Tag: sarbatoare

  • Românii ar putea avea încă o zi liberă în 2018

    „Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 – 17 zile de sărbătoare legală. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”, se arată în expunerea de motive.

    Citeşte continuarea pe  www.mediafax.ro

     

  • O nouă zi liberă pentru români! Care este semnificaţia

    Proiectul privind declararea şi ridicarea la nivel de sărbătoare naţională a zilei de 18 decembrie, ca Ziua Minorităţilor Naţionale din Români a fost adoptat cu 279 de voturi “pentru” şi 4 abţineri.

    Proiectul de lege prevede că anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei Minorităţilor Naţionale din România, se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Satul din România atât de frumos încât se transformă în muzeu

    Despre cultura Cucuteni am auzit cu siguranţă din cărţile de istorie. Aceasta aparţine uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î.e.n.) şi care se întindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei.
     
    Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesutul, olăritul sau confecţionarea de unelte. Civilizaţia ocupă un loc aparte în preistorie, fiind considerată una dintre cele mai misterioase civilizaţii. Dispariţia civilizaţiei Cucuteni este de asemenea, îmbrăcată în mister. Din cele peste 4.000 de aşezări descoperite, 90% au fost distruse de foc, astfel încât specialiştii nu pot stabili dacă a fost vorba despre un cataclism sau de o incendiere intenţionată, care a dus la această extincţie.
     
    Pe teritoriul ţării noastre, primele vestigii aparţinând culturii Cucuteni au fost descoperite în anul 1884, într-o localitate din apropierea Iaşului, care astăzi poartă cu mândrie numele culturii.
     
  • Satul din România atât de frumos încât se transformă în muzeu

    Despre cultura Cucuteni am auzit cu siguranţă din cărţile de istorie. Aceasta aparţine uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î.e.n.) şi care se întindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei.
     
    Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesutul, olăritul sau confecţionarea de unelte. Civilizaţia ocupă un loc aparte în preistorie, fiind considerată una dintre cele mai misterioase civilizaţii. Dispariţia civilizaţiei Cucuteni este de asemenea, îmbrăcată în mister. Din cele peste 4.000 de aşezări descoperite, 90% au fost distruse de foc, astfel încât specialiştii nu pot stabili dacă a fost vorba despre un cataclism sau de o incendiere intenţionată, care a dus la această extincţie.
     
    Pe teritoriul ţării noastre, primele vestigii aparţinând culturii Cucuteni au fost descoperite în anul 1884, într-o localitate din apropierea Iaşului, care astăzi poartă cu mândrie numele culturii.
     
  • Senatul a adoptat legea privind instituirea ”Zilei minorităţilor naţionale” ca sărbătoare naţională

    ”Se instituie ziua de 18 decembrie «Ziua Minorităţilor Naţionale din România», ca zi de sărbătoare naţională. (…) Anual, cu prilejul sărbătoririi «Zilei Minorităţilor Naţionale din România», se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători”, se arată în iniţiativa legislativă a deputaţilor din grupul minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Satul din România atât de frumos încât se transformă în muzeu

    Despre cultura Cucuteni am auzit cu siguranţă din cărţile de istorie. Aceasta aparţine uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î.e.n.) şi care se întindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei.
     
    Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesutul, olăritul sau confecţionarea de unelte. Civilizaţia ocupă un loc aparte în preistorie, fiind considerată una dintre cele mai misterioase civilizaţii. Dispariţia civilizaţiei Cucuteni este de asemenea, îmbrăcată în mister. Din cele peste 4.000 de aşezări descoperite, 90% au fost distruse de foc, astfel încât specialiştii nu pot stabili dacă a fost vorba despre un cataclism sau de o incendiere intenţionată, care a dus la această extincţie.
     
    Pe teritoriul ţării noastre, primele vestigii aparţinând culturii Cucuteni au fost descoperite în anul 1884, într-o localitate din apropierea Iaşului, care astăzi poartă cu mândrie numele culturii.
     
  • Arhiepiscopia Târgoviştei le-a oferit credincioşilor stick-uri cu chipul Sfântului Ierarh Nifon

    “Stick-ul are pe el imaginea Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului şi Mitropolitul Ţării Româneşti şi a fost editat de către Arhiepiscopia Târgoviştei cu prilejul sărbătorii Sfântului Nifon de anul acesta, de pe 10 şi 11 august. Stick-ul este un mijloc de promovare a sărbătorii, a fost editat în aproximativ în 200 de exemplare şi a fost oferit în mod gratuit participanţilor la sărbătoarea de anul acesta”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marian Puiescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Târgoviştei.

    Stick-ul conţinea un fişier cu detalii despre sărbătoarea Sfântului Nifon şi un promo realizat de către centrul eparhal al Arhiepiscopiei.

    De asemenea, Arhiepiscopia are şi site, pagină de Facebook, dar şi o aplicaţie pentru telefoanele cu sistem de operare Android.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti bune: Românii ar putea avea încă o zi de sărbătoare naţională

    Potrivit HG 881/1998 18 decembrie se sărbătoreşte deja în România ca Zi Naţională a Minorităţilor, dar ea nu este declarată oficial sărbătoare naţională. În curând, însă, ar putea deveni, iar asta datorită unei iniţiative legislative depuse la Senat de mai mulţi deputaţi, în majoritatea lor covârşitoare aparţinând minorităţilor. Proiectul a obţinut deja avizul comisiei de specialitate. 

    Citeşte cotinuarea pe www.gandul.info

  • Clasa a XII-a de tineri manageri

    Clasa a XII-a de manageri de sub 40 de ani a participat la Gala Tineri Manageri de Top, găzduită la un local din Bucureşti de redacţia revistei alături de partenerii Mercedes-Benz, Alpha Bank, Academia Flavian Dobre, Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti şi Room 363. A 12-a ediţie a Galei 100 tineri manageri de top a fost o noapte a inspiraţiei şi a poveştilor de succes, a ideii de performanţă indiferent de domeniul în care aceasta se obţine, fapt evidenţiat şi de prezenţa campioanei olimpice la scrimă Loredana Dinu.

    Gazdele ediţiei din acest an au fost Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, redactori la Business Magazin; primul care a urcat pe scenă a fost Cristian Hostiuc, directorul editorial al Business Magazin, care a vorbit despre importanţa noii generaţii în peisajul actual de business. ”12 ani înseamnă foarte mult, în condiţiile în care vârsta medie de existenţă a unei companii în România este de şapte ani“, a subliniat el. ”Este mult mai greu să fii acum manager în România decât era în urmă cu 10 sau 12 ani. Şi am remarcat că oamenii nu prea mai vor să fie manageri, odată ce preiau această responsabilitate – ce înseamnă să ai grijă de bugete, de oameni, de proiect – oamenii nu mai vor să facă acest lucru. Ei preferă să stea în faţa unui calculator, să ştie foarte clar ce au de făcut, să îşi asume altcineva responsabilitatea dacă lucrurile nu ies aşa cum ar trebui. Din acest punct de vedere, cred că România are un minus în privinţa noilor generaţii de manageri. În primele ediţii erau mai mulţi antreprenori tineri„, a subliniat Cristian Hostiuc, şi este interesant de văzut cum vor arăta următorii zece ani în ceea ce priveşte generaţiile de antreprenori. ”În mod cert, noile generaţii vor fi mai bine instruite, dar mult mai puţin pregătite pentru piaţă şi pentru a mişca munţii.“ Asta nu înseamnă că România va scădea, a explicat el, ci vom vedea o mai mare stabilitate, fără mari fluctuaţii.

    Ioana Mihai-Andrei, redactor-şef al Business Magazin, şi-a început discursul cu o scurtă povestire: ”Una dintre poveştile pe care le puteţi găsi în revistă se referă la unul dintre fondatorii Yahoo, care spunea că atunci când a pus bazele companiei alături de câţiva prieteni s-au distrat de minune. Şi atunci am spus: «OK, dacă o companie a ajuns la o capitalizare de piaţă de 48 de miliarde de dolari, nu e chiar foarte rău să te mai şi distrezi pe parcurs». Noi, din când în când, mărturisesc,  ne mai şi distrăm la Business Magazin; de obicei după ce predăm revista sau vreunul din cataloagele pe care le scoatem de ani buni“. Prin urmare, a transmis ea, anul viitor vom ajunge la cea de a 13-a ediţie, care se va dovedi un număr câştigător pentru cel puţin 100 de manageri.

    ”Cam greu să vorbesc după ce am văzut aceste imagini“, şi-a început discursul Loredana Dinu, vizibil emoţionată de filmul ce a rulat pentru invitaţi, prezentând momentul în care România a câştigat medalia de aur la scrimă la Jocurile Olimpice de la Rio. ”Interacţiunea mea cu lumea businessului nu a fost de lungă durată“, a continuat ea, explicând că ceea ce o recomandă este experienţa acumulată pe plan sportiv, de peste 20 de ani petrecuţi în sala de antrenament, pe planşa de scrimă. Nu a fost greu să îşi dea seama că sportul de performanţă şi domeniul de business au extrem de multe puncte în comun. ”Am auzit de foarte multe ori spunându-se că ori eşti făcut pentru business, ori nu; poate şi de aceea am avut încă de tânără dorinţa de a-mi dezvolta propria afacere. Aşa cum în business există multe momente în care poţi fi jos, fără variante de ieşire, şi în sport poţi întâlni multe momente de acest gen.“

    Nici măcar după discursul inspiraţional al Loredanei Dinu, întrebaţi dacă ar da un post de CEO pe o medalie olimpică, cei din sală nu au părut foarte interesaţi de o carieră în sport.

    Primul premiu al serii a fost oferit CFO-ului Orange România, Adela Guedon, care a vrut să îi felicite pe toţi cei nominalizaţi în ediţia de acest an a catalogului. ”Vreau să vă împărtăşesc faptul că acest premiu e foarte important pentru mine, deoarece atestă faptul că deciziile pe care le-am luat de-a lungul carierei mele au fost cele corecte“, a transmis ea. ”Părerea mea este că sunt foarte puţine lucruri definitive în viaţă“, a răspuns Adela Guedon la întrebarea dacă şi-a pus vreodată problema de a pleca definitiv să lucreze în străinătate. ”Nu mi-am pus problema de nimic definitiv deocamdată.“

    Un alt premiant a fost managerul general al Anchor Group, Affan Yildirim. ”Atunci când am început să lucrez la Anchor Group aveam doar 31 de ani“, a povestit el celor din sală. ”A fost destul de greu, pentru că eram director financiar şi trebuia să gestionez multe lucruri.“ El a mai spus că a încercat mai întâi să-şi asculte colegii, iar abia apoi să caute alături de ei soluţiile potrivite. Ca sfat pentru cei mai tineri, el a spus că e important să asculţi şi să înţelegi opiniile celorlalţi: ”Dacă poţi obţine această sinergie, atunci succesul va veni“.

  • Încă o zi naţională în România. Decizia luată de Camera Deputaţilor

    Proiectul legislativ a fost votat în Camera Deputaţilor cu 266 de voturi “pentru” şi 3 abţineri. Potrivit unui amendament adoptat în Comisia de agricultură, prin produs agroalimentar românesc se înţelege produsul obţinut pe teritoriul ţării din materii prime provenite 100% din fermele din România.

    În plus, acesta trebuie să aibă imprimat pe etichetă drapelul României.