BusinessMagazin

Tag: Somaj

  • Guvernul a anunţat procedura prin care persoanele în şomaj tehnic vor primi ajutoare financiare

    Un şomer „tehnic” primeşte o indemnizaţie cuprinsă între 1.000 şi 4.000 de lei net pe lună, plătită de stat. În calculul şomajului tehnic nu sunt incluse veniturile din bonusuri sau din tichete de masă. Nu toate companiile care şi-au întrerupt activitatea primesc banii de la stat.

    În cazul în care există două sau mai multe contracte individuale de muncă şi se vor suspenda toate, indemnizaţia acordată va fi calculată pentru contractul cel mai avantajos pentru tine. În schimb, dacă unul dintre contracte rămâne activ pe perioada stării de urgenţă, nu vei beneficia de şomaj tehnic.

    Ca să primeşti indemnizaţia de şomaj tehnic trebuie să depui, prin email la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, următoarele: cerere datată şi semnată de reprezentantul legal al operatorului economic şi declaraţie pe proprie răspundere şi lista salariaţilor care urmează să beneficieze de indemnizaţie, conform unui model care va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii.

    Plata se va face în contul angajatorului în termen de maxim 15 zile, iar angajatorul are obligaţia de a redirecţiona sumele către angajaţi în maxim 3 zile de la primirea sumei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gustul amar al crizei COVID-19. America este lovită de una dintre cele mai grele probleme pe care a avut-o în ultimii 50 de ani. 3,3 milioane de persoane au depus actele pentru şomaj

    Peste 3 milioane de oameni au depus actele pentru beneficii de şomaj săptămâna trecută în USA, mult peste aşteptări, întrucât pandemia a închis businessuri, oraşe şi state întregi, potrivit FT.

    Potrivit datelor publicate de Departamentul Muncii, acest nivel este cel mai ridicat din ultimii 50 de ani

    Numărul cererilor de şomaj a crescut brusc la 3,28 milioane cereri, de la 282.000 cereri în săptămâna anterioară – ceea ce arată dimensiunea şocurilor economice generate de pandemia de COVID-19, din cauza închiderii businessurilor pe fondul carantinei.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

     

     

     

     

  • În timp ce mare parte din administraţia publică lucrează homework pe salarii neatinse, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic, sectorul privat se închide, trimite oameni în şomaj, pe salarii mult mai mici, sau cei care lucrează vor avea salariile tăiate

    În timp ce marea majoritate a sectorului bugetar o freacă “ homework”/ “telework”/ “remote work”, păstrându-şi veniturile intacte, sectorul privat este, iarăşi, pus la zid prin trimiterea în şomaj tehnic, pe salarii diminuate şi plafonate. Se impune demararea unei reforme profunde în toată administraţia publică pentru a o eficientiza şi pentru a scoate bugetul de sub starea  asediu

    Recentele măsuri adoptate de guvern(OUG 29/2020 publicată în Monitorul Oficial nr.230 din data de 21 martie 2020) pentru susţinerea mediului de afaceri, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus, au pus, din nou, în evidenţă dispreţul  în care  guveranţii tratează angajaţii din mediul privat . Prin această ordonaţă  guvernanţii dău o lovitură consistentă raţionalităţi şi echilibrului, tratându-şi diferit cetăţenii.

        Atât preşedintele  Iohannis cât şi  premierul au folosit în expozeul argumentativ al actului normativ cuvântul , de altfel nobil, solidaritate.

        Să vedem ce înseamnă solidaritate în acest context complex al crizei.

        Prin această ordonanţă se precizează că cei care  pleacă în somaj tehnic vor beneficia de 75%  din salariul brut, dar nu mai mult de 75% din salariul brut pe economie. Adică undeva pe la 2400 lei.

        Dar ce facem cu cei care aveau salarii de 10.000-20.000 lei. Le sugerăm să mai strangă puţin cureau cum ne învăţa cineva înainte de decembrie 1989.

        Ia să vedem ce se întâmplă în mediul bugetar în această perioadă  de criză.Nimic.

    Mare parte din administraţie lucrează (!?) “homework” pe salarii neatinse, ca si cum nu s-ar fi întâmplat nimic.

       Acelaşi buget trebuie să plătească pentru angajatul din mediul privat maxim 2400 lei, iar pentru cel de la stat, fără număr, conform doctrinei mantrice “ Noi dăm “ a  celor aflaţi la butoane.

       Dar cu solidaritatea cum ramâne ? Este criza , dar hai s-o suporte în acelaşi fel ambele entitaţi: privată şi de stat.

      Adică  privatul care primeşte  maxim 2400 lei trebuie să fie solidar cu directorul de la nu-ştiu-ce instituţie, plantat acolo de “influencerii” lui politici,  care la un salariu de 20.000 lei mai are şi spor de calculator(şi Solitair-ul este pe calculator, sic!) de 15 %.

       Pai 15% din 20.000 este cam cât primeşte privatul în perioada şomajului tehnic.Halal solidaritate !

     Această mărinimie bugetară are loc într-un context total nefavorabil. Bugetul este  pe drumul cimitirului, este praf si pulbere, iar cifrele despre deficit sunt dărâmătoare. Are găuri mai multe decât un svaiţer elveţian de calitate, încât nici Dunlop şi Michellin, la un loc, n-ar putea să-l peticească.

    Intreaga clasă politică calată,  în exclusivitate, numai pe rentă a trolat bugetul de stat, iar economiei i-a distrus imunitatea.

        Parcă vorbeaţi, cândva, de un guvern al tuturor românilor !

       Vrem egalitate, dar nu pentru căţei, spunea Grigore Alexandrescu…în fabula “Câinele şi căţelul”….Probabil această fabulă i-a inspirat şi pe autorii actului normativ !

     Dar mai apare o problemă,pentru că tot suntem la capitolul fabule,  furnica(privată) s-a cam săturat să întreţină greierul(bugetar).

    Iată că în acestă perioadă deosebit de  grea fragilizatul sector privat mai primeşte o lovitură de imagine-“tot mai bine e la stat”. Nici criza nu-l atinge, statul este patronul ideal. Seducatorul sector de stat intră în criză şi mai intărit ca oricând. Premiumizarea  pe timp de criza a bugetarilor, prin menţinerea avantajelor, constituie un afront pentru toti angajaţii din mediul privat. 

    Dacă se vorbeşte de democratizarea virusului-oricine poate să-l ia, atunci să vorbim şi de egalitate în faţa crizei. Nu pentru unul mumă, iar pentru altul ciumă( cam neinspirată zicala pentru aceste vremuri).

    Coronavirusul a  adus discriminări şi mai mari pe piaţa veniturilor între cele două sectoare de activitate, cel privat fiind plafonat iar cel de stat menţinăndu-şi salba de avantaje. Fiecare cu angajatorul lui, după cum şi la ales, puncta ironic un beneficiar al multor avanataje nemeritate.

    Mulţi au crezut că aceast pandemie generatore de criză economică va scrie  epitaful dezmăţului bugetar, dar s-au înşelat amarnic.

    Administraţia publică cazează acum aproximativ 1,2 milioane de angajaţi, după unele păreri ar fi necesari cam 800.000  de lucrători(da, lucrători).

    Criza aceasta este un prilej de porni o retructurare masivă a administraţiei publice astfel încât să rămână “on board”  doar cei care-şi fac treaba la nivel de Oscar, iar cei cu atitudine de Divă, aroganţi şi nazuroşi  să părăsească corabia.

    Când ai un buzunar rupt nu mai bagi bani în el, ci îl coşi.

    Ar fi un eveniment de pedigree pentru actuala putere, dacă  ar avea curajul să pună piciorul în prag şi să restructureze întreaga administraţie publică. Sprijinul opiniei publice există la niveluri maxime. Lucrătorii din această structură sunt invidiaţi la cele mai înalte cote pentru nivelul înalt al salarizării, în contradicţie cu nivelul scăzut de muncă şi, nu în ultimul rând, cu nivelul redus de şcolarizare, mulţi fiind doar cursanţi ai Şcolilor  de Vară.

    Motivaţia restructurării, pe langă suprapopularea structurii,  constă şi în faptul că livrabilul bugetar este de slabă calitate, atârnând ca un lest de gâtul întregii societăţi.

    Este deosebit de riscant pentru Romania să faca surfing pe creasta valului în plină criză coronavirus acompaniată de o administraţie publică hedonistă si necreativă, intrată în sevrajul lui ”more money“, mulţi dintre componentii acesteia fiind sedaţi cu bani publici la nivel de black belt.

    Cu o administraţie publică cladită pe principii fanariote, pe  clanuri, familii  şi pe relaţii amoroase, având ca exponent pe “Mister Solitaire”,   nu se poate depăşi criza actuală.

    Şi, înainte de a da save, m-am gândit la o propunere de restructurare a administraţiei publice după modelul lui Jack Welch(decedat de curând), fost presedinte la GE. A fundamentat conceptul de “curba vitalităţii” pentru a  defini procesul de restructurare din firmă: grupul A, 20% din angajaţi care pun lucrurile în mişcare, fiind indispensabili firmei, grupul B, 70% , esenţiali în ceea ce priveşte bunul mers al lucrurilor, gata oricând să se alăture grupului A, şi grupul C, 10% din angajaţi, neimplicaţi în rezolvarea problemelor,  care trebuie să plece. Această “curbă a vitalităţii” aplicată caţiva ani consecutivi va  elimina toţi dobrinii, şmecherii şi învârtiţii de duzină  din administraţie.

    Este momentul ca şi în sectorul de stat să  se dea competenţei podiumul de mult pierdut, deteriorat grav  de la an la an.

    Băcanu Gheorghe este şef serviciu la o companie privată din domeniul auto.

     

     

     

  • Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului: Toate tipurile de companii se califică pentru ajutorul de şomaj; Nu mai e limitat la 75% din angajaţi; Companiile sunt obligate să transfere în 3 zile banii către angajat

    Toate companiile din România care au fost afectate de măsurile luate de autorităţi pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sau a căror activitate a fost redusă masivă se încadrează pentru a primi ajutor la plata şomajului tehnic din partea statului, a precizat Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului.

    „Vrem să fim clari cu privire la acest ajutor de la stat pentru companii şi angajaţi. Am fost întrebaţi despre ce fel de angajatori este vorba: mari, mici, IMM? În noua formă propusă, toţi angajatorii care în această perioadă au aplicat măsura suspendării temporare a contracteleor individuale de muncă, ca urmare a efectelor epidemiei de coronavirus, se califică pentru facilitate. Fie că vorbim de IMM, companii mari sau alte forme, PFA, întreprindere individuală, care au angajaţi cu cotnracte individuale de muncă. Este o precizare care extinde ajutorul petnru toate companiile şi toţi angajaţii cu contract individual de muncă afectaţi în această perioadă de efectele negative ale epidemiei cu coronavirus”, a spus Ionel Dancă, vineri.

    În ceea ce priveşte perioada pentru care se aplică, Dancă a precizat că facilitatea se alocă pentru perioada stării de urgenţă, cât timp va dura aceasta, cu posibilitatea de prelungire.

    „Facilitatea se alocă pentru contractele pe perioada stării de urgenţă pentru zilele aferente perioadei stării de urgenţă. Astfel, contractele de muncă suspendate în luna martie vor putea fi decontate de către stat pentru numărul de zile aferente perioadei stării de urgenţă, respectiv de la 16 martie. Ce se întâmplă cu cele suspendate înainte? Acestea vor avea posibilitatea să deconteze ajutorul de şomaj tehnic parţial doar pentru perioada stării de urgenţă”, a precizat el.

    Dancă a mai spus că guvernul a simplificat procedura, iar plăţile se vor face în termen de 15 zile, ceea ce îl obligă pe angajator să transfere în maximum 3 zile banii către angajat.

    „Când se va face plata? În primele zile ale lunii aprilie se depun documentele solicitate, procedura este foarte simplificată – o declaraţie pe propria răspundere din partea angajatorului cu o listă cu angajaţii afectaţi. În termen de 15 zile, ministerul muncii face plata. Angajatorul are obligaţia ca în 3 zile de la primire să facă plata către angajaţi”, a adăugat Dancă.

    -ştire în curs de actualizare

     

  • Gustul amar al crizei COVID-19. America este lovită de una dintre cele mai grele probleme pe care a avut-o în ultimii 50 de ani. 3,3 milioane de persoane au depus actele pentru şomaj

    Peste 3 milioane de oameni au depus actele pentru beneficii de şomaj săptămâna trecută în USA, mult peste aşteptări, întrucât pandemia a închis businessuri, oraşe şi state întregi, potrivit FT.

    Potrivit datelor publicate de Departamentul Muncii, acest nivel este cel mai ridicat din ultimii 50 de ani

    Numărul cererilor de şomaj a crescut brusc la 3,28 milioane cereri, de la 282.000 cereri în săptămâna anterioară – ceea ce arată dimensiunea şocurilor economice generate de pandemia de COVID-19, din cauza închiderii businessurilor pe fondul carantinei.

    Aşteptările au variat, astfel încât consensul analiştilor Bloomberg arăta că se va situa la 1,7 milioane de cereri, în timp ce Institutul pentru Politici Economice se aştepta la 3,4 milioane.

     

     

     

     

     

     

  • Companiile şi antreprenorii comentează măsurile guvernului de sprijinire a economiei în faţa căderii provocate de criza coronavirus: Bune, dar prea puţine!

    ♦ Ce acordă guvernul: IMM-urile primesc garanţii pentru credite cu dobândă subvenţionată ♦ Statul promite să-şi achite datoriile către companii (9 mld. lei, doar rambursări de TVA) ♦ Guvernul plăteşte din surse proprii şomajul tehnic pentru angajaţii ale căror companii s-au închis sau se vor închide.

     

    La trei zile de la intrarea în vigoare a stării de urgenţă pe teritoriul României, guvernul a anunţat joi măsurile legislative în domeniul fiscal pe care le-a ridicat, într-o primă eta­pă, în faţa valului care loveşte economia: IMM-urile pri­mesc garanţii pentru credite cu dobândă subvenţionată, statul promite să-şi achite datoriile către companii (9 mld. lei, doar rambursări de TVA) şi s-a angajat să plătească şomajul tehnic pentru angajaţii ale căror companii s-au închis sau se vor închide. În plus, unele obligaţii fiscale sunt amânate, la fel şi controalele la companii.

    În acest peisaj tulburat de veşti deloc bune, ce vin aproape de peste tot, mediul de afaceri a primit mai degrabă bine anunţul guvernului, dar nu şi-a ascuns scepticismul. Oricum, aşteptă­rile nu erau foar­te mari, iar senti­mentul do­mi­nant a fost sinte­ti­zat de Dragoş Anastasiu, preşedin­tele Ca­merei de Comerţ şi In­dus­trie Româno-Germa­ne (AHK): sunt măsuri foar­te bune, dar pentru di­men­siu­nea crizei pe care o tra­versăm ele sunt insuficiente.

    Cinci miliarde de lei este suma aprobată de gu­vern (cu po­si­bilitate ca ea să ajungă la 10 mld. lei şi apoi la 15 mld. lei) pentru a garanta cre­ditele cu dobânda subvenţionată de stat pe care ar urma să le contracteze companiile mici şi mijlocii.

    Acum fiecare priveşte din unghiul lui. Dragoş Petrescu, proprietarul restaurantelor City Grill şi preşedintele HORA (patronatul hote­lurilor şi res­tau­rantelor din România), spune despre suma oferită drept garanţii că este foarte mică şi, în plus, majoritatea proprie­tarilor din breaslă – 96% – deţin restaurante mici cu puţini angajaţi. Va fi greu pen­tru aceştia să acceseze aceste credite.

    Sectorul în care activează Petrescu a fost spulberat de criză, sunt mii şi mii de afaceri închise, mii şi mii de angajaţi sau foşti angajaţi pe drumuri. De aceea Petrescu apreciază decizia guvernului de a-şi asuma plata şomajului tehnic pentru aceşti lucrători.

    Guvernul a adoptat măsurile mai sus descrise, dar multe alte aspecte nu au fost lămurite. Situaţia mallurilor sau a centrelor comerciale mari, încă nu a fost clarificată, arată Petrescu.

    Şi Cristian Pârvan, secretar general al AOAR, comentează în aceeaşi direcţie: măsurile guver­nului sunt bune, dar încă sunt lucruri lăsate de­opar­te: „Sunt domenii care mai trebuie examinate sectorial şi unde trebuie luate măsuri“.

    Pârvan are o înţelegere mai largă faţă de starea de fapt: „Este clar că, în măsura în care nu ai o economie proprie puternică, axată pe piaţa internă, şi depinzi foarte mult de exporturi, acum suferi mai mult decât alţii.“

  • Lovitură cumplită: Ford Craiova trimite 6.000 de angajaţi în şomaj tehnic din cauza coronavirusului

    Angajaţii Ford Craiova vor fi trimişi în şomaj tehnic din cauza coronavirusului şi vor primi 78% din salariu, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Sindicatului fabricii. Aici lucrează peste 6.000 de persoane.

    Angajaţii fabricii de maşini Ford din Craiova, vor fi trimişi în şomaj tehnic în perioada 19 martie – 5 aprilie, potrivit liderului de sindicat de uzină.

    Producătorul american de maşini a luat această măsură din cauza pandemiei de coronavirus.

    Maria Manea, lider Sindicatul For Craiova, a declarat pentru MEDIAFAX că angajaţii vor primi 78 la sută din salarii în această perioadă, dar că este posibil ca nu toată lumea să stea acasă.

    Măsura a fost luată din cauza pandemiei de coronavirus.

    „În perioada 19 martie -5 aprilie 2020, angajaţíi Ford intră în şomaj tehnic. Vor fi plătiţi cu 78 la sută din salariu. Deocamdată nu ştim metodologia de aplicare. Ne-au fost date informaţii că se întrerupe activitatea. Bănuiesc că mai sunt activităţi care nu necesită întrerupere, dar asta vom vedea. Din cauza coronavirusului a fost luată această măsură”, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, Maria Manea, liderul Sindicatului Ford Craiova.

    Fabrica de maşini de la Craiova are peste 6.000 de angajaţi.

    Fabrica nu a transmis, încă, oficial, un punct de vedere referitor la informaţiile care au ajuns la angajaţi.

  • Analiză: Un milion de români riscă să fie trimişi în şomaj pe fondul crizei COVID-19

    Peste 1 milion de angajaţi riscă de intre în şomaj din cauza coronavirusului, spun analiştii de la Frames. Potrivit acestora, România poate intra în recesiune dacă nu se iau măsuri urgente.

    Peste 1 milion de angajaţi din economia românească riscă să intre în şomaj sau să fie disponibilizaţi, iar zeci de mii de firme şi PFA-uri să se închidă care urmare a ,,coronacrizei’’ care afectează deja semnificativ România, spune o analiză a companiei de consultanţă Frames.

    „Dincolo de măsurile administrative, sanitare, care au legătură cu stoparea epidemiei, autorităţile trebuie să intervină pentru salvarea business-ului românesc, mai ales a microîntreprinderilor şi PFA-urile din domenii precum servicii, turism, transporturi, comerţ, evenimente, HORECA, care trec prin clipe grele. Acestea au nevoie de la Guvern de decizii urgente de ajutor, în special în zona de fiscalitate”, afirmă analiştii de la Frames.

    Potrivit acestora, economia se află cu spatele la zid.

    „95% dintre firmele din România sunt microîntreprinderi care au 1-3 angajaţi maxim şi nu dispun de resurse financiare pentru a trece peste această perioadă de restricţii. Dacă statul nu îi va ajuta fiscal, prin amânarea plăţii taxelor, prin credite fiscale, cele mai multe vor intra în blocaj, iar peste 1 milion de angajaţi vor fi afectaţi. Unii au fost trimişi deja în concedii fără plată, vor urma şomajul tehnic şi disponibilizările”, declară Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Un sondaj realizat de firma de consultanţă, la comanda Factory 4.0/Academia Industrială, în rândul a peste 300 de companii din majoritatea domeniilor de activitate, arăta zilele trecute că mediul de business a fost prins nepregătit de această coronacriză.

    „Peste 70% dintre manageri declarau că nu au niciun plan de criză. Iar rezultatele negative au început să apară. Pentru că nu aveau niciun fel de buffer financiar, multe au intrat în incapacitate de plată, nu îşi mai pot onora plăţile către parteneri, iar următorul pas va fi să nu mai poată să-şi plătească salariile. Până la insolvenţă şi faliment va mai fi un simplu pas”, a mai spus acesta.

  • Studiu: În 2020, numărul salariaţilor din economie va depăşi 5 milioane de persoane

    Piaţa muncii din România a suferit modificări notabile în ultimele trei decenii. Agricultura şi industria extractivă au suferit “depopulări” masive, în timp ce comerţul, sănătatea sau construcţiile au înregistrat creşteri notabile, arată un studiu al agenţiei de recrutare Adecco.

    În 2019, jumătate din activităţile economice din România au declarat mai puţine locuri de muncă vacante decât în 2018. Domeniile în care s-au declarat mai multe locuri vacante decât anul trecut au fost comerţul, construcţiile şi HORECA. Domeniile în care s-au declarat mai puţine locuri vacante decât în anul 2018 au fost: industria prelucătoare, învăţământul şi sănătatea.

    Pentru anul 2020, dacă se păstrează tendinţele actuale (rata şomajului, scăderea ritmului de creştere a salariilor şi evoluţia poziţiilor vacante), se prevede că tot mai multe proiecte punctuale vor fi gestionate cu muncitori străini.

    Cele mai mari creşteri salariale din 2019 s-au înregistrat în domeniul construcţiilor. Acestea au fost cu 30% mai mari ca în anul precedent.

    Alte domenii cu creşteri notabile au fost învăţamântul, transporturile şi sănătatea.

    În 2020, studiul estimează o scădere a ritmului de creştere, mai ales în sectorul de stat. Estimările evoluţiei Produsului Intern Brut (PIB) sunt în scădere, lucru care va avea impact în evoluţia salariilor din mediul privat.

    Luna mai a acestui an a fost prima lună când rata şomajului a scăzut sub 3%. Evoluţia lunară a şomajului a urmărit sezonalitatea activităţilor din economia românească.

    Pentru 2020, sursa citată precizează că media anuală să va păstra în jurul valorii de 3%, fiind mai mare în lunile ianuarie-martie.

    În ultimii trei ani s-au înregistrat din ce în ce mai puţine contracte noi de muncă, chiar dacă numărul angajaţilor se află în continuă creştere.

    Aceşti indicatori sunt validaţi de toate tendinţele menţionate în evoluţiile anterioare: şomaj în scădere, locuri de muncă vacante mai puţine, migraţie masivă.

    Angajatorii au preferat să îşi restructureze poziţiile actuale, să angajeze mai puţine persoane, iar pe cei aflaţi în condiţii de muncă temporară să îi interiorizeze pentru consolidarea retenţiei (scăderea în acest tip de contracte fiind mare – 22% în anul curent faţă de anul trecut).

    Toate aceste tendinţe vor determina însă tot mai multe proiecte punctuale gestionate cu muncitori străini. Treptat, dar sigur, în 2020 numărul salariaţiilor din economie va depăşi 5 milioane de persoane, notează studiul.

    Totodată, pe un parcurs de 60 de ani, România va pierde 33% din populaţie. Aceasta previziune va sta în picioare doar dacă tendinţele actuale se păstrează.

    De asemenea, România are una dintre cele mai atrăgătoare legislaţii pentru încurajarea natalităţii din lume (subvenţii pentru mame şi perioadă pentru concediu maternal).

    “Pentru stimularea natalităţii, această legislaţie trebuie să fie complementară cu un sistem medical performant, acces facil la educaţie preşcolară şi şcolară de calitate. Responsabilitatea pentru acest fenomen cade atât pe sistemul de stat, cât şi pe cel privat. O altă metodă de combatere a declinului demografic este atragerea de imigranţi competenţi şi complementari cu nevoile economiei româneşti din anii ce urmează”, mai transmite sursa precizată.

    În 2049, 3% din populaţia activă va lucra în locuri de muncă “verzi” şi 2% în locuri de muncă încă inexistente, relevă analiza.

    Potrivit acesteia, “înverzirea” locurilor de muncă existente se va întâmpla pe măsură ce procesele corporative de producţie şi operaţie devin mai eficiente şi mai sustenabile din punct de vedere ecologic.

    “România are un potenţial energetic considerabil, o economie dinamică în curs de dezvoltare şi o şansă să creeze multe locuri de muncă verzi aliniate la nevoile viitorului. Ingineri de maşini electrice, energeticieni eolieni şi marini sau specialişti forestieri sunt câteva din locurile de muncă care vor apărea şi se vor dezvolta în România în următorii 5-10 ani. În 2049, în România, speranţa de viaţă va ajunge la 86 de ani. Tendinţa de creştere a speranţei de viaţă este generală în toată Uniunea Europeană. Descoperirile medicale şi creşterea standardului de viaţă vor avea un impact major în acest fenomen”, se mai scrie în studiu.

    Conform acestuia, anul 2049 este unul de referinţă pentru o Europa neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2. Noua legislaţie a Uniunii Europene privind consumul de combustibil şi emisiile de CO2 a intrat în vigoare în 2019.

    Aceasta va genera o mai mare transparenţă şi responsabilitate şi, în cele din urmă, soluţii de transport mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil fosil.

    România a înregistrat scăderi semnificative începând cu 1989, iar estimările ne duc spre o valoare de 1.2 tone metrice de CO2 per cap de locuitor în 2049.

    La nivel global, 18 milioane de locuri noi de muncă (aprox. cât populaţia actuală a României) vor fi generate de economia verde până în 2030. Cea mai mare creştere se observă în meseriile solare, urmate de locurile de muncă din zona biomasei şi a energiei eoliene.

    Citiţi mai multe pe www.zf.rohttp://www.zf.ro.

     

     

  • Studiu: În 2020, numărul salariaţilor din economie va depăşi 5 milioane de persoane

    Piaţa muncii din România a suferit modificări notabile în ultimele trei decenii. Agricultura şi industria extractivă au suferit “depopulări” masive, în timp ce comerţul, sănătatea sau construcţiile au înregistrat creşteri notabile, arată un studiu al agenţiei de recrutare Adecco.

    În 2019, jumătate din activităţile economice din România au declarat mai puţine locuri de muncă vacante decât în 2018. Domeniile în care s-au declarat mai multe locuri vacante decât anul trecut au fost comerţul, construcţiile şi HORECA. Domeniile în care s-au declarat mai puţine locuri vacante decât în anul 2018 au fost: industria prelucătoare, învăţământul şi sănătatea.

    Pentru anul 2020, dacă se păstrează tendinţele actuale (rata şomajului, scăderea ritmului de creştere a salariilor şi evoluţia poziţiilor vacante), se prevede că tot mai multe proiecte punctuale vor fi gestionate cu muncitori străini.

    Cele mai mari creşteri salariale din 2019 s-au înregistrat în domeniul construcţiilor. Acestea au fost cu 30% mai mari ca în anul precedent.

    Alte domenii cu creşteri notabile au fost învăţamântul, transporturile şi sănătatea.

    În 2020, studiul estimează o scădere a ritmului de creştere, mai ales în sectorul de stat. Estimările evoluţiei Produsului Intern Brut (PIB) sunt în scădere, lucru care va avea impact în evoluţia salariilor din mediul privat.

    Luna mai a acestui an a fost prima lună când rata şomajului a scăzut sub 3%. Evoluţia lunară a şomajului a urmărit sezonalitatea activităţilor din economia românească.

    Pentru 2020, sursa citată precizează că media anuală să va păstra în jurul valorii de 3%, fiind mai mare în lunile ianuarie-martie.

    În ultimii trei ani s-au înregistrat din ce în ce mai puţine contracte noi de muncă, chiar dacă numărul angajaţilor se află în continuă creştere.

    Aceşti indicatori sunt validaţi de toate tendinţele menţionate în evoluţiile anterioare: şomaj în scădere, locuri de muncă vacante mai puţine, migraţie masivă.

    Angajatorii au preferat să îşi restructureze poziţiile actuale, să angajeze mai puţine persoane, iar pe cei aflaţi în condiţii de muncă temporară să îi interiorizeze pentru consolidarea retenţiei (scăderea în acest tip de contracte fiind mare – 22% în anul curent faţă de anul trecut).

    Toate aceste tendinţe vor determina însă tot mai multe proiecte punctuale gestionate cu muncitori străini. Treptat, dar sigur, în 2020 numărul salariaţiilor din economie va depăşi 5 milioane de persoane, notează studiul.

    Totodată, pe un parcurs de 60 de ani, România va pierde 33% din populaţie. Aceasta previziune va sta în picioare doar dacă tendinţele actuale se păstrează.

    De asemenea, România are una dintre cele mai atrăgătoare legislaţii pentru încurajarea natalităţii din lume (subvenţii pentru mame şi perioadă pentru concediu maternal).

    “Pentru stimularea natalităţii, această legislaţie trebuie să fie complementară cu un sistem medical performant, acces facil la educaţie preşcolară şi şcolară de calitate. Responsabilitatea pentru acest fenomen cade atât pe sistemul de stat, cât şi pe cel privat. O altă metodă de combatere a declinului demografic este atragerea de imigranţi competenţi şi complementari cu nevoile economiei româneşti din anii ce urmează”, mai transmite sursa precizată.

    În 2049, 3% din populaţia activă va lucra în locuri de muncă “verzi” şi 2% în locuri de muncă încă inexistente, relevă analiza.

    Potrivit acesteia, “înverzirea” locurilor de muncă existente se va întâmpla pe măsură ce procesele corporative de producţie şi operaţie devin mai eficiente şi mai sustenabile din punct de vedere ecologic.

    “România are un potenţial energetic considerabil, o economie dinamică în curs de dezvoltare şi o şansă să creeze multe locuri de muncă verzi aliniate la nevoile viitorului. Ingineri de maşini electrice, energeticieni eolieni şi marini sau specialişti forestieri sunt câteva din locurile de muncă care vor apărea şi se vor dezvolta în România în următorii 5-10 ani. În 2049, în România, speranţa de viaţă va ajunge la 86 de ani. Tendinţa de creştere a speranţei de viaţă este generală în toată Uniunea Europeană. Descoperirile medicale şi creşterea standardului de viaţă vor avea un impact major în acest fenomen”, se mai scrie în studiu.

    Conform acestuia, anul 2049 este unul de referinţă pentru o Europa neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2. Noua legislaţie a Uniunii Europene privind consumul de combustibil şi emisiile de CO2 a intrat în vigoare în 2019.

    Aceasta va genera o mai mare transparenţă şi responsabilitate şi, în cele din urmă, soluţii de transport mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil fosil.

    România a înregistrat scăderi semnificative începând cu 1989, iar estimările ne duc spre o valoare de 1.2 tone metrice de CO2 per cap de locuitor în 2049.

    La nivel global, 18 milioane de locuri noi de muncă (aprox. cât populaţia actuală a României) vor fi generate de economia verde până în 2030. Cea mai mare creştere se observă în meseriile solare, urmate de locurile de muncă din zona biomasei şi a energiei eoliene.

    Citiţi mai multe pe www.zf.rohttp://www.zf.ro.