Tag: supraveghere

  • Acţionarii Transelectrica au aprobat noii membri provizorii din Consiliul de Supraveghere al companiei

    Astfel. Consiliul de Supraveghere va fi format din Mihaela Virginia Toader, Mihaela Constantinovici , Mircea Gheorghe Dumitru Coşea şi Florin-Radu Ciocănelea, cărora li se adaugă Petru Tărniceru şi Ionică Bădilă.

    Numirea vine după scandalul apărut în această săptămână pe tema studiilor fostului şef al Transelectrica, Marius Dănuţ Caraşol, revocat ulterior din funcţii.

    Consiliul de Supraveghere al operatorului naţional al reţelei de transport al energiei electrice s-a reunit joi dimineaţă după ce Edupedu.ro a dezvăluit că Marius Caraşol şi-a falsificat CV-ul, spunând că a absolvit Facultatea de Electro­tehnică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, instituţie care a transmis faptul că directorul companiei „a fost student al UPB, dar nu a finalizat studiile“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţionarii Transelectrica au aprobat noii membri provizorii din Consiliul de Supraveghere al companiei

    Astfel. Consiliul de Supraveghere va fi format din Mihaela Virginia Toader, Mihaela Constantinovici , Mircea Gheorghe Dumitru Coşea şi Florin-Radu Ciocănelea, cărora li se adaugă Petru Tărniceru şi Ionică Bădilă.

    Numirea vine după scandalul apărut în această săptămână pe tema studiilor fostului şef al Transelectrica, Marius Dănuţ Caraşol, revocat ulterior din funcţii.

    Consiliul de Supraveghere al operatorului naţional al reţelei de transport al energiei electrice s-a reunit joi dimineaţă după ce Edupedu.ro a dezvăluit că Marius Caraşol şi-a falsificat CV-ul, spunând că a absolvit Facultatea de Electro­tehnică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, instituţie care a transmis faptul că directorul companiei „a fost student al UPB, dar nu a finalizat studiile“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transelectrica numeşte cinci membri provizorii ai directoratului şi prelungeşte mandatul preşedintelui consiliului de supraveghere

    “Mandatul se acordă pentru o durata de 4 luni începând cu data de 21.06.2019 cu posibilitatea prelungirii, pentru motive temeinice, pentru încă două luni, dar durata mandatului nu va depăşi data finalizării procedurii de selecţie a membrilor Directoratului Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” SA în condiţiile O.U.G. nr. 109/2011, dacă procedura se va finaliza în interiorul acestui interval”, se arată în raport.
     
    De asemenea, în cadrul aceleiaşi şedinţe, membrii consiliului de supraveghere i-au prelungit lui Mircea Gheorghe Dumitru Coşea, 77 de ani, profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti, mandatul de preşedinte al consiliului de supraveghere.
     
  • China a inventat un nou tip de export: statul care te urmăreşte şi ştie totul despre tine

    Odată cu noul Drum al Mătăsii, o reţea de legături comerciale şi de infrastructură de transport şi energie răspândită în toată lumea, China creează şi un „Drum al Mătăsii digital pentru secolul XXI”, după cum spune chiar preşedintele chinez Xi Jinping. Nerăbdătoare să păşească pe acest drum sunt state cu tendinţe autoritare, cărora China le exportă tehnologie ultramodernă de supraveghere a populaţiei. Compania Huawei joacă un rol important în iniţiativa Beijingului.

    Analiştii se tem că astfel China îşi construieşte o poziţie dominantă în sectorul informaţiilor şi cel al tehnologiei inteligenţei artificiale. Mai multe state din jurul României se visează porţile de intrare a comerţului chinezesc în Europa. Guvernul Serbiei vrea să folosească tehnologia pentru a îmbunătăţi siguranţa publică în capitala Belgrad şi a ales să implementeze „Soluţia pentru un oraş sigur” a Huawei – un sistem de supraveghere care include instalarea a mii de camere de supraveghere. Premierul Serbiei, Aleksandar Vucic, a fost ministrul de informaţii al dictatorului Slobodan Milosevici.

    În ultima vreme, mai multe ziare şi publicaţii au scris despre „statul supraveghetor” pe care în construiesc şi îl exportă conducătorii de la Beijing. The New York Times şi revista Newsweek sunt unele dintre ele. Poveştile lor i-au atras atenţia lui Zak Doffman, contribuitor la Forbes specializat în supraveghere şi securitate cibernetică.

    „Sub conducerea preşedintelui Xi Jinping“, scrie New York Times, „guvernul chinez a extins considerabil supravegherea internă, alimentând o nouă generaţie de companii care produc tehnologie sofisticată la preţuri tot mai mici. O iniţiativă globală de infrastructură răspândeşte această tehnologie mai departe.“

    Ziarul american s-a concentrat pe cazul Ecuadorului, care are un sistem de supraveghere instalat din 2011, „o versiune de bază a unui program de control computerizat pe care Beijingul a cheltuit miliarde de dolari pentru a-l construi de-a lungul unui deceniu de progres tehnologic. Potrivit guvernului din Ecuador, camerele video furnizează imagini poliţiei pentru examinare. „Investigaţia ziarului a constatat că filmările ajung şi la temuta agenţie de informaţii interne a ţării, care, în timpul preşedintelui anterior, Rafael Correa, a avut o lungă istorie de urmărire, intimidare şi atacare a adversarilor politici.“ Sistemul Ecuador“, se arată în articolul din The New York Times, „se numeşte ECU-911 şi a fost făcut în mare parte de două companii chinezeşti controlate de stat, CEIEC şi Huawei“. Huawei a informat ziarul printr-un comunicat că „furnizează tehnologii pentru a sprijini programele pentru oraşe inteligente şi oraşe sigure din întreaga lume. În fiecare caz, Huawei nu se implică în stabilirea politicii publice în ceea ce priveşte modul în care este utilizată această tehnologie“.

    Între timp, un articol din Newsweek s-a concentrat pe dezvoltarea de sisteme de supraveghere bazată pe inteligenţă artificială, de multe ori cu investiţii şi colaborări din SUA, inclusiv cu companii precum Microsoft, Google şi universităţi americane. „În statele cu instituţii care nu pot fi trase la răspundere şi cu abuzuri frecvente în ceea ce priveşte drepturile omului“, arată Newsweek, „sistemele AI vor produce, cel mai probabil, pagube mai mari.“ China este un exemplu deosebit pentru că liderul său a îmbrăţişat cu entuziasm tehnologiile AI şi a creat cel mai sofisticat stat supraveghetor din lume în provincia Xinjiang, urmărind mişcările zilnice ale cetăţenilor şi utilizarea smartphone-urilor.

    Articolul explică faptul cum „companiile chinezeşti precum Huawei şi ZTE construiesc oraşe inteligente în Pakistan, Filipine şi Kenya cu o tehnologie de supraveghere cuprinzătoare încorporată“ şi, deşi „vânzarea de echipamente avansate pentru profit este diferită de utilizarea tehnologiei cu un scop geopolitic expres, aceste noi capabilităţi pot să planteze seminţele supravegherii universale: întrucât guvernele devin din ce în ce mai dependente de tehnologia chinezească pentru a-şi gestiona populaţia şi pentru a-şi păstra puterea, acestea se vor confrunta cu presiuni mai mari pentru a se alinia la agenda Chinei.

    Zilele trecute, ZDNet a raportat că „Serbia vrea să utilizeze tehnologia pentru a îmbunătăţi siguranţa publică în capitala Belgrad. În acest scop, guvernul a decis implementarea soluţiei Huawei Safe City – un sistem de supraveghere care include instalarea a mii de camere de securitate“. Huawei a elaborat un studiu de caz în privinţa Serbiei, care, potrivit ZDNet, „a dispărut în mod misterios“ când jurnaliştii au început să pună întrebări. În acest caz, Huawei a pretins că este „singurul furnizor care poate oferi o soluţie completă pentru un oraş sigur. În prezent, Huawei a implementat sistemele Safe City în 230 de oraşe pentru mai mult de 90 de guverne naţionale sau regionale“.

    Huawei s-a concentrat mai mult în ultima vreme pe lumea strălucitoare a reţelelor viitorului, 5G. SUA fac presiuni pentru a împiedica implementarea tehnologiei Huawei 5G în reţele din ţările aliate. Argumentul său este că echipamentele chinezeşti pot conţine dispozitive care fie facilitează colectarea de informaţii, fie permit un atac asupra reţelei. În plus, autorităţile americane susţin că Huawei are legături puternice cu guvernul de la Beijing şi este obligată să-şi prezinte ofertele. Toate acestea sunt negate în mod vehement de partea chineză.

    Potrivit celor de la The Times, CIA a prezentat informaţii înalţilor oficiali britanici la începutul acestui an care susţin suspiciunile că Huawei „a primit finanţare de la ramuri ale aparatului de securitate al Beijingului. Serviciile americane de informaţii au dovedit Marii Britanii că Huawei a luat bani de la Armata de Eliberare a Poporului, de la Comisia Naţională de Securitate a Chinei şi de la o a treia ramură a reţelei de informaţii chineze“.

    The Times susţine că informaţiile au fost furnizate „numai celor mai înalţi oficiali din Regatul Unit“ şi că CIA a acordat materialului „o clasificare de certitudine puternică, dar nu absolută“. Ziarul a scris, de asemenea, că o a doua sursă spune că există o opinie în interiorul comunităţii de informaţii din SUA că „ministerul chinez al siguranţei – principala organizaţie de securitate şi spionaj a Chinei – a aprobat finanţare guvernamentală pentru Huawei“.

    În ciuda acestui fapt, Marea Britanie a decis să includă Huawei în reţeaua sa 5G, restricţionându-i accesul doar la sistemele esenţiale.
    Marea Britanie nu este singura care ignoră avertismentele din SUA. Recent, Huawei a anunţat că „a semnat 40 de contracte comerciale pentru reţele 5G cu operatori de top la nivel mondial şi că a livrat mai mult de 70.000 de staţii de bază 5G pe pieţele din întreaga lume“.

    Potrivit companiei, aceasta „a ajutat peste 160 de oraşe din peste 40 de ţări şi regiuni să implementeze proiecte pentru oraşe smart. Huawei a jucat un rol activ în dezvoltarea standardului naţional chinez pentru oraşe inteligente. Intelligent Operation Center (IOC), o soluţie dezvoltată de Huawei cu rol de «creier» al oraşului inteligent, a fost desfăşurată în mai mult de 10 oraşe din întreaga lume şi a devenit liderul domeniului IOC global“.

    Există numeroase referinţe, chiar dacă studiul de caz din Serbia a fost şters. „Soluţiile Huawei pentru oraşe sigure sunt implementate acum în peste 700 de oraşe din peste 100 de ţări şi regiuni“, susţine compania, „inclusiv în Brazilia, Mexic, Serbia, Singapore, Spania, Africa de Sud şi Turcia. În Africa de Sud şi Thailanda, Government Cloud Solution a Huawei ajută guvernele să administreze resursele, să integreze datele şi să crească în mod continuu adoptarea ICT (Information and Communications Technology – tehnologia informaţiei şi comunicării). În Brazilia, serviciul Huawei de e-taxe a contribuit la dublarea numărului de facturi electronice emise şi a ajutat ţara să-şi implementeze reformele fiscale.“

    Un documentar recent al BBC susţine că o soluţie pentru oraşe sigure aplicată de Huawei în Pakistan ascundea carduri Wi-Fi suplimentare” în incintele sistemelor de supraveghere video care reprezentau o posibilă ameninţare latentă, de tipul backdoor. Dispozitivele au fost cercetate şi apoi eliminate. „Cu soluţia noastră“, arată Huawei, „în oraşul Lahore a scăzut timpul mediu necesar pentru a răspunde la incidentele de siguranţă publică de la 30 de minute la 10 minute şi a fost redus timpul mediu în care ofiţerii de politie rezolvă un caz de la 45 de zile la 2 zile.”

    „Iar în China, de unde Huawei îşi obţine doar puţin peste 50% din veniturile din ce în ce mai mari, compania a participat la peste 60 de proiecte pebtru oraşe smart, inclusiv în Beijing, Shanghai, Tianjin, Shenzhen, Suzhou, Jilin, Yiyang şi Gaoqing (oraşe cu populaţii cât ale unor ţări – n.r.). Am folosit cele mai noi tehnologii cum ar fi 5G, cloud computing şi IoT pentru a ajuta clienţii să construiască noi tipuri de guvernare, care să permită o administrare mai inteligentă a oraşului şi să promoveze un mediu mai prietenos cu oamenii şi cu afacerile.”

    Zak Doffman, specialistul în supraveghere şi securitate cibernetică care scrie pentru Forbes, crede că toată această poveste se poate reduce la experimentul Xinjiang, de opresiune permisă de sistemele de supraveghere. Xinjiang ar fi parte dintr-un program mult mai amplu din China, chiar cea mai extremă parte a acestui program. China a dezvoltat acolo un laborator de supraveghere ferit şi nelimitat. Xinjiang este o provincie cu o populaţie mai mare decât 22 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Inteligenţa artificială se hrăneşte cu date de instruire brute, în condiţii de siguranţă. Tehnologia poate fi îmbunătăţită fără constrângeri.

    În mai 2018, Departamentul de Securitate Publică al Regiunii Autonome Xinjiang şi Huawei au semnat un acord de cooperare strategică pentru un laborator comun de inovare. Un reprezentant al Huawei la ceremonia de semnare a declarat că organizaţia „va integra resursele, va oferi produse şi servicii de top şi va coopera pe scară largă cu întreprinderile locale de tehnologie înaltă pentru a construi o societate mai sigură şi mai inteligentă împreună cu departamentul de securitate publică al regiunii autonome“.

    Apoi, în august 2018, Huawei Urumqi DevCloud a fost lansat pentru a „promova dezvoltarea industriei de informaţii şi software în district şi în tot Urumqi“.

    Laboratoarele de tehnologie pe care China le-a dezvoltat (opresiv) în Xinjiang şi (mai sensibil) în metropolele ei uriaşe sunt exportate necontenit printr-un efort susţinut de stat pentru obţinerea unei poziţii dominante în sectorul securităţii. Prin achiziţionarea acestei tehnologii subvenţionate de statul chinez şi prin participarea la runde de investiţii nechibzuite pentru unicornii AI, Occidentul este un participant voluntar la acest effort, notează Doffman.

    Şi, aşa cum a explicat New York Times, „împrumuturile de la Beijing au pus la dispoziţia guvernelor tehnologii de supraveghere pe care nu şi le puteau permite în trecut, în timp ce sistemul autoritar chinez a diminuat transparenţa şi responsabilitatea utilizării“, adăugând că „start-up-urile chinezeşti, susţinute în parte cu investiţii americane, concurează pentru a construi soluţii de poliţie automată.

    Nadege Rolland, asociat la Biroul Naţional de Cercetare Asiatică din Washington, a declarat pentru Deutsche Welle că este important să se acorde atenţie „componentelor intangibile“ ale Drumului Digital al Mătăsii, cum ar fi promovarea de către Beijing a versiunii sale de norme de guvernanţă pentru internet. „Pentru ţările semiautoritare din întreaga lume, dintre care un număr mare se află sub umbrela Iniţiativei Belt and Road (BRI), modelul chinez de supraveghere digitală a populaţiei pare, probabil, destul de atrăgător“, a spus Rolland, fost consilier al guvernului francez pentru strategie în privinţa Chinei.

    „Deoarece ţările BRI devin dependente de China pentru internet, ele deschid posibilitatea pentru Beijing de a monitoriza şi de a deturna traficul de date, ajutând astfel la colectarea de informaţii de către China şi la progresele tehnologice în domenii precum AI“,
    a adăugat ea.

  • Proiect şocant: Trei deputaţi ALDE vor desfiinţarea ASF-ului şi întoarcerea la instituţiile din 2012

    Trei deputaţi ALDE au lansat în dezbatere publică un proiect de lege prin care susţin desfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi reînfiinţarea structurilor care s-au ocupat de supraveghere până în 2013, înainte ca Guvernul Ponta să înfiinţeze actuala Autoritate printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă la finele anului 2012.

    Prin urmare, propunerea legislativă iniţiată de deputaţii ALDE Băişanu Ştefan-Alexandru, Mocanu Adrian şi Olteanu Daniel, argumentează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) şi a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA).

    Iniţiatorii proiectului susţin că motivele principale invocate în 2012 pentru înfiinţarea ASF-ului au fost „disfuncţionalităţile constante în activitatea desfăşurată în sectorul pieţei de capita, cel al asigurărilor şi cel al sistemului de pensii private”, potrivit expunerii de motive din actualul proiect.

    „În fapt s-a realizat doar reunirea celor trei instituţii sub acelaşi acoperiş, întrucât şi în prezent cele trei sectoare de activitatea funcţionează separat, au specialziat separat, conduceri separate şi, deşi schema de personal a fost majorată semnificativ, activitatea ASF se desfăşoară deosebit de greoi”, menţionează deputaţii ALDE.

    Mircea Ursache, fost vicepreşedinte al ASF, susţine că aceasta este „o iniţiativă corectă doar pe jumătate” în contextul în care revenirea la o formulă care s-a dovedit deja a fi disfuncţională.

    „Ideea de a respecta modelul european este utilă prin desfacerea ASF-ului dar nu în trei pentru că ar fi o revenire la un proiect care pe vremuri, după părerea mea, nu şi-a atins scopul. (…) După cum cunoaşte piaţa eu am intervenit de mai multe ori public solicitând ca şi Româna să se alinieze modelului UE cu privire la autorităţile de supraveghere a pieţelor financiare nebancare. În acest sens, eu am solicitat ca aşa cum la Uniunea Europeană există două autorităţi de supraveghere europene – ESMA pentru piaţa de capital şi EIOPA pentru asigurări şi pensii private – tot aşa să se alinieze şi România prin divizarea ASF-ului în două entităţi, fiecare la rândul ei subordonată Autorităţii Europene”, explică Mircea Ursache, contactat de ZF.

    Pe de altă parte, propunerea susţine că instituiţiile individuale aveau o structură chiar mai eficientă decât actualul aparat de lucru din ASF. Ei susţin că disfuncţionalităţile autorităţii se reflectă şi în evoluţiile pieţei de capital şi subliniază „lipsa unor politici” de dezvoltare, în timp ce fostul vicepreşedinte al ASF insistă pe incapacitatea actorilor din piaţa de capital să ia decizii pentru piaţa de asigurări, sau invers, ceea ce generează nevoia separării instituţiei în două.

    „Din 2013 (anul înfiinţării ASF) şi până în prezent, numărul companiilor care intermediază tranzacţii pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) s-a diminuat cu peste 50%. Numărul conturilor deschise la BVB de către investitori individuali s-a diminuat cu peste 60%. În prezent mai sunt doar 60.000 de conturi, din care doar 15.000 active (conturi pe care s-a efectuat cel puţin o tranzacţie în ultimele 12 luni) în comparaţie cu Polonia, spre exemplu, unde numărul conturilor deschise de către investitori individuali depăşeşte 1,5 milioane la o populaţie de două ori mai mare faţă de cea a României. Nu în ultimul rând, este edificator, pentru imporanţa pieţei de capital într-o economie funcţională, faptul că în State Unite ale Americii şi în Marea Britanie peste 80% din companii se finanţează de pe piaţa de capital, la nivelul Uniunii Europene peste 20% din companii se finanţează de pe piaţa de capital, iar în România sub 5%”, motivează deputaţii. 
     

     

     

     

  • Consiliul de Supraveghere a schimbat conducerea Transelectrica. Noul director: Marius Caraşol

    Cei patru membri revocaţi, începând cu data de vineri, sunt Adrian-Constantin Rusu (preşedinte, care îşi începuse mandatul la 7 mai 2018), Andreea-Georgiana Florea (numită din 17 septembrie 2017), Viorel Vasiu (17 iulie 2018) şi Adrian-Mircea Teodorescu (17 iulie 2018).

    În schimb, în acest Directorat au fost numiţi următorii membri provizorii, începând cu aceeaşi dată: Marius-Dănuţ Caraşol, Andreea-Georgiana Florea, Constantin Saragea, Claudia-Gina Anastase şi Adrian Savu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maşina de sculptat

    În această a doua categorie se înscrie un artist londonez, Davide Quayola, care s-a apucat să recreeze sculpturi antice cu ajutorul unui braţ robotic care ciopleşte marmura. Modelul după care lucrează robotul este grupul statuar antic „Laocoon şi fii săi“, care îl reprezintă pe preotul troian ucis de şerpi alături de cei doi băieţi ai lui pentru că s-a opus introducerii în cetatea Troiei a calului lăsat în faţa porţilor de ahei. Quayola susţine că acest grup statuar este simbolul perfecţiunii artistice, scrie CNN, şi explică apelul la un robot prin dorinţa de a vedea cum percepe o maşină un obiect cunoscut, braţul robotic realizând o versiune incompletă, dar unică a originalului. 

  • Cea mai nouă lege, adoptată TACIT de Senat

    „Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacã instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu buna-credinţă ş fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială. Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute anterior se suportă de Banca Naţionalã a României”, arătau cele două prevederi abrogate în urma adoptării iniţiativei legislative.

    Iniţiatorul proiectului de lege, senatorul PNL, Daniel Zamfier, susţine că cele două prevederi vizau un dezechilibru în privinţa răspunderii tururor cetăţenilor în faţa legii.

    “Statuează un regim privilegiat pentru aceste categorii de personal, un nou tip de imunitate care este de natură să creeze un dezechilibru în ceea ce priveşte răspunderea tuturor cetăţenilor în faţa legii în legãtură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, imunitate ce excede cadrului constituţional”, a afirmat Daniel Zamfir, în expunerea de motive a proiectului.

    Acesta a adăugat că menţinerea prevederilor în proiectul de lege este o lipsă de asumare a responsabilităţilot factorilor din cadrul BNR.

    “Practic prin menţinerea acestor prevederi în Legea privind Statutul BNR putem vorbi despre o lipsă se asumare a responsabilităţii factorilor decizionali din cadrul BNR în condiţiile în care aceştia nu răspund în faţa legii pentru decizii de importanţă majoră asupra legii şi a societăţii economiei româneşti”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • S-au schimbat regulile jocului: Asociaţiile de proprietari vor decide condiţiile de funcţionare şi de amplasare a camerelor de supraveghere de la bloc

    Amplasarea camerelor de supraveghere la bloc, condiţiile de funcţionare a sistemului şi spaţiile în care se montează acestea se vor decide în adunarea generală a asociaţiilor de proprietari, a anunţat Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), într-un ghid bazat pe vechea legislaţie a protecţiei datelor, care este încă de actualitate.
     
    „În contextul în care instalarea unui sistem de supraveghere video în condominiu este necesară în vederea realizării unui interes legitim al asociaţiei de proprietari (asigurarea pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, a imobilelor şi a instalaţiilor de utilitate publică, precum şi a împrejmuirilor afectate acestora), hotărârea de a instala un astfel de sistem trebuie adoptată în cadrul adunării generale a asociaţiei de proprietari”, au spus reprezentanţii ANSPDC.
     
    Totodată, în cadrul adunării generale a asociaţiei de proprietari se decid şi condiţiile de funcţionare a sistemelor de supraveghere, dar şi locul de amplasare al acestora.
     
    Spaţiile în care se pot instala sisteme de supraveghere sunt intrarea în bloc, zona de acces la lift, casa liftului, accesul la casieria asociaţiei şi scara care duce la primul etaj. ANSPDCP nu interzice amplasarea camerelor de supraveghere pe fiecare etaj, dar nici nu o recomandă.
     
    „(…) pentru a nu reprezenta o intruziune nejustificată în viaţa privată a locatarilor, este important să fie evitată orientarea în mod direct a mijloacelor de supraveghere/camerele video către uşile apartamentelor, astfel încât să nu surpindă imagini din interior. De asemenea, instalarea de camere în alte locaţii decât cele mai sus precizate este posibilă numai în baza consimţământului tuturor proprietarilor. Este interzisă utilizarea mijloacelor de supraveghere video ascunse ori disimulate.”
     
  • O ameninţare informatică pentru spionaj se ascunde în aplicaţii legitime de pe dispozitive Android

    Odată mascat în aplicaţii reîmpachetate, spyware-ul denumit Triout poate să îşi ascundă prezenţa pe dispozitiv, să înregistreze convorbiri telefonice, să intercepteze mesaje scrise, să capteze conţinut video, să facă fotografii, să colecteze coordonate GPS şi să le transmită integral pe serverul de comandă şi control al atacatorului.

    Triout a apărut iniţial pe 15 mai, inclus într-o aplicaţie legitimă din GooglePlay care sugerează activităţi erotice cuplurilor. Între timp, aplicaţia nu mai poate fi accesată din Google Play, dar centrul de comandă şi control al spyware-ului continuă să fie funcţional şi în prezent. Asta înseamnă că atacatorii testează continuu noi funcţionalităţi şi compatiblităţi cu diverse dispozitive, aşadar ei încă lucrează la varianta finală a acestei ameninţări, aceasta putând reapărea oricând într-o altă aplicaţie legitimă.

    Aplicaţia infectată cu acest tip de malware a fost încărcată iniţial din Rusia, iar raportările cu cele mai multe victime infectate vin din Israel. Aceasta este aproape identică cu cea originală, atât în ce priveşte codul, cât şi funcţionalităţile, exceptând componenta infectată. Atât iconiţa aplicaţiei, cât şi interfaţa acesteia păstrează aparent toate funcţionalităţile originale, ca să nu trezească vreo suspiciune victimei infectate.