Tag: sistem bancar

  • BOMBĂ în sistemul BANCAR. Banca din România care dă credite de zeci de mii de lei FĂRĂ DOBÂNDĂ

    Dacă cel care apelează la acest instrument de creditare este angajat, poate beneficia de încă 20.000 de lei, a anunţat Guvernul în cel mai recent comunicat de presă.

    ”Implementarea acestor programe va avea beneficii atât economice, cât şi sociale: crearea de locuri de muncă mai bine plătite şi atragerea de proiecte de investiţii cu valoare adăugată mare”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, subliniind potenţialul acestor două programe guvernamentale de a consolida România ca o destinaţie atractivă pentru mediul de afaceri.
     
    Lansarea programului ”Investeşte în tine” şi semnarea documentelor necesare derulării lui reprezintă o perspectivă deschisă tinerilor şi persoanelor de vârstă activă de a-şi asigura finanţarea pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale sau pentru acces la diferite servicii de sănătate şi activităţi sportive.
     
    Criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii programului ”Investeşte în tine” sunt:
     
  • O fetiţă a dezvăluit accidental unul dintre cele mai bine păstrate secrete din lume

    Victoria, fetiţa din filmuletul de mai jos, vorbeşte despre sistemul economic din Canada, însă raţionamentul şi întrebările pe care Victoria le adresează se pare că rezonează cu internauţii din lumea întreagă.
     
    “Te-ai întrebat vreodată de ce bancherii şi sistemul bancar devin din ce în ce mai bogati şi noi, restul, nu? […] V-aţi întrebat vreodată de ce economia noastră e de 14 trilioane, economia mondială e de 54 de trilioane, iar valoarea instrumentelor financiare derivate înainte de criza era de 500 (cinci sute!) de trilioane?”
     
    Victoria îşi continuă discursul făcând o paralelă între sistemul bancar, politicile guvernamentale ineficiente şi sumele uriase care gravitează acolo. La final, fetiţa spune, simplu: “Sistemul bancar a fost creat să te transforme într-un sclav.”
     
  • Începe prăbuşirea în sistemul bancar: LOVITURĂ majoră pentru cea mai puternică bancă

    Pierderea încrederii în creditorul german, după un lung şir de scandaluri, concedieri şi mutări în conducere, a cauzat un declin puternic al capitalizării de piaţă a companiei. Deutsche Bank este pe pierdere de trei ani încoace şi mai mulţi analişti pun sub semnul întrebării strategia directorului executiv, Christian Sewing.

    Acţiunile Deutsche Bank au atins apogeul în 2009, iar de atunci au pierdut 90% din valoare. Numai anul acesta au scăzut cu 37 de procente, însă la ora 11 în această dimineaţă erau pe creştere cu 0,7% la bursa din Frankfurt.

    Includerea în acest tip de index a devenit foarte importantă pentru companii, într-o lume dominată de fonduri de investiţii pasive. Doar indicele Euro Stoxx 50 este în vizorul unor fonduri de investiţii care gestionează active în valoare de mai mult de 40 mld. euro. Excluderea băncii din index ar însemna că investitorii vor începe să vândă, pe măsură ce se vor orienta către noile companii incluse.

    Scăderea acţiunilor sub nivelul minim pentru a fi inclus în acest index a fost în medie de 5,6% în luna dinainte de anunţ şi încă trei procente între anunţ şi retrogradarea propriu-zisă.  Marea problemă a băncilor care au decăzut din acest index a fost reputaţia.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Vestea care CUTREMURĂ sistemul bancar. Românii s-au îndatorat PÂNĂ LA ULTIMUL LEU. Dezastrul începe. Ce urmează?

    Populaţia a luat credite noi de con­sum în monedă locală în valoare de 10,8 mld. lei în primele şase luni ale acestui an, un maxim al ulti­mi­lor 12 ani, arată datele BNR.

     
    Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, su­mele noi împrumutate de români de la bănci au crescut cu peste 14%.
     
    Creşterea salarială este factorul principal care a dat din nou avânt tot mai multor români să acceseze credite mai mari pentru amena­ja­rea/modernizarea locuinţelor, achi­ziţia de auto­­turisme, de electrocasnice şi chiar tele­foa­ne.
     
    De exemplu, valoarea vânzărilor de tele­foa­ne a urcat cu 40% în prima jumătate a acestui an faţă de S1 2017, evoluţie care a luat prin surprindere piaţă.
     
    Câştigul mediu net aferent primelor şase luni ale acestui an a urcat cu 13% (300 lei) faţă de aceeaşi perioadă din 2017, până la 2.636 lei. În 2007 salariul mediu net era de sub 1.000 de lei, în timp ce în 2009 ajungea la aproape 1.400 de lei.
     
    „Cel mai important factor pentru creşterea creditelor de consum este reprezentat de majorările salariale. Avem clienţi cărora li s-a dublat salariul, fapt care i-a încurajat să ia un credit.“, a spus Liviu Andrei, managing partner al brokerului de credite Alliance.
     
  • Vestea care CUTREMURĂ sistemul bancar. Românii s-au îndatorat PÂNĂ LA ULTIMUL LEU. Dezastrul începe. Ce urmează?

    Populaţia a luat credite noi de con­sum în monedă locală în valoare de 10,8 mld. lei în primele şase luni ale acestui an, un maxim al ulti­mi­lor 12 ani, arată datele BNR.

     
    Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, su­mele noi împrumutate de români de la bănci au crescut cu peste 14%.
     
    Creşterea salarială este factorul principal care a dat din nou avânt tot mai multor români să acceseze credite mai mari pentru amena­ja­rea/modernizarea locuinţelor, achi­ziţia de auto­­turisme, de electrocasnice şi chiar tele­foa­ne.
     
    De exemplu, valoarea vânzărilor de tele­foa­ne a urcat cu 40% în prima jumătate a acestui an faţă de S1 2017, evoluţie care a luat prin surprindere piaţă.
     
    Câştigul mediu net aferent primelor şase luni ale acestui an a urcat cu 13% (300 lei) faţă de aceeaşi perioadă din 2017, până la 2.636 lei. În 2007 salariul mediu net era de sub 1.000 de lei, în timp ce în 2009 ajungea la aproape 1.400 de lei.
     
    „Cel mai important factor pentru creşterea creditelor de consum este reprezentat de majorările salariale. Avem clienţi cărora li s-a dublat salariul, fapt care i-a încurajat să ia un credit.“, a spus Liviu Andrei, managing partner al brokerului de credite Alliance.
     
  • Cum va afecta digitalizarea sistemul bancar: Ce se va întâmpla cu angajaţii

    Analiştii estimează că impactul inteligenţei artificiale asupra pieţei forţei de muncă din lume va fi unul masiv, care va lăsa mulţi oameni fără loc de muncă.

    CEO-ul Loxon Solutions însă nu consideră că acest pas din digitalizare va aduce schimbări profunde pe piaţa forţei de muncă, aşa cum estimează majoritatea sindicatelor şi analiştilor.

    Cum schimbă inteligenţa artificială sistemul bancar

    „Când te uiţi la cum a evoluat omenirea, mereu am automatizat ceva, astfel joburile care presupuneau procese repetitive şi-au pierdut din valoare. Eu sunt economist, iar unul dintre principiile majore ale economiei este avantajul comparativ. Oamenii, experţii umani, înainte de big data şi inteligenţă artificială, foloseau avantajul comparativ pentru predicţie. Acum, inteligenţa artificială nu este decât o maşinărie de predicţii. (…) Va creşte în valoare abilitatea omului de a educa inteligenţa artificială prin tehnici de machine learning şi omul va fi cel care trebuie să ia o decizie în funcţie de rezultatul predicţiei şi să decidă dacă acea predicţie a avut sens, pentru că o predicţie sau o corelare nu înseamnă cauzalitate.”, spune Tamas Erni, CEO al Loxon Solutions.

    Erni consideră că „impactul inteligenţei artificiale poate fi imens” şi că este doar următorul pas natural al erei automatizării şi digitalizării. „Acest impact a început cu big data. Ce este inteligenţa artificială? Mulţi ar spune că este statistică avansată, dar asta nu e adevărat. Nu e adevărat pentru că în statistica pe care o înveţi la facultate, când faci un test, tu eşti expertul, tu ştii ce vrei să dovedeşti, vezi datele şi aplici o soluţie logaritmică. Diferenţa, cu inteligenţa artificială, este că poţi analiza medii mai complexe, unde nici specialiştii nu pot observa totul.”

     

     

  • Cum schimbă inteligenţa artificială sistemul bancar

    Comportamentul consumatorului pe internet, activităţile acestuia pe aplicaţia de mobile banking şi opţiunile pe care le prestabileşte pe paginile de internet atunci când îşi calculează varianta de credit sunt, pentru români şi nu numai, unii dintre factorii decidenţi în privinţa acordării unui credit. „În Europa, în România, puteai lua totul de pe Facebook la început. Însă chiar şi atunci, pentru scoring, nu social media era factorul decisiv, ci comportamentul general al clientului pe internet. Sunt tipare comportamentale pe internet atunci când aplici pentru un împrumut. Contează la ce te-ai uitat, dacă

    te-ai uitat la cea mai mare sumă pe care o poţi împrumuta sau la cea mai redusă variantă de rată lunară. Dacă îţi faci treaba bine ca bancă şi oamenii tăi de la legal îşi fac treaba bine, nu ai nicio problemă cu aceste practici”, spune Tamás Erni, CEO al Loxon Solutions.

    Erni consideră că „impactul inteligenţei artificiale poate fi imens” şi că este doar următorul pas natural al erei automatizării şi digitalizării. „Acest impact a început cu big data. Ce este inteligenţa artificială? Mulţi ar spune că este statistică avansată, dar asta nu e adevărat. Nu e adevărat pentru că în statistica pe care o înveţi la facultate, când faci un test, tu eşti expertul, tu ştii ce vrei să dovedeşti, vezi datele şi aplici o soluţie logaritmică. Diferenţa, cu inteligenţa artificială, este că poţi analiza medii mai complexe, unde nici specialiştii nu pot observa totul.”

    CEO-ul însă nu consideră că acest pas din digitalizare va aduce schimbări profunde pe piaţa forţei de muncă, aşa cum estimează majoritatea sindicatelor şi analiştilor. „Când te uiţi la cum a evoluat omenirea, mereu am automatizat ceva, astfel joburile care presupuneau procese repetitive şi-au pierdut din valoare. Eu sunt economist, iar unul dintre principiile majore ale economiei este avantajul comparativ. Oamenii, experţii umani, înainte de big data şi inteligenţă artificială, foloseau avantajul comparativ pentru predicţie. Acum, inteligenţa artificială nu este decât o maşinărie de predicţii. Ce înseamnă asta? Valoarea predicţiilor va fi mai ieftină pentru că maşinile o fac mai bine.

    Nu vei mai avea nevoie de acea abilitate a analistului pentru predicţie, însă inteligenţa artificială nu poate exercita judecăţi singură. Va creşte în valoare abilitatea omului de a educa inteligenţa artificială prin tehnici de machine learning şi omul va fi cel care trebuie să ia o decizie în funcţie de rezultatul predicţiei şi să decidă dacă acea predicţie a avut sens, pentru că o predicţie sau o corelare nu înseamnă cauzalitate.”
    Băncile au folosit dintotdeauna un astfel de algoritm. „Un algoritm de scoring a fost mereu aici, doar că a fost o variantă mai simplă decât inteligenţa artificială. Marea diferenţă este că noi am început să schimbăm algoritmii bazaţi pe reguli fixe cu algoritmii bazaţi pe predicţii.”
    Loxon este o companie de software care oferă soluţii de business şi creează proprietate intelectuală, iar apoi vinde către sectorul bancar sau orice instituţie financiară care creditează.

    Compania a fost fondată în Ungaria în anul 2000, cu Tamás Erni drept unul dintre fondatori. În 2003 Loxon a intrat pentru prima dată pe piaţa din România, pentru a livra soluţii către BCR, înainte ca aceasta să fie deţinută de grupul austriac Erste. În 2007 a fost deschisă şi filiala locală, Loxon România.

    „Cu BCR situaţia a fost diferită, pentru că atunci când i-am abordat, nu erau încă achiziţionaţi de Erste Group. Am câştigat un proiect şi am livrat o soluţie pentru programul de credite pentru IMM-uri. Când a venit Erste, a făcut o analiză şi a decis să păstreze soluţiile noastre”, spune CEO-ul.

    El îşi aminteşte că la intrarea pe piaţa din România, nevoile băncilor locale erau oarecum diferite. „România a fost a doua ţară în care am deschis birou, după Ungaria. Cerinţa majoră a venit dinspre faptul că băncile din România voiau aceleaşi tipuri de soluţii ca cele din Ungaria, voiau aplicaţii de business cu cunoştinţe integrate şi voiau soluţii flexibile pe care le poţi schimba în funcţie de client. Au vrut ceva mai flexibil decât soluţiile anglo-saxone şi cele germane pe care le foloseau atunci.”

    O altă schimbare majoră din mediul digital cu care s-a confruntat atât industria bancară – şi nu numai – este noul cadru legislative european GDPR, intrat în vigoare la data de 25 mai. „GDPR a schimbat modul în care operăm ca şi companie şi modul în care implementăm sistemele. Ce este cel mai interesant este că în toate băncile sunt cerinţe diferite pentru GDPR. Când mergi la top 10 bănci din România, 70% îţi vor spune că au făcut sau că au nevoie de acelaşi lucru, dar când vei intra în detaliile de implementare, vor fi diferenţe semnificative. Trebuie să personalizezi soluţia. În al doilea rând, avantajul comparativ al algoritmilor construiţi pe social media va scădea. Sau va trebui să mergi să îi ceri acceptul clientului, pentru că GDPR-ul nu pune o interdicţie, ci îţi cere un motiv foarte bine întemeiat de business pentru care ai păstrat o serie de date.”

    Referitor la bancherii din România, Tamás Erni nu crede că aceştia sunt îngrijoraţi cu privire la inteligenţa artificială în businessul lor. „Nu cred că sunt îngrijoraţi, poate doar cam lenţi în adaptare. Cu siguranţă unii bancheri sunt sceptici, cu siguranţă unii sunt prea optimişti. Diferenţa majoră, pe care nu o vedem încă, este că atunci când vezi un algoritm complex de machine learning, acesta devine o cutie neagră la un moment dat, pentru că algoritmul învaţă pe cont propriu şi dacă este într-adevăr machine learning, foarte curând îi pierzi urma logicii. Iar atunci vine întrebarea dacă vreodată o bancă centrală va putea accepta rezultate pe care nu le poţi explica.”

    După 18 ani de existenţă, grupul maghiar a ajuns în aproape 30 de ţări. „Veniturile grupului au fost de peste 15 milioane de euro în 2017, din care marja de profit s-a situat puţin sub 20%. Avem şase birouri deschise, cel din Ungaria, acesta din România, câte unul în Rusia, Emiratele Arabe Unite, Turcia şi Arabia Saudită.”

    Pe plan local, cifra de afaceri a Loxon a ajuns la 5,7 milioane de lei în 2017, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, adică 1,2 milioane de euro, cu un profit de 340.000 de euro. „Avem peste 40 de colegi în România şi plănuim să mai facem angajări.”

    Loxon livrează soluţii către bănci mari din topul sectorului bancar românesc. „Facem proiecte cu bănci din top 10. Am lucrat cu BCR, BRD, cu Raiffeissen şi cu OTP pe piaţa locală. Pe plan global, grupul ING este cea mai mare bancă cu care colaborăm şi mai avem Raiffeisen Bank International, Erste Group şi altele.”