BusinessMagazin

Tag: Steve Jobs

  • Singurul lucru pe care Bill Gates l-a înţeles imediat, iar lui Steve Jobs i-au trebuit 20 de ani pentru a-l conştientiza

    Chiar dacă a întârziat cu intrarea pe piaţa globală de smartphone-uri, Bill Gates a înţeles mai repede decât alţii necesitatea platformelor şi a ecosistemelor online.

    Cartea “Reguli de strategie”, semnată de profesorii de afaceri David Yoffie şi Michael Cusumano, vorbeşte despre abilitatea lui Bill Gates de a înţelege valoarea unei industrii care “bazată mai degrabă pe platforme decât pe produse”, acesta fiind principalul factor din spatele succesului înregistrat de produsele Microsoft. Gates a înţeles acest lucru încă din anii ’70, în vreme ce lui Steve Jobs i-au trebuit 20 de ani pentru a ajunge la aceeaşi concluzie.

    Fondatorul Microsoft a avut această problemă în minte când a construit Windows, permiţând unor terţe părţi să dezvolte programe compatibile. În acest fel, Windows s-a transformat într-un ecosistem care a dominat zeci de ani piaţa soluţiilor software.

    Jobs, în schimb, era preocupat cu dezvoltarea unor produse cu un design deosebit care nu aveau susţinerea mai multor parteneri, aşa cum era cazul Microsoft. De-abia în 2003, Steve Jobs a conştientizat acest lucru şi a lansat platforma iTunes. Primul iPhone nu ar fi trebuit să suporte aplicaţii externe, dar directorii Apple l-au convins pe Jobs că acest lucru ar fi benefic pentru clienţi.

  • A dezvolta o idee deja existentă: 
istoria revoluţiei digitale

    Este nu numai o lucrare cu tentă biografică, ci şi ştiinţifică, care prezintă modul cum computerul personal şi internetul şi telefonul inteligent au apărut din minţile lui Charles Babbage, Ada Lovelace, Alan Turing, Robert Noyce, Tim Berners-Lee, Bill Gates, Larry Page sau a lui Jimmy Wales.

    Mi-a plăcut faptul că Isaacson a prezentat într-o istorie cu, să recunoaştem, puternice accente masculine şi contribuţia feminină, pentru că primii paşi în ceea ce astăzi numim programare au fost făcuţi de femei – Ada Lovelace, fiica poetului Byron, care a conceput primul algoritm procesat de o maşină, Grace Hooper, cu o contribuţie majoră la primele limbaje de programare, sau grupurile de doamne care s-au ocupat de programarea primelor calculatoare, mecanice, electromecanice sau cu lămpi (dar să ştiţi că am văzut şi puncte de vedere feministe care îi reproşau autorului anumite abordări; nu insist, feministele pot scrie propriile lor volume).

    Dând Cezarilor ce li se cuvine, cartea lui Isaacson este, totuşi, o istorie a inginerilor, cu sau fără diplomă, a celor care au creat tran-zistorul, microcipul, procesoarele, PC-ul sau interfaţa grafică. Multe fapte sunt cunoscute, dar capătă o dinamică aparte în textul cărţii, iar rezultatul este plăcut, alert, instructiv. Capitolele ţin de cronologie şi prezintă salturile mari: Computerul, Programarea, Tranzistorul, Microcipul, Jocurile video, Internetul, Computerul personal, Web; ultimul, ”De-a pururi Ada„, încercă să analizeze viito-rul evoluţiei om-maşină, care iscă astăzi atâtea întrebări. 

    Ce mai trebuie spus? Faptul că nici măcar vârfuri precum Bill Gates, Steve Jobs sau Larry Page nu-şi pot asuma deplin creaţiile lor; o istorioară din carte descrie exact ce vreau să spun: unul dintre cofondatorii Twitter, Jack Dorsey, a început, la un moment dat, să îşi aroge o serie de merite în interviuri, iar un alt cofondator, Evan Williams, i-a recomandat să se calmeze. ”Dar eu am inventat Twitter„, a replicat Dorsey. Iar celălalt i-a răspuns: ”Nu, n-ai inventat tu Twitter. Nici eu. Nici Biz Stone. Oamenii nu inventează lucruri pe internet. Doar dezvoltă o idee deja existentă„.

  • Steve Jobs, în 2010, despre ipoteza unui iPhone cu ecran mai mare: “Nu ar cumpăra nimeni aşa ceva. Nu poţi să îl ţii în mână”

    Steve Jobs, cofondatorul Apple, producătorul american al telefoanelor inteligente iPhone, declara, în 2010, după ce concurenţii din piaţa IT&C au început să dezvolte telefoane cu diagonala mai mare de 3,5 inci, că strategia nu va da rezultate.

    “Nu poţi să îl cuprinzi cu mâna. Nu ar cumpăra nimeni aşa ceva. Sunt ca nişte Hummere”, spunea Jobs, cu trimitere la succesul efemer al versiunilor de dimensiuni uriaşe ale maşinilor din clasa SUV, citat de WSJ. Jobs le-a permis rivalilor sud-coreeni de la Samsung să dezvolte o politică diferită în lansarea de noi produse. Deşi valorile lui Steve Jobs continuă să persiste în compania Apple, managementul instalat după moartea sa arată că abordarea procesului de dezvoltare de produse este acum mai flexibilă.

    În 2012, la un an după decesul lui Jobs, Apple avea să lanseze o versiune de dimensiuni mai mici a tabletei iPad, despre care cofondatorul spunea că vor fi un eşec total.

    La sfârşitul anului 2014, Apple avea să intre pe piaţa phablet (telefoanelor tabletă) prin lansarea noului iPhone 6 Plus, iar rezultatele financiare ale companiei raportate în trimestrul al patrulea, când a raportat cel mai mare profit al vreunei firme din istorie, arată cât de mult s-a înşelat Jobs. Apple a întrecut toate estimările, livrând 74,5 milioane de telefoane iPhone în ultimele trei luni, prima raportare financiară care include şi vânzările modelelor 6 şi 6 Plus, cu dimensiuni de 4,7 şi, respectiv, 5,5 inci. 

    Avansul de 8% raportat de Apple în trimestrul al patrulea arată că dimensiunile şi preţul mai mari au constituit factorul decisiv.

    Constatat iniţial în Asia, comportamentul de consum a fost semnalat apoi în statele vestice unde clienţii au devenit tot mai interesaţi de hibridul între telefon şi tabletă. 

    Analiştii companiei de studii de piaţă IDC se aşteaptă ca livrările de phablet să se dubleze în 2015 la 318 milioane de unităţi. Potrivit cercetătorilor Telsyte, unul din cinci posesori de smartphone din Australia iau în calcul să folosească un phablet până în 2016.

    Apple ar putra redeveni curând numărul unu mondial în clasamentul producătorilor de telefoane inteligente, o poziţie pierdută în 2011 în defavoarea Samsung, conform IDC. Avansul Samsung în dezvoltarea timpurie a telefoanelor cu ecran mai mare nu a adus vreun beneficiu. Telefoanele mai ieftine care rulează folosind sistemul de operare Android al companiei Google au afectat mai puternic cota de piaţă a Samsung decât cea a Apple. 

    Dezavantajul dificultăţii de a opera cu o singură mână telefoanele cu ecran de dimensiuni mari pare a fi compensat de autonomia sporită a bateriei şi de facilităţile oferite de ecranul mai mare.

    În luna septermbrie a anului trecut, Apple a lansat două noi modele de smartphone-uri, iPhone 6 şi iPhone 6 Plus. În primul weekend de la debutul pe piaţă al celor două iPhone-uri, Apple a vândut un număr record de peste 10 milioane de unităţi, cumpărătorii luând cu asalt magazinele clasice şi virtuale pentru a cumpăra telefoanele cu ecrane mari ale companiei, relatează Mediafax. Veniturile Apple au urcat cu 30% în primul trimestru al anului fiscal 2015 (perioada octombrie-decembrie 2014), la 74,6 miliarde de dolari faţă de 57,6 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă din 2013. Aceasta este cea mai bună creştere trimestrială a veniturilor înregistrată de compania americană, după cea din trimestrul al doilea fiscal din 2012, când s-a situat la 59%, relatează Bloomberg. Vânzările de iPhone-uri din perioada octombrie-decembrie au avansat cu 46% comparativ cu acelaşi interval din 2013, la numărul record de 74,5 milioane de unităţi, peste aşteptările analiştilor, care estimau că Apple va livra 64,9 milioane de unităţi. De asemenea, cifra este mai mare decât volumul de vânzări de iPhone-uri din întregul an fiscal 2011, când Apple a livrat 72,3 milioane de unităţi.

    Potrivit estimărilor firmei de cercetare de piaţă Counterpoint Technology, Apple şi Samsung au vândut câte 74,5 milioane de smartphone-uri în ultimele trei luni ale anului trecut, poziţia Samsung de lider al pieţei globale fiind ameninţată pentru prima dată începând din 2011, an în care compania sud-coreeană a lansat primul model al seriei de succes Galaxy, relatează MarketWatch, citat de agenţia Mediafax.

  • Un computer Apple-1, vândut personal de Steve Jobs în 1976, achiziţionat pentru 365.000 de dolari

    Computerul Ricketts Apple-1, numit astfel după primul său proprietar, Charles Ricketts, este singurul calculator Apple-1 despre care mai există documente care atestă că a fost vândut personal, în 1976, de Steve Jobs unui client, din casa familiei cofondatorului Apple, din Los Altos, în California, potrivit casei de licitaţii Christie’s.

    Suma obţinută la licitaţie pentru acest computer, de 365.000 de dolari, a fost puţin sub estimarea minimă a casei de licitaţii, care stabilise o valoarea între 400.000 şi 600.000 de dolari. În luna octombrie, organizaţia Henry Ford a plătit 905.000 de dolari pentru un computer din aceeaşi gamă.

    Dintre cele câteva sute de computere Apple-1 produse, mai există sub 50, potrivit datelor din domeniu.

    În cadrul aceleiaşi licitaţii, Rijksmuseum din Amsterdam, cu ajutorul a diferite fundaţii (Rembrandt Society, BankGiro Loterij, VSB fund, Mondriaan Fund) şi donatori privaţi, a cumpărat o figură bahică ce susţine un glob pământesc, lucrare de artă din secolul al XVII-lea, realizată de Adrien de Vries, plătind 27,9 milioane de dolari. Preţul estimat al sculpturii era situat între 15 milioane şi 25 de milioane de dolari.

    “Preţul obţinut urmează tendinţa actuală de obţinere a unor preţuri extraordinare pentru capodopere ale artei”, a declarat Jussi Pylkkanen, preşedinte global al casei Christie’s, care a şi condus licitaţia.

    Unul dintre obiectele a căror vânzare era cea mai aşteptată, pe care Christie’s l-a prezentat drept “vânzare excepţională”, a fost retras de la vânzare după 11 ore, când administratorii averii actriţei Joan Fontaine, care a murit în urmă cu un an, la vârsta de 96 de ani, au decis ca statueta Oscar, obţinută de Fontaine la categoria cea mai bună actriţă, pentru rolul din filmul “Suspiciune/ Suspicion”, din 1941, regizat de Alfred Hitchcok, să nu mai fie vândută alături de restul obiectelor din colecţia vedetei de cinema.

  • Un computer Apple-1, vândut personal de Steve Jobs în 1976, achiziţionat pentru 365.000 de dolari

    Computerul Ricketts Apple-1, numit astfel după primul său proprietar, Charles Ricketts, este singurul calculator Apple-1 despre care mai există documente care atestă că a fost vândut personal, în 1976, de Steve Jobs unui client, din casa familiei cofondatorului Apple, din Los Altos, în California, potrivit casei de licitaţii Christie’s.

    Suma obţinută la licitaţie pentru acest computer, de 365.000 de dolari, a fost puţin sub estimarea minimă a casei de licitaţii, care stabilise o valoarea între 400.000 şi 600.000 de dolari. În luna octombrie, organizaţia Henry Ford a plătit 905.000 de dolari pentru un computer din aceeaşi gamă.

    Dintre cele câteva sute de computere Apple-1 produse, mai există sub 50, potrivit datelor din domeniu.

    În cadrul aceleiaşi licitaţii, Rijksmuseum din Amsterdam, cu ajutorul a diferite fundaţii (Rembrandt Society, BankGiro Loterij, VSB fund, Mondriaan Fund) şi donatori privaţi, a cumpărat o figură bahică ce susţine un glob pământesc, lucrare de artă din secolul al XVII-lea, realizată de Adrien de Vries, plătind 27,9 milioane de dolari. Preţul estimat al sculpturii era situat între 15 milioane şi 25 de milioane de dolari.

    “Preţul obţinut urmează tendinţa actuală de obţinere a unor preţuri extraordinare pentru capodopere ale artei”, a declarat Jussi Pylkkanen, preşedinte global al casei Christie’s, care a şi condus licitaţia.

    Unul dintre obiectele a căror vânzare era cea mai aşteptată, pe care Christie’s l-a prezentat drept “vânzare excepţională”, a fost retras de la vânzare după 11 ore, când administratorii averii actriţei Joan Fontaine, care a murit în urmă cu un an, la vârsta de 96 de ani, au decis ca statueta Oscar, obţinută de Fontaine la categoria cea mai bună actriţă, pentru rolul din filmul “Suspiciune/ Suspicion”, din 1941, regizat de Alfred Hitchcok, să nu mai fie vândută alături de restul obiectelor din colecţia vedetei de cinema.

  • „În urmă cu 20 de ani îi aveam pe Johnny Cash, pe Bob Hope şi pe Steve Jobs. Acum nu avem nici Cash, nici Hope şi nici Jobs“

    “DACĂ ROMÂNIA VA AVEA CREŞTERE ECONOMICĂ DE 3,3% ANUL VIITOR, EU MĂ VOI ÎNTOARCE ÎN FAŢA DUMNEAVOASTRĂ ÎN ECHIPAMENT DE FOTBALIST. Pentru asta probabil că va trebui să slăbesc câteva kilograme şi să mă antrenez„, a spus, în cadrul Business Club, Steen Jakobsen, economistul-şef al băncii daneze Saxo Bank, instituţie fondată în 1992.

    Finanţistul a avut un discurs relaxat, presărat cu glume, dar o notă de pesimism s-a simţit la tot pasul, prin prisma previziunilor prezentate. ”Pentru cetăţeanul de rând situaţia este gravă, chiar dacă noi stăm confortabil şi discutăm despre tendinţe„, argumentează Steen Jakobsen, care de 25 de ani lucrează în cadrul băncii daneze şi călătoreşte în toate cele 26 de ţări unde are filiale banca. ”Situaţia este atât de rea încât nu poate fi decât mai rău„, spune finanţistul, care completează că şeful său, CEO şi cofondator al Saxo Bank, îl prezintă pe Steen Jakobsen ca fiind economistul care a prezis cinci din ultimele două crize mondiale. Prezentarea finanţistului începe cu o glumă. ”În urmă cu 20 de ani, îi aveam pe Johnny Cash, Bob Hope şi Steve Jobs. Acum nu avem Cash, nici Hope (speranţă) şi nici Jobs (slujbe).„

    ELEFANTUL DESPRE CARE NIMENI NU VORBEŞTE
    Motivul pentru care Jakobsen a creionat previziuni pesimiste pentru următorii ani este legat de gradul mare de îndatorare a ţărilor. ”Poate că datoriile sunt elefantul din cameră despre care nu vorbeşte nimeni, dar a crescut atât de mult încât fundaţia a început să crape. Îl ignorăm în detrimentul nostru.„ De pildă, datoria externă a Asiei a crescut la 2,5 trilioane de dolari de la 300 de miliarde de dolari în numai un deceniu, iar China cheltuie o avere doar pentru a administra o datorie care reprezintă 39% din PIB. Nici SUA nu sunt prea departe, având în vedere că în 2013 costul de întreţinere a datoriei s-a plasat la 6% din PIB, iar încărcarea datoriei s-a dublat în zece ani, ajungând la 80% din PIB. ”Şi lumea vestică ignoră în continuare nevoia de acea reformă structurală fundamentală care va permite antreprenoriatului privat să înflorească şi să crească.„ Or în contextul datoriilor actuale, nu se pune întrebarea ”dacă„, ci doar ”când„ ţările vor intra în default, este de părere Jakobsen. În opinia sa, în 2015 zona euro (inclusiv România) vor intra în recesiune, iar SUA se vor afla la limită de a intra în recesiune. În rândul predicţiilor Saxo Bank se află şi faptul că în primul trimestru al anului viitor inflaţia va fi redusă, moneda Statelor Unite va fi mai slabă ca în 2014, iar ţările din BRIC vor intra în colaps ca urmare a lipsei de reforme.

    NU CONTEAZĂ CINE VA FI ALES ÎN ROMÂNIA
    ”Singurul fel în care putem progresa este prin experienţa eşecului. Văd aceeaşi situaţie şi în România, iar în opinia mea alegerile prezidenţiale sunt o pierdere de vreme. Nimic nu se va întâmpla nici înainte şi nici după alegeri.„ În opinia finanţistului, nu numai în România, ci şi în lume politicul nu se află în poziţia de a influenţa mersul lucrurilor în economie. ”Nici măcar nu contează cine va fi ales în România, nu va conta nici din punct de vedere politic, nici economic. Inabilitatea mediului politic de a schimba lucrurile este de fapt motivul pentru care avem elefantul în cameră.„ Singurul mod prin care ţările vor evolua, nu numai România, ci întreaga lume, este prin eşec, pentru că, spune Jakobsen, niciun politician nu va recunoaşte că a greşit, ci cu toţii vor continua prin a nu face nimic şi joacă un joc numit ”pretinde şi extinde„. Vor pretinde că sunt credibili şi că au un plan şi îşi vor extinde cât pot de mult mandatele. Ultimul politician care a fost ales în Europa anunţând schimbări a fost Margaret Thatcher, în 1979. ”Nu spun că a avut dreptate sau nu, ci că de 35 de ani niciun alt politician nu a mai fost ales pentru că voia să schimbe ceva.„

    UITAŢI DE COMPANIILE CONTROLATE DE STAT
    ”Sunt un simplu economist, dar văd la nivel global că dobânzile sunt din ce în ce mai mici„, îşi continuă prezentarea Jakobsen, care spune că la începutul anului 2014 predicţiile sale erau mai puţin credibile, dar scăderile din ultima perioadă au confirmat aşteptările sale. ”Şi este doar începutul. Cred că vom ajunge la cel mai scăzut nivel al dobânzilor, cel din 2008, în primul trimestru al anului viitor. Cred că nivelul dobânzilor din România se va plasa între 1,5 şi 1,75%.„ Cu toate acestea, economistul-şef al Saxo Bank spune că de-a lungul carierei sale de 25 de ani nu a fost niciodată atât de optimist, pentru că odată ce va fi atins punctul cel mai de jos, în primul sau al doilea trimestru, va urma o creştere rapidă. În opinia lui, orice economie mică, aşa cum este a României, este un bun studiu de caz al principiului Pareto, care spune că în multe evenimente 80% dintre efecte sunt produse de 20% din cauze. De pildă, 80% din volumul creditelor este atras de 20% dintre companii şi instituţii financiare; 20% din populaţie deţine 80% din bogăţie; 80% din numărul locurilor de muncă este generat de companiile mici şi mijlocii. În plus, în acest moment sunt 20 de milioane de şomeri în Europa; 80% din economia mondială trebuie să crească pentru a susţine restul de 20%. Mai mult, ”«pariind» pe numai 20% va ridica riscul de japonizare la 80%. Dar deja ne aflăm, în Europa, în procesul de japonizare, pentru că nu am făcut absolut nimic pentru a evita acest lucru„. Pentru a evita colapsul, fiecare ţară ar trebui să uite de cele mai mari 20% dintre companii şi să se concentreze pe întreprinderile mici şi mijlocii. ”În cazul României, uitaţi de companiile controlate de stat, de corporaţii.„

  • Steve Jobs nu-şi lăsa copiii să folosească iPad-uri

    Probabil că o asemenea interdicţie înseamnă, pentru generaţia tânără, o condamnare la plictiseală sau o pedeapsă foarte aspră, comentează The Independent. În schimb, copiii lui Jobs se aşezau în jurul mesei, la bucătărie, şi stăteau de vorbă unii cu alţii.

    Dezvăluirea şocantă potrivit căreia copiii lui Jobs nu erau nişte “super-tocilari dependenţi” de Internet a fost făcută de către jurnalistul american Nick Bilton, care şi-a amintit o conversaţie cu cofondatorul Apple în 2010, cu un an înainte de moartea acestuia. Jobs l-a sunat ca să i se plângă că are o problemă de percepţie a iPad, care tocmai era pus în vânzare.

    Bilton scrie în The New York Times (NYT) că, după ce a fost “tocat mărunt” de Jobs, a fost şocat de răspunsul pe care acesta i l-a dat la o întrebare prin care, de fapt, voia să schimbe subiectul.

    “Deci, copiii dumneavoastră probabil că iubesc iPad-ul?”, l-a întrebat el. “Nu l-au folosit. Limităm cât mai mult folosirea tehnologiei de către copiii noştri acasă”, i-a replicat Jobs.

    Bilton scrie că i-a răspuns “printr-un suspin şi o tăcere plină de uimire”. “Mi-am imaginat locuinţa lui Jobs ca pe un paradis al tocilarilor, că pereţii erau nişte ecrane tactile uriaşe şi că masa pe care mâncau era făcută din iPad-uri”, adaugă el.

    Walter Isaacson, autorul biografiei lui Steve Jobs, i-a spus mai târzu că “Steve insista ca în fiecare seară (copiii) să ia cina la masa mare şi lungă din bucătărie, discutând despre cărţi, istorie şi o mulţime de lucruri”. “Nimeni nu scotea vreun iPad sau computer. Copiii nu păreau deloc dependenţi de dispozitive”, a adăugat el.

    Se pare că există o oarecare susţinere ştiinţifică a ideii că tehnologia modernă poate fi dăunătoare. Un studiu asupra unor copii de 11 şi 12 ani, publicat luna trecută, a arătat că eliminarea unor dispozitiv digitale – inclusiv a televizoarelor – timp de cinci zile, conduce la o îmbunătăţire a abilităţilor sociale ale acestora.

  • Partea nevăzută a luptei dintre Samsung şi Apple

    Una dintre cele mai mari lupte din istoria corporaţiilor se dă de ani buni între Samsung şi Apple, cei mai mari jucători de pe piaţa producătorilor de smartphone-uri. Totul a început atunci când Steve Jobs a prezentat lumii iPhone-ul, proiectul secret la care compania americană a lucrat mai bine de cinci ani. La scurt timp după, Samsung, la acea vreme o companie care producea piese pentru Apple, a lansat Galaxy S, un model de smartphone cu similar iPhone-ului.

    Steve Jobs şi Tim Cook, atunci Chief Operating Officer al Apple, au acuzat compania coreeană că au furat planurile şi designul telefonului. Cei doi au acţionat în judecată Samsung, acela fiind începutul unei lungi şi costisitoare lupte.

    După zeci de procese şi decizii, Samsung a fost obligată să achite despăgubiri de 1 miliard de dolari celor de la Apple. Pierderile suferite însă de americani au fost mult mai mari, iar modelul coreean a reuşit, în cei mai mulţi ani, să se apropie ca vânzări de iPhone.

    Motivul pentru care Samsung este lider de piaţă, având o cotă aproape dublă decât Apple, este diversitatea modelelor produse. În vreme ce Tim Cook preferă să rămână adept viziunii lui Steve Jobs, bazându-se pe un singur model, coreenii se pot lăuda cu zeci de telefoane lansate anual.

    Indiferent de modul în care piaţa de telefoane va evolua, este greu de crezut că Samsung ar putea pierde poziţia pe care o ocupă, cel puţin în următorii ani. Chiar dacă branduri din a doua linie, precum Huawei, LG sau Lenovo încep să producă modele de o calitate superioară, iar Nokia şi Blackberry încearcă să revină pe piaţă, Samsung şi Apple par a fi companiile spre care cumpărătorii se îndreaptă mai întâi.

  • Ce-a făcut Steve Jobs când un angajat i-a spus că aranjamentul magazinului Apple era complet greşit

    Steve Jobs este un etalon al obsesiei pentru lucrul făcut la perfecţie. Ron Johnson, care a deţinut funcţia de director al diviziei de retail a Apple la începutul anilor 2000, a aflat pe propria sa piele cât de tare era interesat Jobs de perfecţiune înainte de inaugurarea primului său magazin, ceea ce avea să devină un etalon.

    Johnson a povestit recent, relatează Business Insider, deopotrivă despre experienţa sa în carieră, sfaturile sale, dar şi o întâmplare cu tâlc din perioada în care a lucrat în mod direct cu Jobs. |n primăvara anului 2001, când Apple se pregătea să deschidă primul său magazin, Johnson şi Jobs erau în drum spre una dintre şedinţele săptămânale. |n acel moment, Johnson a început să vorbească despre ceva ce îl deranja: Apple îşi aranjase manazinul la fel ca şi celelalte, pe categorii de produse. ”Dar devreme ce Apple se va organiza în funcţie de tipuri de activitate – de pildă muzică sau filme, la fel ar trebui să facem şi în magazin”, i-a spus lui Jobs. Acesta a refuzat ideea, spunând: ”Nu am destul timp pentru a face un nou design pentru magazin”. Se părea că acesta este ultimul lui cuvânt, dar peste numai 10 minute, când cei doi intrau în sala de şedinţe, Jobs a spus: ”Ron crede că magazinul nostru nu arată cum trebuie. {i are dreptate. De aceea acum vă las să vă apucaţi de treabă. Si Ron, să lucrezi cu echipa la noul design”.

    Chiar dacă acest lucru a presupus întârzierea lansării magazinului, Jobs a preferat să aloce mai mult timp. ”Nu este vorba de viteză. Ci despre a face un lucru cât poţi de bine”, a punctat Jobs.

  • Motivul pentru care angajaţii Apple nu luau NICIODATĂ masa cu Steve Jobs: “Nimeni nu ocupa locurile de lângă el”

    CEO-ul Apple Steve Jobs a devenit cunoscut mai ales pentru exigenţele sale în materie de designul produsului şi dezvoltarea companiei. O mare parte din aceste standarde implicau convingerea angajaţilor să muncească din greu şi să fie pregătiţi în orice moment – valori pe care Jobs le lua foarte în serios, potrivit unui fost angajat citat de Business Insider.

    David Black a lucrat la Apple timp de aproape 12 ani înainte de a părăsi compania pentru a-şi înfiinţa propriul start up. Black a declarat că, deşi nu a interacţionat cu Jobs prea mult, s-a aflat în apropierea lui suficient de mult timp astfel încât să observe cum prezenţa lui influenţa angajaţii. Spre exemplu, când Jobs îşi lua prânzul pe o peluză din apropierea companiei, angajaţii îşi terminau pauza cu 15-20 minute înainte ca Jobs să intre în zonă.

    “Nimeni nu ocupa locurile de lângă el. Doar pentru că trebuia să fii pregătit pentru acel moment.”, a spus Black. Unul dintre primele lucruri pe care le înveţi la Apple este să fii pregătit să răspunzi la întrebarea “La ce lucrezi acum?”. Un exemplu în acest sens este dat de un reprezentant de vânzări care s-a întâmplat să fie în acelaşi lift cu Jobs la plecarea de la birou. Jobs l-a întrebat la ce lucreză în ziua respectivă, iar el a spus că a vândut software toată ziua. “Făcea lucruri de genul acesta pentru a vedea cum răspund oamenii. Cred că este o chestiune care ţine de putere”, a spus Black.

    Un intern care s-a aflat în aceeaşi situaţie, i-a spus lui Jobs că lucrează la QA (quality assurance) pentru un produs. Jobs l-a întrebat apoi „De ce cobori atunci? Ar trebui să urci pentru am lucra”. Internul s-a îngălbenit brusc, moment în care Jobs i-a spus că glumea.

    Un alt intern care s-a întâlnit cu Jobs în lift şi i-a spus despre proiectul la care lucru, Jobs i-a cerut să vadă proiectul chiar în acel moment, în lift. „Acesta este motivul pentru care nu voiau să împartă acelaşi spaţiu cu Steve. Erau nevoiţi să îndeplinească diverse sarcini pe loc”.