BusinessMagazin

Tag: siguranta

  • Reportaj: Turkish delight

    Provincia Antalya a cucerit deja milioane de turişti din toată lumea, care nu mai contenesc să vină şi să revină pe litoralul turcesc, cu ape cristaline şi soare îmbietor chiar şi în octombrie. Dintre milioanele de vizitatori, 160.000 au fost anul acesta doar din România. Înainte de a ajunge însă pe plajă, câteva ore merită petrecute în oraşul vechi Antalya, străjuit de Poarta lui Hadrian, construcţie sub forma unui arc de triumf, ridicată în cinstea împăratului roman Hadrian, ca urmare a unei vizite ale sale în zonă în anul 130.

    Pe străduţele înguste, cu magazine înlănţuite de o parte şi de alta, din care răzbat mirosurile de ceai, de condimente şi de suc de rodie, se poate ajunge în portul vechi al oraşului, de unde se pot vedea, dintr-o singură privire, Marea Mediterană şi Munţii Taurus. O dată la câţiva paşi, dai peste locuri în care se vând sute de covoare tradiţionale turceşti, de toate dimensiunile şi culorile. Printre ele, îşi fac culcuş pisicile, obişnuite cu răsfăţul turiştilor care nu mai contenesc pe străzile înguste, cu piatră cubică.

    În oraş, comercianţii măsoară trecătorii din priviri şi îi ghicesc pe turişti. De fiecare dată când „simt” un grup de străini, scot din dotare toată artileria de cuvinte străine, de la engleză la franceză şi poloneză, şi ajung într-un final şi la limba română, din care au învăţat esenţialul:
    „Bună. Ce faci? Foame? Ciorbă de burtă?” Dacă îi ignori, nu insistă. Dacă zâmbeşti, răspund şi ei cu un surâs. Cu puţin noroc, poţi ajunge să negociezi cu negustorii de suveniruri. Cu şi mai mult noroc însă, poţi primi „cadou” un pahar de ceai fierbinte cu diferite arome. Turcii confirmă încă o dată că sunt maeştrii negocierii, astfel că nu ai cum să ieşi din magazinul lor fără să te fi târguit măcar pentru o liră turcească în minus, la care bucuroşi renunţă. Doar de dragul negocierii.

    La plecarea din oraşul vechi, nu e de ratat o oprire, fie şi de jumătate de oră, în portul Kemer Marina, unde apusul te lasă de-a dreptul fără cuvinte, privit printre iahturi şi bărci strânse laolaltă ca într-o colecţie. Portul este înţesat de restaurante şi bistrouri, de la mesele cărora ceaiul turcesc acompaniază armonios culorile soarelui risipit pe cer.

    La aproximativ o oră de mers cu maşina de la aeroportul din Antalya, îşi deschide porţile Tekirova, un orăşel din regiunea Kemer, înţesat de complexuri turistice destinate acelor turişti pentru care vacanţa se traduce printr-un singur concept: all inclusive.

    Sub această umbrelă, complexurile hoteliere devin adevărate minioraşe, cu tot ce i-ar trebui unui turist pe timpul unui sejur, de la coafor la magazine de haine sau de dulciuri tradiţionale turceşti, care transformă Antalya într-un tărâm al făgăduinţei.

    Güral este un astfel de loc. În provincia Antalya – care include şi oraşul cu acelaşi nume – există două complexuri cu numele Güral, unul în Tekirova şi un altul în Belek.

    Cele două Güral se află la a doua generaţie de proprietari, moştenitorii familiei cu acelaşi nume, ale cărei afaceri se învârt în principal în jurul producţiei şi al vânzării de obiecte din porţelan, ceramică, de cărămizi, cu investiţii şi în domeniul energiei. Businessul cu porţelanuri a fost fondat în 1989, iar câţiva ani mai târziu, proprietarii au intrat în posesia unor terenuri de câteva zeci de mii de metri pătraţi, pe care au construit ulterior mici „imperii” cu spaţii de cazare şi alte facilităţi.

    „Investiţia în cele două complexuri turistice a fost de peste 200 de milioane de euro. Doar în Güral din Belek s-au investit 50 de milioane pentru renovare în 2015. În cadrul celor două lucrează în medie 500 de oameni, iar în perioadele de vârf de sezon numărul ajunge şi la 800. În Tekirova, se investesc anual circa 400.000 de euro pentru întreţinere”, explică Levent Gültekin Toper, directorul general al Güral Premier Hotels & Resorts, compania care administrează cele două proiecte.

    Împreună, acestea au peste 1.200 de camere. Doar în complexul turistic din Tekirova lucrează 140 de oameni în bucătărie, de la chefi la ajutoare de bucătari, care pun la fiecare masă cantităţi industriale de preparate, atât tradiţionale, cât şi internaţionale. De la brânzeturi la mezeluri, de la musacale cu vinete la celebrul kebap, de la baclavale la rahat tăvălit prin nucă de cocos din belşug, aproape că nu există nimic din ce şi-ar putea dori un turist care să nu existe în meniu.

    „În complexurile noastre turistice,  fiecare găseşte ce vrea – linişte pentru cei care vor să se relaxeze, muzică şi spectacole pentru cei care vor să se distreze”, spune Levent Gültekin Toper. De altfel, în fiecare seară, în Güral Tekirova sunt programate spectacole, fie că sunt concerte cu muzică live şi focuri de artificii, fie că sunt baluri mascate sau seri tematice.

    În plus, marea e la doi paşi, astfel, în timp ce valurile line te îmbracă agale şi mirosul Mediteranei se împleteşte în firele de păr, munţii semeţi se înalţă în faţa ochilor.

    Românii sunt abia pe locul al optulea în rândul naţionalităţilor turiştilor care vin să-şi petreacă vacanţa la Güral. Le-o iau înainte turcii şi ruşii – cei mai numeroşi, dar şi turiştii din Lituania, Ucraina, Germania, Kazahstan şi Letonia. Cu toate acestea, în 2018, aproape 160.000 de români au mers pe litoralul turcesc, în condiţiile în care, în anii trecuţi, barometrul se oprea la circa 120.000, potrivit datelor agenţiei Paralela 45.

    Doar în Güral Tekirova în 2018 au mers 2.624 de turişti români, faţă de 1.492 anul trecut. Ce are Turcia şi nu are România?

    „Diferenţele constau în servicii. Turiştii care vin la noi au mai mers şi în Italia, Spania, Grecia, dar au spus că nu au găsit aceleaşi facilităţi. Nu am decis să facem o investiţie similară celor din Antalya şi în altă ţară, pentru că este foarte greu să faci aşa ceva în afara ţării tale”, spune directorul general al complexului turistic.

    Un sejur la Güral Tekirova ajunge să coste circa 3.500 de euro, în funcţie de facilităţi şi de tipul de cameră. Anul acesta, vremea a contribuit la businessul proprietarilor de spaţii de cazare din Antalya, în condiţiile în care la jumătatea lunii octombrie încă se putea face plajă la 25, uneori chiar aproape 30 de grade. Sezonul s-a închis pe 20 octombrie şi va fi redeschis în aprilie, iar pe timpul iernii cele două complexuri hoteliere Güral vor fi închise.

    Turismul este, de altfel, una dintre marile speranţe ale turcilor, după ce lira turcească s-a prăbuşit pe fondul unui cumul de factori, printre care tensiunile diplomatice cu Statele Unite ale Americii şi îngrijorarea investitorilor cu privire la o implicare tot mai mare a factorului politic turc în economie, mai precis a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

  • Uber introduce un „Buton pentru Asistenţă 112”, alerte de viteză şi un centru de siguranţă pentru clienţii şi şoferii companiei

    Kitul va introduce funcţii noi prin care compania îşi propune să crească nivelul siguranţei şi al transparenţei, potrivit anunţului Uber.
     
    Astfel, în aplicaţie vor apărea funcţii noi, care vor fi introduse în kitul de instrumente pentru siguranţă a şoferilor şi utilizatorilor:

    Butonul pentru Asistenţă 112 – La apăsarea lui, pasagerii şi şoferii/ curierii se pot conecta direct cu serviciul pentru situaţii de urgenţă

    Contacte de încredere – pasagerii îşi pot alege 5 prieteni sau membri ai familiei ca fiind “contacte de încredere” şi, printr-o apăsare de buton, pot să distribuie detaliile despre cursă, pe care le pot personaliza uşor din secţiunea “Configurează contactele de încredere”.

    Centrul de siguranţă – Un hub cu informaţii despre siguranţă, unde utilizatorii găsesc detalii despre funcţiile-cheie de siguranţă existente în aplicaţie,  inclusiv informaţii despre serviciu de suport 24/7, detalii despre şofer şi maşină, urmărirea cursei prin GPS, rating şi sistemul de feedback

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajări MASIVE în România: Una dintre cele mai mari companii din industria auto caută să ANGAJEZE mii de oameni

    Cele mai multe joburi disponibile sunt pentru fabricile de volane şi centuri de siguranţă de la Arad, unde compania Takata România caută 539 de oameni. Posturile sunt pentru montatori subansamble (193), confecţioneri îmbrăcare volane în piele (150), manipulanţi mărfuri (51), pentru şefi de echipe, ingineri, operatori, programatori sau tehnicieni, potrivit AJOFM Arad.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O primă zi de şcoală pe care nu o vor uita, cu siguranţă, niciodată: Elevii unei clase de a I-a din Galaţi au făcut ore pe hol, deoarece sala lor nu este pregătită/ Ce spune Inspectoratul Şcolar

    Pentru prima zi de şcoală, conducerea Liceului cu Program Sportiv din Galaţi, unitate de învăţământ cu clase I-XII, a improvizat o clasă pe hol, la parter, chiar în dreptul clasei unde vor învăţa copiii. Totuşi, profesorii spun că situaţia se va regla de marţi, în condiţiile în care copiii vor fi duşi într-o clasă de la etaj unde vor sta până la finalul lucrărilor.

    „Doar astăzi (n.r. luni, 10 septembrie) se întâmplă acest lucru, am vrut să-i ducem pe copii chiar lângă clasa unde vor învăţa. De mâine, ei vor fi mutaţi la etaj într-o clasă unde s-a făcut curăţenie, totul este aranjat. Nu se poate spune că elevii învaţă pe hol. Igienizarea o vom încheia într-o săptămână, cel mult două, nu afectează programul şcolar”, a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul Liceului cu Program Sportiv, Maria Popescu.

    Situaţia a fost remarcată şi de preotul care a făcut slujba de sfinţire a clădirii în prima zi de şcoală, acesta menţionând în discursul său că stropirea cu agheasmă o face în curte „din cauza situaţiei deosebite în care se află clasele”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OutOfOffice – Andreea Micu, avocat, Asociat Crama Avincis: “Cel mai frumos sentiment de libertate” – VIDEO

    Reţelele sociale le folosesc în mod normal mai degrabă „pasiv“ (pentru a vedea noutăţile); postări am puţine, din lipsa timpului. Nici în vacanţe nu le folosesc mai des − vacanţele sunt momente pentru familie. În concediu, sunt nevoită să fiu conectată la activitatea de la birou şi de la cramă. Dezavantaj: nu e vacanţă 100%. Avantaj: când revin la serviciu, nu sunt la fel de încărcată, pentru că anumite taskuri au fost rezolvate de la distanţă.
    Nu aş merge niciodată în vacanţă în ţări periculoase, unde sănătatea şi siguranţa îmi pot fi puse în pericol, iar drepturile omului nu sunt respectate în mod adecvat. Pe termen mediu, nu m-aş duce nici în călătorii foarte lungi cu avionul, pentru că mi se pare obositor pentru cei doi copii (nu plec fără ei nicăieri).

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile?
    Cărţi de citit, cremă solară şi geacă de fâş (niciodată nu ştim ce surprize ne va face vremea!).

    Care este amintirea dvs. preferată dintr-o vacanţă de vară?
    De obicei, plaja şi înotul în mare – cel mai frumos sentiment de libertate.

  • Archos şi Qustodio lansează o nouă gamă menită să asigur siguranţa copiilor în mediul online

    Pe lângă configuraţia hardware optimizată, gama Archos Junior include un abonament Qustudio Premium, cu acces la un conţinut filtrat şi la instrumentecomplete de gestionare a activităţii de la distanţă. Astfel, părinţii vor avea certitudinea că cei mici sunt constant în siguranţă în mediul online, utilizând tableta sau smartphone-ul într-un mod responsabil. 

  • Gabriela Firea, despre proteste: Primăria nu dă ordine jandarmilor/ Întrebată dacă simte tensiuni în PSD: Cu siguranţă sunt lucruri de spus/ Ce spune despre demiterea prefectului

    „Nu pot să spun că am dormit în acea noapte”

    Primarul general, Gabriela Firea, a declarat miercuri, despre protestul din 10 august, că nu este o „fericire” pentru un edil să se întâmple astfel de lucruri în oraşul pe care-l conduce, subliniind că nu a dormit liniştită în acea noapte. Firea a mai precizat că Primăria nu dă ordine jandarmilor.

    „Cât priveşte anumite inadvertenţe observate de presă, cu privire la anumite afirmaţii ale doamnei prefect şi a unor reprezenanţi ai MAI, este o anchetă în curs a parchetului şi pe perioada unei cercetări orice declaraţie este super flu, pentru că ar putea să afecteze cursul anchetei. (…) Cunosc anumite lucruri, dar nu pot să le exprim public. Aştept rezultatul anchetei. Pot să vă spun cu notă personală că în general nu mă înconjor de oameni care mint”, a declarat primarul Gabriela Firea.

    Primarul a mai subliniat că prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, nu a informat-o cu privire la cele petrecute, pentru că Prefectura nu este subordonată Primăriei Capitalei. Însă Gabriela Firea a mai precizat că, totuşi, s-a informat în privinţa protestelor şi nu a dormit în acea noapte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A renunţat să mai muncească pentru alţii, iar acum afacerea lui se îndreaptă spre 400 milioane de lei

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    NOUL DECENIU BILKA

    Horaţiu Ţepeş şi-a făcut timp pentru interviu chiar dacă este perioada cea mai aglomerată în industria pe care activează: lunile august şi septembrie sunt vârful de sezon pe cerere, un sezon care începe imediat după perioada sărbătorilor de Paşte, de obicei în luna mai, şi se termină înainte de sărbătorile de iarnă; mai precis, este vorba despre o încetinire a cererii, fiindcă şi în ianuarie şi februarie sunt cereri, dar la un volum mai mic. „Ceea ce diferă acum faţă de anii trecuţi sunt optimismul din piaţă şi planurile de viitor care sunt constructive din toate punctele de vedere, în contextul în care şi nevoia de construcţii în România este foarte mare”, observă Ţepeş. În acest vârf de sezon, creşterile cu care Bilka s-a obişnuit încep deja să se contureze. „Din calcule bazate pe istoric, probabil că vom termina anul cu peste 400 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că păstrăm tradiţia creşterilor anuale de 40% . Chiar dacă am ajuns la cifre foarte mari, ne ajută piaţa – este cerere şi datorită investiţiilor din trecut.”

    Şi totuşi, cât loc de creştere mai este? Antreprenorul descrie câteva dintre reperele la care se uită atunci când vine vorba de evoluţia pieţei. „Sunt mai mulţi indicatori pe care-i urmărim. Spre exemplu, materia noastră primă este oţelul prevopsit, iar piaţa din România era în 2015 de 213.000 de tone; în 2016 a ajuns la 256.000 de tone. Dacă facem o paralelă cu Polonia, care este liderul Europei în consumul de oţel prevopsit, acolo piaţa este de 900.000 de tone. Astfel, printr-un calcul comparativ raportat la populaţia Poloniei, unde trăiesc circa 40 de milioane de locuitori, rezultă o piaţă potenţială de 400.000 – 450.000  tone de oţel prevopsit.”

    Piaţa de oţel prevopsit, folosit mai ales în construcţia de hale industriale şi acoperişuri metalice, ar putea ajunge în circa 5-7 ani la un volum dublu, potrivit calculelor antreprenorului. El se aşteaptă ca nevoia de acoperişuri metalice în România să crească, context în care sunt conturate şi planurile companiei pentru următorii ani. Iar dacă toate investiţiile făcute de Bilka până acum au fost făcute preponderent pentru sectorul rezidenţial, următorii ani vizează însă sectorul industrial. „Construim un buget acum, un plan pentru investiţia în sectorul industrial, în direcţia vânzării de hale industriale la cheie. Valoarea acestui buget este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar proiectul include şi construirea unei platforme industriale de aproximativ 10 hectare şi utilaje, o echipă, materiile prime necesare şi, bineînţeles, dezvoltarea în piaţă.”

     

  • Cum vrea această tânară să facă milioane de euro din lipsa de inspiraţie a românilor

    Cadourile inutile, nedorite sau nepotrivite nu sunt, cu siguranţă, un lucru necunoscut pentru oricare dintre noi. La fel de bine, cel puţin o dată în viaţă ne-am confruntat cu dificultăţi în alegerea celUi mai potrivit cadou pentru o ocazie sau altA. Plecând de la această idee, s-a lansat platforma GiftShare.ro, care îşi propune să elimine riscul cadourilor neinspirate sau inutile. Conform previziunilor, până la finalul lui 2019, Românii ar urma să îşi cumpere cadouri de 5 milioane de euro prin GiftShare.ro.

    Alegerea celei mai potrivite soluţii pentru a face o surpriză frumoasă celor dragi, indiferent că vorbim de zile de naştere sau alte evenimente, cum sunt aniversări, petreceri de casă nouă, cununii, petreceri cu ocazia venirii pe lume a unui nou membru al familiei sau orice tip de ocazie specială, se poate dovedi, de acum, un lucru care să nu mai dea numeroase bătăi de cap. „Platforma dă ocazia celor cărora le sunt oferite cadourile să aleagă exact ceea ce îşi doresc – produse, servicii sau experienţe“, declară Adina Carapencea, cofondatoare a GiftShare. Tot ea explică mecanismul concret: oricine poate crea, în doar câteva minute, un eveniment prin care anunţă ce anume sărbătoreşte. Pe această pagină poate să adauge o fotografie şi un mesaj pentru cei care vor să contribuie la cadou, iar apoi îi poate anunţa despre eveniment.

    „Astfel, ei pot participa cu bani exact pentru cadoul pe care sărbătoritul şi-l doreşte, direct pe platforma GiftShare.ro. Plata cu cardul se face rapid şi sigur, fără niciun cost suplimentar, la fel ca în cazul oricărei achiziţii dintr-un magazin online. Apoi, cei care au ales să primească un cadou prin GiftShare au posibilitatea să transforme banii strânşi în vouchere cadou de la magazinele partenere şi să-şi aleagă cadoul dorit sau chiar să doneze suma strânsă drept cadou unei cauze sociale în care cred, fără niciun cost”, spune Adina Carapencea.

    Aproape 25% dintre români ar prefera, în loc de cadouri, să primească bani, iar aproximativ 22% spun că s-ar bucura să primească şi unul sau mai multe vouchere la diverse magazine, pentru a avea posibilitatea să-şi aleagă singuri cadoul, arată un studiu derulat de GiftShare. În plus, 18% dintre respondenţii studiului declară că şi-ar dori să primească un singur cadou, mai consistent. „Acum, acest lucru este posibil pentru că un grup mai larg, care poate include familia, prietenii şi colegii, de pildă, poate participa la bugetul alocat pentru un dar anume”, explică reprezentanta GiftShare. În prezent, 59% dintre respondenţii studiului afirmă că primesc, atunci când sărbătoresc un moment special, între două şi cinci cadouri, iar 14% primesc între cinci şi zece cadouri. Doar 22% spun că primesc de obicei un singur cadou, dar consistent, din partea unui întreg grup.

    Site-ul oferă o gamă variată de idei de cadouri, de la vacanţe, gadgeturi sau produse pentru bebeluşi şi copii şi până la experienţe de petrecere a timpului liber sau momente de relaxare. Printre magazinele partenere se numără, în prezent, iStyle, Tudor Tailor, Happy Tour, Il Passo, Cărtureşti, Miss Grey, The 5th Element sau Baby Needs, listă care este extinsă permanent, ca parte a strategiei GiftShare de a oferi utilizatorilor o gamă cât mai largă de opţiuni în a-şi alege cadoul dorit.

    Conform aceluiaşi studiu, 44,7% din cadourile care nu sunt folositoare sau pe placul celor care le primesc sunt dăruite altora, chiar dacă aceştia nu se bucură de ele, atunci când se iveşte ocazia, circa 2,9% dintre respondenţi afirmă că le donează unor organizaţii caritabile, iar 1,3% spun că pur şi simplu le aruncă. Totuşi, aproape 49% dintre darurile neinspirate sunt păstrate de cei care le primesc.

    În ceea ce priveşte tipurile de cadouri primite cu ocazia unui moment special, participanţii la studiul GiftShare afirmă că în cele mai multe cazuri primesc haine şi încălţăminte (47%), produse de beauty sau înfrumuseţare (33%), bijuterii şi accesorii (21%), bani cash (19%) sau produse pentru casă (15%).

    Întrebaţi despre motivele pentru care nu primesc cadourile potrivite, 47,7% dintre respondenţi consideră că aceia care le dăruiesc fac alegeri fără să fie interesaţi de ceea ce doresc; aproape o treime (32,8%) afirmă că le este greu să spună ce anume îşi doresc pentru că le este teamă să nu coste mai mult decât ceea ce şi-au propus cei dragi să cheltuiască pentru cadou. Restul (aproape 9%) nu ştiu cum să comunice că îşi doresc un cadou mai consistent pe care ar putea să îl cumpere, în comun, un grup mai mare de apropiaţi. Cât priveşte valoarea pe care o au, în medie, cadourile primite de respondenţii sondajului GiftShare, 38% apreciază că fiecare dar costă sub 100 de lei, iar 47% cred că fiecare cadou costă între 100 şi 250 de lei. Mai puţin de 1% dintre participanţii la studiu declară că primesc cadouri cu valoare de peste 1.000 de lei, fiind vorba, de regulă, despre un dar primit din partea unui grup. În plus, întrebaţi cât consideră că ar trebui să cheltuiască cineva pentru cadoul pe care îl oferă cu prilejul unui moment special, cei mai mulţi (61%) au răspuns „fiecare cât poate, gestul contează.“

    Bugetul de investiţii GiftShare.ro se ridică, în primul an de funcţionare, la aproximativ 60.000 de euro, bani folosiţi pentru dezvoltarea platformei şi promovare. „Pentru a oferi o experienţă cât mai plăcută utilizatorilor, vom lucra în continuare la dezvoltarea unor funcţionalităţi noi în cadrul platformei, ceea ce ar putea dubla investiţia.“ Adina Carapencea mai spune că GiftShare pune gratuit la dispoziţie platforma celor care aleg să fie responsabili social şi să se implice activ în comunitate pentru a crea o lume mai bună. „Astfel, prin intermediul platformei pot fi strânşi bani pentru proiectele ONG-urilor care influenţează în bine comunităţile. De asemenea, bugetul strâns cu ocazia unei zile de naştere, de pildă, poate fi donat celor mai puţin norocoşi“, adaugă reprezentanta GiftShare.

    Despre potenţialul afacerii, antreprenoarea spune că GiftShare îşi propune ca până la finalul anului viitor 1% din populaţia din mediul urban cu vârste cuprinse între 20 şi 40 ani să aibă cel puţin un eveniment în platformă, „fie că vorbim de eveniment de aniversare, cununie, petrecere de casă nouă sau baby shower. Cu o valoare medie de 500 de lei cadou per eveniment, bugetul pentru cadouri cumpărate prin GiftShare din magazinele partenere va depăşi astfel 5 milioane de euro.“

  • Controale în masă pe litoral: Inspectorii ANSVSA au aplicat în şapte zile amenzi de 26.000 de lei

    „Pentru abaterile de la legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor au fost sancţionate contravenţional 5 restaurante, o unitate tip fast-food, 2 unităţi tip bufet, 2 baruri, un snack-bar şi un magazin alimentar cu amenzi în valoare de 26.000 de lei”, se arată în comunicat.
     
    Inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor care activează în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2018 au verificat, în perioada 13-19 august, 220 de unităţi amplasate în cele 7 zone de interes turistic: Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Eforie, Costineşti şi Mangalia. Controalele au vizat 73 de restaurante, o cantină, 2 pizzerii, 25 de unităţi tip fast-food, 8 braserii, 15 unităţi de tip bufet, 5 rulote mobile, 21 de baruri, un cafe-bar, 4 snack-baruri, 38 de magazine alimentare, 13 laboratoare de cofetărie/patiserie, 2 cofetării/patiserii, 3 pensiuni, 4 supermarket-uri, un depozit alimentar, o tonetă de îngheţată şi o unitate cu produse congelate.
     
    Potrivit ANSVSA, în urma acestor controale s-au constatat deficienţe cu privire la:
    – comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar;
    – ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, în vederea depozitării şi valorificării, precum şi comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei în vigoare;
    – condiţii necorespunzătoare de igienă în spaţiile de lucru;
    – depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
    – neanunţarea de către persoanele fizice juridice a începerii activităţii supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.