitoare la folosirea camerelor video in scopuri de supraveghere au fost stabilite acum trei ani prin Decizia Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal nr. 52/2012.

    Conform actului normativ, imaginile cu persoanele filmate — obtinute cu camerele video — sunt considerate date cu caracter personal chiar daca nu sunt asociate cu datele de identitate ale acestora. Regula se aplica si daca acestea nu contin imaginea persoanelor filmate, dar contin alte informatii care pot duce la o identificare efectiva a acestora.

    Supravegherea video nu este permisa in interiorul birourilor in care lucreaza angajatii, exceptand situatiile expres prevazute de lege sau avizul de la ANSPDCP.

    “Prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajatilor prin mijloace de supraveghere video este permisa pentru indeplinirea unor obligatii legale exprese sau in temeiul unui interes legitim, cu respectarea drepturilor persoanelor angajate, in special a informarii prealabile a acestora”, prevede Decizia nr. 52/2012. In alte situatii, supravegherea video se face doar cu consimtamantul expres si liber exprimat al salariatilor, respectandu-se drepturile acestora.

    Dintr-un comunicat de presa recent al ANSPDCP reiese ca mai multi angajatori au fost sanctionati in ultima perioada dupa ce, in urma plangerilor/sesizarilor, aceasta autoritate a facut investigatii si a gasit ca salariatii erau supravegheati in birouri.

    “Angajatorii respectivi au fost sanctionati cu amenda, sanctiuni care au fost mentinute de catre instantele de judecata, prin hotarari definitive si irevocabile, confirmandu-se astfel temeinicia si legalitatea masurilor luate de catre autoritatea de supraveghere”, scrie in anunt.

    Mai precis, instantele au confirmat faptul ca supravegherea video a salariatilor in birouri este ilegala, din moment ce inainte de instalarea camerelor nu s-a facut o analiza referitoare la necesitatea si proportionalitatea masurii. In plus, angajatorii respectivi n-au cautat nici solutii alternative care sa aiba un impact mai mic asupra vietii private a salariatilor.

    “De asemenea, instanta a retinut ca nu a fost realizata informarea directa, intr-o maniera completa si clara a salariatilor, strict sub aspectul acestor prelucrari, iar acestia nu au fost consultati anterior in mod direct si explicit, ceea ce a condus la concluzia ca angajatorul a actionat in afara legislatiei in materie (nationala si internationala)”, subliniaza sursa citata.

    Practic, supravegherea video in birouri a fost considerata de judecatori ca fiind o masura disproportionata. In acest fel a fost incalcat dreptul la viata privata si, prin monitorizarea permanenta, s-a creat o stare de presiune la locul de munca.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Consumatorii din China cred că problemele bateriilor iPhone ar fi mai grave decât recunoaşte Apple

    Problemele bateriilor iPhone, care cauzează închiderea spontană a telefoanelor, sunt mai mari decât recunoaşte Apple, afectând iPhone 6, iPhone 6 Plus, nu doar iPhone 6s, susţine Asociaţia de Consumatori din China, citată de publicaţia Quartz.

    Asociaţia de Consumatori din China (China Consumers Association – CCA), un grup guvernamental de supraveghere, susţine că Apple trebuie să ia mai multe măsuri pentru a redresa problema, acuzând compania că nu reuşeşte că asigure nevoile primare ale consumatorilor pentru o comunicare wireless obişnuită. Aceasta este a doua notificare pentru Apple din partea asociaţiei şi evidenţiază faptul că autorităţile de la Beijing au devenit unele dintre cele mai agresive instituţii care supraveghează producătorul Apple.

    Consumatorii din China şi din alte state au raportat în ultimele săptămâni că iPhone-urile lor se închid, chiar dacă bateriile arată că sunt încărcate în proporţie de 30%.

    Pe 20 noiembrie, Apple a recunoscut că „un număr mic de dispozitive iPhone 6s”, produse între septembrie şi octombrie 2015 „s-ar putea închide în mod neaşteptat”. Telefoanele care au aceeaşi serie cu cea anunţată pe site pot fi aduse la magazinele Apple sau la vânzătorii autorizaţi pentru înlocuirea bateriei, în mod gratuit.

    CCA vrea ca Apple să se ofere să rezolve problemele descoperite şi la alte modele şi să prezinte o explicaţie detaliată în legătură cu motivele pentru care au apărut aceste probleme.

    După ce Apple a publicat programul destinat problemelor de închidere neaşteptată a iPhone 6s, consumatorii au continuat să raporteze situaţii similare la CCA. „După ce am adunat rapoartele, am descoperit că problemele de închidere există la iPhone 6, iPhone 6 Plus, iPhone 6s Plus, pe lângă dispozitivele iPhone 6s produse între septembrie şi octombrie 2015”, au anunţat autorităţile chineze.

    Mai mult, câţiva utilizatori chinezi s-au plâns că înlocuirea bateriei Apple nu rezolvă problema de închidere spontană a telefoanelor.

    Quartz a solicitat un răspuns din partea Apple, dar nu a primit unul până la momentul publicării articolului.

  • Demisii la cel mai înalt nivel în România: Cele două anunţuri au făcut înconjurul ţării

    Marius Vorniceanu a anunţat Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) că a transmis astăzi la Parlament demisia din funcţia de vicepreşedinte şi membru al Consiliului ASF, începând cu data de 3 octombrie 2016.

    “Domnul Marius Vorniceanu, vicepreşedintele Sectorului Asigurări-Reasigurări din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, a anunţat Consiliul ASF că a înaintat Parlamentului României, în cursul zilei de astăzi, demisia din funcţia de Vicepreşedinte şi membru al Consiliului ASF, începând cu data de 3 octombrie 2016”, a transmis ASF.

    Demisiile care au zguduit România. Vedeţi AICI cine şi-a dat ieri demisia