BusinessMagazin

Tag: Somaj

  • Studiu: În 2020, numărul salariaţilor din economie va depăşi 5 milioane de persoane

    Piaţa muncii din România a suferit modificări notabile în ultimele trei decenii. Agricultura şi industria extractivă au suferit “depopulări” masive, în timp ce comerţul, sănătatea sau construcţiile au înregistrat creşteri notabile, arată un studiu al agenţiei de recrutare Adecco.

    În 2019, jumătate din activităţile economice din România au declarat mai puţine locuri de muncă vacante decât în 2018. Domeniile în care s-au declarat mai multe locuri vacante decât anul trecut au fost comerţul, construcţiile şi HORECA. Domeniile în care s-au declarat mai puţine locuri vacante decât în anul 2018 au fost: industria prelucătoare, învăţământul şi sănătatea.

    Pentru anul 2020, dacă se păstrează tendinţele actuale (rata şomajului, scăderea ritmului de creştere a salariilor şi evoluţia poziţiilor vacante), se prevede că tot mai multe proiecte punctuale vor fi gestionate cu muncitori străini.

    Cele mai mari creşteri salariale din 2019 s-au înregistrat în domeniul construcţiilor. Acestea au fost cu 30% mai mari ca în anul precedent.

    Alte domenii cu creşteri notabile au fost învăţamântul, transporturile şi sănătatea.

    În 2020, studiul estimează o scădere a ritmului de creştere, mai ales în sectorul de stat. Estimările evoluţiei Produsului Intern Brut (PIB) sunt în scădere, lucru care va avea impact în evoluţia salariilor din mediul privat.

    Luna mai a acestui an a fost prima lună când rata şomajului a scăzut sub 3%. Evoluţia lunară a şomajului a urmărit sezonalitatea activităţilor din economia românească.

    Pentru 2020, sursa citată precizează că media anuală să va păstra în jurul valorii de 3%, fiind mai mare în lunile ianuarie-martie.

    În ultimii trei ani s-au înregistrat din ce în ce mai puţine contracte noi de muncă, chiar dacă numărul angajaţilor se află în continuă creştere.

    Aceşti indicatori sunt validaţi de toate tendinţele menţionate în evoluţiile anterioare: şomaj în scădere, locuri de muncă vacante mai puţine, migraţie masivă.

    Angajatorii au preferat să îşi restructureze poziţiile actuale, să angajeze mai puţine persoane, iar pe cei aflaţi în condiţii de muncă temporară să îi interiorizeze pentru consolidarea retenţiei (scăderea în acest tip de contracte fiind mare – 22% în anul curent faţă de anul trecut).

    Toate aceste tendinţe vor determina însă tot mai multe proiecte punctuale gestionate cu muncitori străini. Treptat, dar sigur, în 2020 numărul salariaţiilor din economie va depăşi 5 milioane de persoane, notează studiul.

    Totodată, pe un parcurs de 60 de ani, România va pierde 33% din populaţie. Aceasta previziune va sta în picioare doar dacă tendinţele actuale se păstrează.

    De asemenea, România are una dintre cele mai atrăgătoare legislaţii pentru încurajarea natalităţii din lume (subvenţii pentru mame şi perioadă pentru concediu maternal).

    “Pentru stimularea natalităţii, această legislaţie trebuie să fie complementară cu un sistem medical performant, acces facil la educaţie preşcolară şi şcolară de calitate. Responsabilitatea pentru acest fenomen cade atât pe sistemul de stat, cât şi pe cel privat. O altă metodă de combatere a declinului demografic este atragerea de imigranţi competenţi şi complementari cu nevoile economiei româneşti din anii ce urmează”, mai transmite sursa precizată.

    În 2049, 3% din populaţia activă va lucra în locuri de muncă “verzi” şi 2% în locuri de muncă încă inexistente, relevă analiza.

    Potrivit acesteia, “înverzirea” locurilor de muncă existente se va întâmpla pe măsură ce procesele corporative de producţie şi operaţie devin mai eficiente şi mai sustenabile din punct de vedere ecologic.

    “România are un potenţial energetic considerabil, o economie dinamică în curs de dezvoltare şi o şansă să creeze multe locuri de muncă verzi aliniate la nevoile viitorului. Ingineri de maşini electrice, energeticieni eolieni şi marini sau specialişti forestieri sunt câteva din locurile de muncă care vor apărea şi se vor dezvolta în România în următorii 5-10 ani. În 2049, în România, speranţa de viaţă va ajunge la 86 de ani. Tendinţa de creştere a speranţei de viaţă este generală în toată Uniunea Europeană. Descoperirile medicale şi creşterea standardului de viaţă vor avea un impact major în acest fenomen”, se mai scrie în studiu.

    Conform acestuia, anul 2049 este unul de referinţă pentru o Europa neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2. Noua legislaţie a Uniunii Europene privind consumul de combustibil şi emisiile de CO2 a intrat în vigoare în 2019.

    Aceasta va genera o mai mare transparenţă şi responsabilitate şi, în cele din urmă, soluţii de transport mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil fosil.

    România a înregistrat scăderi semnificative începând cu 1989, iar estimările ne duc spre o valoare de 1.2 tone metrice de CO2 per cap de locuitor în 2049.

    La nivel global, 18 milioane de locuri noi de muncă (aprox. cât populaţia actuală a României) vor fi generate de economia verde până în 2030. Cea mai mare creştere se observă în meseriile solare, urmate de locurile de muncă din zona biomasei şi a energiei eoliene.

    Citiţi mai multe pe www.zf.rohttp://www.zf.ro.

     

     

  • Studiu: În 2020, numărul salariaţilor din economie va depăşi 5 milioane de persoane

    Piaţa muncii din România a suferit modificări notabile în ultimele trei decenii. Agricultura şi industria extractivă au suferit “depopulări” masive, în timp ce comerţul, sănătatea sau construcţiile au înregistrat creşteri notabile, arată un studiu al agenţiei de recrutare Adecco.

    În 2019, jumătate din activităţile economice din România au declarat mai puţine locuri de muncă vacante decât în 2018. Domeniile în care s-au declarat mai multe locuri vacante decât anul trecut au fost comerţul, construcţiile şi HORECA. Domeniile în care s-au declarat mai puţine locuri vacante decât în anul 2018 au fost: industria prelucătoare, învăţământul şi sănătatea.

    Pentru anul 2020, dacă se păstrează tendinţele actuale (rata şomajului, scăderea ritmului de creştere a salariilor şi evoluţia poziţiilor vacante), se prevede că tot mai multe proiecte punctuale vor fi gestionate cu muncitori străini.

    Cele mai mari creşteri salariale din 2019 s-au înregistrat în domeniul construcţiilor. Acestea au fost cu 30% mai mari ca în anul precedent.

    Alte domenii cu creşteri notabile au fost învăţamântul, transporturile şi sănătatea.

    În 2020, studiul estimează o scădere a ritmului de creştere, mai ales în sectorul de stat. Estimările evoluţiei Produsului Intern Brut (PIB) sunt în scădere, lucru care va avea impact în evoluţia salariilor din mediul privat.

    Luna mai a acestui an a fost prima lună când rata şomajului a scăzut sub 3%. Evoluţia lunară a şomajului a urmărit sezonalitatea activităţilor din economia românească.

    Pentru 2020, sursa citată precizează că media anuală să va păstra în jurul valorii de 3%, fiind mai mare în lunile ianuarie-martie.

    În ultimii trei ani s-au înregistrat din ce în ce mai puţine contracte noi de muncă, chiar dacă numărul angajaţilor se află în continuă creştere.

    Aceşti indicatori sunt validaţi de toate tendinţele menţionate în evoluţiile anterioare: şomaj în scădere, locuri de muncă vacante mai puţine, migraţie masivă.

    Angajatorii au preferat să îşi restructureze poziţiile actuale, să angajeze mai puţine persoane, iar pe cei aflaţi în condiţii de muncă temporară să îi interiorizeze pentru consolidarea retenţiei (scăderea în acest tip de contracte fiind mare – 22% în anul curent faţă de anul trecut).

    Toate aceste tendinţe vor determina însă tot mai multe proiecte punctuale gestionate cu muncitori străini. Treptat, dar sigur, în 2020 numărul salariaţiilor din economie va depăşi 5 milioane de persoane, notează studiul.

    Totodată, pe un parcurs de 60 de ani, România va pierde 33% din populaţie. Aceasta previziune va sta în picioare doar dacă tendinţele actuale se păstrează.

    De asemenea, România are una dintre cele mai atrăgătoare legislaţii pentru încurajarea natalităţii din lume (subvenţii pentru mame şi perioadă pentru concediu maternal).

    “Pentru stimularea natalităţii, această legislaţie trebuie să fie complementară cu un sistem medical performant, acces facil la educaţie preşcolară şi şcolară de calitate. Responsabilitatea pentru acest fenomen cade atât pe sistemul de stat, cât şi pe cel privat. O altă metodă de combatere a declinului demografic este atragerea de imigranţi competenţi şi complementari cu nevoile economiei româneşti din anii ce urmează”, mai transmite sursa precizată.

    În 2049, 3% din populaţia activă va lucra în locuri de muncă “verzi” şi 2% în locuri de muncă încă inexistente, relevă analiza.

    Potrivit acesteia, “înverzirea” locurilor de muncă existente se va întâmpla pe măsură ce procesele corporative de producţie şi operaţie devin mai eficiente şi mai sustenabile din punct de vedere ecologic.

    “România are un potenţial energetic considerabil, o economie dinamică în curs de dezvoltare şi o şansă să creeze multe locuri de muncă verzi aliniate la nevoile viitorului. Ingineri de maşini electrice, energeticieni eolieni şi marini sau specialişti forestieri sunt câteva din locurile de muncă care vor apărea şi se vor dezvolta în România în următorii 5-10 ani. În 2049, în România, speranţa de viaţă va ajunge la 86 de ani. Tendinţa de creştere a speranţei de viaţă este generală în toată Uniunea Europeană. Descoperirile medicale şi creşterea standardului de viaţă vor avea un impact major în acest fenomen”, se mai scrie în studiu.

    Conform acestuia, anul 2049 este unul de referinţă pentru o Europa neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2. Noua legislaţie a Uniunii Europene privind consumul de combustibil şi emisiile de CO2 a intrat în vigoare în 2019.

    Aceasta va genera o mai mare transparenţă şi responsabilitate şi, în cele din urmă, soluţii de transport mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil fosil.

    România a înregistrat scăderi semnificative începând cu 1989, iar estimările ne duc spre o valoare de 1.2 tone metrice de CO2 per cap de locuitor în 2049.

    La nivel global, 18 milioane de locuri noi de muncă (aprox. cât populaţia actuală a României) vor fi generate de economia verde până în 2030. Cea mai mare creştere se observă în meseriile solare, urmate de locurile de muncă din zona biomasei şi a energiei eoliene.

    Citiţi mai multe pe www.zf.rohttp://www.zf.ro.

     

     

  • Cine spune că vine criza? Şomajul este la minimul ultimilor 29 de ani. Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA: Şomajul scade pe fondul creşterii economice şi al migraţiei

    Statistica a consemnat în luna august a acestui an o scădere a ratei şomajului de la 3,9 la 3,8%. În dinamica anuală rata şoma­ju­lui s-a diminuat cu 6,5% în august şi cu 9,3% în primele opt luni ale acestui an. Astfel, nu­mă­rul şomerilor a ajuns la circa 343.000 de per­soane în luna august a acestui an, arată datele Institutlui Naţional de Statistică (INS).

    Analiştii economici sunt de părere că a fost un cumul de factori care au dus la scă­de­rea şomajului în România: creşterea eco­no­mică, plecarea forţei de muncă în străinătate, dar şi creşterea investiţiilor productive.

    „La noi factorii care au determinat această evoluţie au fost pe de-o parte creşterea economică. Chiar dacă s-a făcut pe consum, când se vinde ceva, este nevoie de un vânzător. Creşterea economică generează locuri de muncă. Celălalt factor se referă la migraţie – a scăzut numărul de persoane apte de muncă“, a declarat pentru ZF Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Somajul creşte în Germania, estimările indică o înrăutăţire a economiei

    În iulie, numărul celor 2,2 milioane de şomeri din Germania a crescut, iar din acest motiv locomotiva economiei europene a intrat în a treia lună în care rata somajului a rămas constantă, la un nivel de 5%.

    Datele şi estimările indică faptul că situaţia economiei germane se va înrăutăţi, mai ales pentru că această ţără se bazează pe cheltuielile populaţiei pentru a îşi asigura creşterea economică.

    Sectorul manufacturier german este din ce în ce mai afectat de disputele comerciale internaţionale şi de slăbirea cererii globale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Somajul creşte în Germania, estimările indică o înrăutăţire a economiei

    În iulie, numărul celor 2,2 milioane de şomeri din Germania a crescut, iar din acest motiv locomotiva economiei europene a intrat în a treia lună în care rata somajului a rămas constantă, la un nivel de 5%.

    Datele şi estimările indică faptul că situaţia economiei germane se va înrăutăţi, mai ales pentru că această ţără se bazează pe cheltuielile populaţiei pentru a îşi asigura creşterea economică.

    Sectorul manufacturier german este din ce în ce mai afectat de disputele comerciale internaţionale şi de slăbirea cererii globale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara care a ÎNCHIS toate RESTAURANTELE McDonald’s şi unde nu există nici cazinouri şi nici Starbucks

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. 

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

  • Ţara unde oamenii îşi încuie rar casele, energia este aproape gratis şi nu există armată

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

    Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.

  • Ţara unde oamenii îşi încuie rar casele, energia este aproape gratis şi nu există armată

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. 

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

  • Ţara care a ÎNCHIS toate RESTAURANTELE McDonald’s şi unde nu există nici cazinouri şi nici Starbucks

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. 

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

  • România se menţine în topul ţărilor din UE cu cele mai mici rate a şomajului

    Cifra raportată de Eurostat este identică cu cea prezentată de Institutul Naţional de Statistică (INS), vineri, pe aceeaşi perioadă. De asemenea, conform Eurostat, România are 386.000 de şomeri.

    Cele mai mici rate ale şomajului au fost raportate în Republica Cehă (2,3%), Germania (3,4%), Polonia (3,5%), Ungaria (3,6%) sau Olanda (3,8%). La polul opus, cu cele mai mari rate ale şomajului, se găsesc Grecia (19,5%), Spania (15,1%), Italia (10,4%), Franţa (9,2%) şi Croaţia (8,8%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro