BusinessMagazin

Tag: stabilire

  • ANAF a publicat noile norme de stabilire din oficiu a impozitelor şi CAS pe veniturile nedeclarate

    „Potrivit dispoziţiilor art.107 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nedepunerea declaraţiei de impunere dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a creanţelor fiscale prin decizie de impunere”. Iar potrivit art.106 alin.(1) din acelaşi act normativ, organul fiscal stabileşte baza de impozitare şi creanţa fiscală aferentă „prin estimarea rezonabilă a bazei de impozitare, folosind orice probă şi mijloc de probă prevăzute de lege, ori de câte ori acesta nu poate determina situaţia fiscală corectă”, argumentează iniţiatorii noilor norme, în referatul de aprobare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce să lucrezi în companii private când la stat se plăteşte mai bine? ANRE se bate cu BNR şi ASF la salarii: salariul mediu net lunar, 2.500 euro, venitul preşedintelui, 10.000 de euro

    Astfel, cei aproape 300 de oameni din ANRE au un salariu mediu net care rivalizează cu câştigul dintr-o multinaţională, un post în conducerea ANRE fiind răsplătit cu până la 10.000 de euro. Aceste salarii mai sunt întâlnite în România doar la Banca Naţională şi la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii ANRE, salariul mediu net lunar în martie anul acesta era de 11.768 de lei (peste 2.500 de euro), instituţia având 294 de angajaţi.

     
    „Salariile în ANRE, potrivit legislaţiei incidente, se stabilesc prin negociere colectivă şi individualăî“ explică reprezentanţii instituţiei. Din cei 294 de salariaţi, 21 au posturi de directori, mai arată datele furnizate de instituţie. „ANRE este condusă de un preşedinte şi doi  vicepreşedinţi. Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun“, se arată pe site-ul instituţiei. Din octombrie anul trecut la conducerea ANRE a venit deputatul PSD Dumitru Chiriţă, de profesie electrician.
     

  • Vom avea UN EUROPARLAMENTAR ÎN PLUS din 2019. Brexit măreşte numărul românilor din Parlamentul European

    Parlamentul European a aprobat, marţi, proiectul de Decizie a Consiliului European de stabilire a componenţei Parlamentului European în viitoarea legislatură, 2019-2024. Acesta completează cadrul legal pentru desfăşurarea alegerilor europene din 2019 şi a fost generat de necesitatea stabilirii viitoarei componenţe a Parlamentului European, dacă Regatul Unit părăseşte Uniunea Europeană până la acel moment.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Primăria Capitalei a stabilit noi tarife pentru parcare. În centru va fi şi 10 lei pe oră

    Potrivit proiectului CGMB, care a fost aprobat cu 31 de voturi pentru şi două împotrivă, în şedinţa de joi, Municipalitatea va împărţi oraşul în mai multe zone în ceea ce priveşte tarifarea parcajelor.

    Astfel, „Zona 0”, va avea patru segmente, resepectiv: zona parcajului subteran Intercontinental , străzile N. Bălcescu – C.A. Rosetti – D. Gerota – J. L. Calderon – T. Arghezi – Carol I; zona parcajului subteran din Piaţa Unversităţii , străzile N. Bălcescu – I. Câmpineanu – Calea Victoriei – Splaiul Independenţei – I. C. Brătianu; zona parcajului suprateran Cocor, străzile I. C. Brătianu – Sf. Vineri – Calea Moşilor – H. Botev – C. Coposu; a patra zonă este cea a parcajului suprateran Unirea , cu străzile C. Coposu – M. Basarab – Mircea Vodă – Unirii – Brătianu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miting pentru susţinerea Vioricăi Dăncilă, cel mai probabil pe 9 iunie

    “Încă nu este stabilită data. Probabil că mâine(n.r.: marţi) vom stabili data. E prematur să spunem acum. Ţinem legătură între noi. S-ar putea să fie 9 iunie”, a declarat unul dintre sociali democraţi, pentru MEDIAFAX.

    Acesta a mai precizat că trebuie să se ţină cont şi de liderii care sunt la mare depărtare Vaslui, Suceava, Botoşani, Satu Mare.

    Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că, dacă guvernarea va fi preluată în mod nelegitim, atunci PSD va utiliza ”toate mijloacele legale, constituţionale, publice, sociale pentru ca votul cetăţenilor din decembrie 2016 să fie respectat”, inclusiv un miting de susţinere a premierului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România se află pe locul 3 în clasamentul celor mai mici salarii din UE

    Acestea sunt rezultatele unei analize KPMG cu privire la salariul minim aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţiei. Studiul se află la cea de-a treia ediţie şi ne arată evoluţia salariului minim, dar şi a costurilor fiscale aferente, în fiecare dintre statele analizate. În acest an, studiul cuprinde şi cele mai recente informaţii privind statusul transpunerii Directivei 67/2014/UE în legislaţia locală a fiecărui stat membru şi explică modificările propuse Directivei privind detaşările transnaţionale pentru garantarea unui tratament echitabil al lucrătorilor detaşaţi pe baza conceptului de “remunerare egală  pentru muncă egală”.

    Cum numărul situaţiilor de detaşare în UE/SEE/Elveţia continuă să crească (în 2017 au avut loc peste 2,3 milioane de detaşări, cu 58,6% mai mult decât totalul înregistrat în anul 2010), obiectivul studiului este de a pune la dispoziţia angajatorilor informaţii valoroase privind cerinţele legale din ţările în care îşi detaşează angajaţii, una dintre cerinţe fiind garantarea salariului minim pe economie practicat în ţara gazdă, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii KPMG.

    În anul 2017, România avea al doilea cel mai mic salariu brut (323 EUR), după Bulgaria. Această schimbare de poziţie se datorează însă creşterii artificiale a salariului minim brut, ca urmare a transferului contribuţiilor sociale ale angajatorului în sarcina angajatului. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că, din punct de vedere al sumelor nete, pentru 2018, România are al doilea cel mai mic salariu net (243 EUR), după vecina sa Bulgaria (202 EUR).

    În mod surprinzător, ţările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când ţările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar şi cotele de contribuţii, raportate la valoarea salariului brut.

    “În contextul unei forţe de muncă din ce în ce mai mobile, în special în cadrul UE şi SEE, detaşarea lucrătorilor în alte ţări devine o practică din ce în ce mai obişnuită în mediul de afaceri. În acelaşi timp, Comisia Europeană analizează cu atenţie fenomenul detaşărilor şi ia măsuri pentru o mai bună reglementare a acestuia, pentru a garanta că libera circulaţie funcţionează în beneficiul persoanelor şi întreprinderilor în cauză, dar şi al economiei europene în ansamblu. Directiva privind detaşările transnaţionale a fost introdusă în 1971, când economia europeană era diferită şi circulaţia forţei de muncă mult mai redusă. În prezent este în discuţie modificarea Directivei privind detaşările transnaţionale, care are ca scop combaterea abuzurilor prin consolidarea protecţiei lucrătorilor detaşaţi împotriva discriminării”, spune Mădălina Racoviţan, partner şi coordonator al departamentului People Services în cadrul KPMG în România.

    Racoviţan continuă: “Între timp, companiile care doresc să trimită lucrători într-un alt stat membru trebuie să ia în considerare o serie de aspecte. În mod evident, ele trebuie să respecte cerinţele privind salariul minim din ţara în care lucrează angajatul, dar acest lucru se poate dovedi destul de complicat. În primul rând, nu toate statele membre au un salariu minim la nivel naţional. În timp ce unele state membre au un salariu minim unic aplicabil tuturor, altele au salarii minime diferite în funcţie de sectorului economic de activitate, vârstă sau alţi factori. În al doilea rând, ce elemente pot fi considerate ca făcând parte din salariul minim? Fiecare stat membru are propriile reguli şi acestea trebuie analizate cu atenţie înainte de începerea detaşării.”

    Legislaţia din ţara de origine trebuie, de asemenea, luată în considerare. De exemplu, în multe cazuri, autorităţile fiscale vor examina cu atenţie diurnele şi indemnizaţiile. Dacă acestea formează o parte semnificativă din remuneraţia totală, autorităţile fiscale pot decide că acestea sunt, de fapt, salarii şi, prin urmare, ar trebui să facă obiectul impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale. Pe de altă parte, în cazul în care salariul de bază este majorat pe perioada detaşării, pentru a îndeplini cerinţele privind salariul minim din ţara gazdă, acest lucru poate cauza dificultăţi atunci când angajatul se întoarce acasă, deoarece reducerea salariului la valoarea iniţială ar putea avea implicaţii din punct de vedere juridic.

    După cum concluzionează Racoviţan: “Detaşarea lucrătorilor poate aduce beneficii enorme atât angajatorilor, cât şi angajaţilor detaşaţi. Cu toate acestea, există multe aspecte tehnice care trebuie luate în considerare. Cel mai recent studiu KPMG oferă un punct de plecare în planificarea unei detaşări internaţionale, ajutând angajatorii să obţină o imagine de ansamblu asupra eventualelor costuri şi obligaţii. Cu toate acestea, întrucât fiecare ţară are reglementări specifice şi fiecare caz de detaşare are particularităţile lui, recomandăm o analiză atentă a fiecărei situaţii şi confirmarea implicaţiilor legale şi fiscale cu specialişti în domeniu”.

    KPMG este o reţea internaţională de firme membre care furnizează servicii de Audit, Consultanţă fiscală şi Consultanţă în afaceri în 154 de ţări, având peste 200.000 de profesionişti în toată lumea. Firmele membre independente din reţeaua KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Fiecare firmă membră a reţelei KPMG reprezintă o entitate distinctă şi separată din punct de vedere juridic.

    În România şi Moldova, KPMG are 6 birouri localizate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău.
     

  • Proiect: Punctul de amendă de circulaţie, pentru pensionari, stabilit la 10% din punctul de pensie

    Proiectul de lege pentru modificarea alin. (2) al art. 98 din OUG nr. 195 din 12/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, depus pe 8 mai la Senat, în procedură de urgenţă stipulează următoarele: “Art I – Alin. (2) al art 98 Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului, pentru persoanele active şi 10% din punctul de pensie, stabilit prin ordonanţă sau hotărâre a Guvernului, pentru pensionari”, se arată document. Punctul de pensie este în prezent de 1.000 de lei, urmând să crească de la 1 iulie la 1.100 de lei.

    În prezent forma acestui text al legii aflate în vigoare este: “un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raed Arafat, după ce Olivia Steer a spus că rujeola nu există: Dezinformările costă vieţi inocente

    Raed Arafat afirmă că decizia invocată de Olivia Steer nu se referă la existenţa sau nu a virusului, ci la un pariu pus de un antivaccinist prin care a promis că persoana care îi prezintă un singur articol ştiinţific care deţine dovezile asupra existenţei virusului rujeolei primeşte 100.000 euro.

    “Decizia Curţii Supreme Germane nu se referă la existenţa sau nu a virusului ci la un pariu pus de un antivaccinist prin care a promis că cine îi prezintă un singur articol ştiinţific care deţine dovezile asupra existenţei virsului rujeolei, acesta primeşte 100.000 Euro.

    Este cazul Bardens vs. Lanka, prin care Bardens a solicitat acestuia plata sumei întrucât el a înaintat 6 articole ştiinţifice care probează existenţa virusului rujeolei! Prima instanţă a dat dreptate lui Bardens şi a ordonat executarea plăţii sumei de 100.000 euro de către Lanka care a constestat decizia la o curte superioară.

    În cadrul curţii supreme s-a stabilit ca Lanka să nu plătească pentru că este dreptul lui să spună dacă probele înaintate de Bardens sunt satisfăcătoare exigenţelor sale, însă Curtea Supremă Germană nu a zis niciodată că virusul nu există. Mai mult în cadrul procesului s-au folosit şi argumente precum faptul că Bardens a prezentat 6 articole care în mod coroborat conţin probele necesare asupra existenţei virusului rujeolei iar Lanka a explicat că el a cerut un singur articol care să conţină toate dovezile, acesta fiind un joc de cuvinte cu dublu înţeles în limba Germană”, a scris, pe Facebook, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat.

    Secretarul de stat a reiterat ideea potrivit căreia astfel de manipulări şi dezinformări pot “costa vieţi inocente, inducând părinţii în eroare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modelul noului Formular D112 – Declaraţia Unică – a fost publicat de Finanţe. Cum se completează

    Declaraţia vizează obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate intervenite ca urmare a modificărilor legislative în domeniul contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice şi juridice.

    Declaraţia 112 cuprinde atât informaţii privind obligaţiile fiscale ale contribuabililor, cât şi informaţii necesare stabilirii prestaţiilor sociale potrivit legislaţiei specifice, acordate de Casa Naţională de Pensii Publice, de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis atacă la CCR legea ce protejează aleşii de conflictul de interese

    “Deşi instituie la nivel legal încetarea de drept a unor interdicţii stabilite printr-un act administrativ individual (deci adresat şi comunicat unor persoane determinate), legea criticată este eliptică cu privire la modul în care această dispoziţie va fi pusă în executare în mod concret, în sensul că nu se precizează care este autoritatea competentă să constate încetarea de drept şi conform cărei proceduri ar trebui ea să acţioneze. Astfel de măsuri nu pot fi deduse pe cale de interpretare şi nu pot fi suplinite pe cale jurisprudenţială. Formularea generală a unui efect juridic al legii – precum încetarea de drept a efectelor unor acte administrative individuale – nu poate complini absenţa unor prevederi legale care să precizeze cine are competenţa şi cum trebuie să acţioneze pentru a realiza efectul juridic dorit, fapt care afectează claritatea normei şi securitatea raporturilor juridice, păstrarea sau eliminarea respectivelor interdicţii fiind incertă din perspectiva modului de punere în executare a legii. Aşa cum arată şi Curtea Constituţională Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege încetarea de drept a unor interdicţii stabilite de un organ administrativ sau a unor obligaţii stabilite de organul fiscal: scutiri sau exonerări de la plata unor obligaţii stabilite prin acte ale autorităţilor administrative; exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială”, se arată în sesizarea preşedintelui.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro