Tag: salariati

  • Veşti bune pentru salariaţi: Angajaţii vor avea parte de o minivacanţă de trei zile şi o zi liberă în timpul săptămânii

    Românii se bucură de o nouă minivacanţă cu ocazia Rusaliilor. Potrivit Codului Muncii, românii au 15 zile libere acordate cu ocazia sărbătorilor legale. În acest an, opt dintre aceste zile libere sunt în weekend.

    Românii vor avea o nouă minivacanţă în weekend, când se sărbătoresc Rusaliile, în contextul în care ziua de luni, 21 iunie, este zi liberă.

    Rusaliile se celebrează la 50 de zile după Paşte şi la 10 zile după Înălţarea Domnului, potrivit Calendarului Ortodox. Angajaţii au două zile libere legale, respectiv 20 iunie (duminică) şi 21 iunie (luni).
    Potrivit Codului Muncii, românii au 15 zile libere acordate cu ocazia sărbătorilor legale, iar în acest an, opt sunt în weekend, în timp ce şapte sunt în timpul săptămânii.

    În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepţia unităţilor sanitare şi a celor de alimentaţie publică, precum şi a unităţilor în care activitatea nu poate fi întreruptă. Cei care lucrează în acest zile au dreptul la compensarea cu timp liber, acordat în următoarele 30 de zile.

    Zilele libere se acordă pentru: Paşte (Vinerea Mare, Duminica Paştelui, Lunea Luminată), două zile pentru Anul Nou, două zile pentru Rusalii, două zile pentru Crăciun şi câte o zi pentru Ziua Unirii Principatelor Române, Ziua Internaţională a Muncii, Ziua Copilului, Adormirea Maicii Domnului, Sfântul Andrei şi Ziua Naţională a României.

    Până la finalul anului, angajaţii din România vor avea următoarele zile libere de sărbători legale:

     20 iunie (duminică): Rusaliile
     21 iunie (luni): A doua zi de Rusalii
     15 august (duminică): Adormirea Maicii Domnului
     30 noiembrie (marţi): Sfântul Andrei
     1 decembrie (miercuri): Ziua Naţională a României
     25 decembrie (sâmbătă): Crăciunul
     26 decembrie (duminică): A doua zi de Crăciun.

     

  • Cine vrea să facă business trebuie să dea salarii mari: salariile angajaţilor din 13 sectoare au crescut cu peste 20% în ultimul an

    Tudor Aposteanu, proprietar de restaurante: „Mi-au crescut salariile cu 40% din 2019 până acum. Dacă în 2019 un ospătar lua 130-140 de lei pe zi, acum nivelul a ajuns la 250 de lei pe zi. Dacă nu îi dau eu, pleacă la restaurantul de lângă mine“.

    Salariul mediu a crescut cu 11,9% în aprilie 2021 comparativ cu aprilie 2020 şi a ajuns la 3.561 de lei net, potrivit Statisticii. În termeni reali, ajustat la inflaţie, salariul mediu a crescut cu 7,8%. În 13 sectoare de activitate, majoritatea din industrie, salariile medii au crescut cu valori cuprinse între 20 şi 40%.

    Şi în sectorul hotelurilor şi al restaurantelor, unul dintre cele mai afectate de pandemie, este pe locul şase în topul celor mai mari creşteri ale salariilor medii. Un angajat din HoReCa avea un salariu mediu de 1.790 de lei în luna aprilie 2021, cu 33% (28%, cu inflaţia) mai mult faţă de aprilie anul anterior.

    „Datele confirmă realitatea, mie mi-au crescut salariile cu 40% din 2019 până acum. Dacă în 2019 un ospătar lua 130-140 de lei pe zi, acum nivelul a ajuns la 250 de lei pe zi. Dacă nu îi dau eu, pleacă la restaurantul de lângă mine. Sunt foarte puţini oameni şcoliţi în HoReCa, cei care sunt buni pleacă în afară sau au pretenţii salariale foarte mari. Ca să ţii un ospătar bun, ori îi dai salariul foarte mare ca să îl motivezi, ori îi dai un salariu competitiv pe care să şi-l dubleze din tips. Toate restaurantele din toată ţara sunt bombardate de lipsa de personal“, a spus Tudor Aposteanu, proprietarul a şase restaurante în care are 42 de angajaţi.

    Cea mai mare creştere salarială din ultimul an s-a înregistrat în sectorul fabricării de autovehicule, unde salariul mediu a crescut cu 43,8% (cu 38,5% dacă luăm în calcul inflaţia), până la 3.833 de lei net, potrivit datelor INS.

    „Cu siguranţă e o eroare în date. Salariile din auto au crescut cu maximum 5-6%, nu aveau cum să crească mai mult, mai ales în an pandemic, când cifra de afaceri totală a industriei auto a scăzut cu 15%. Au fost două luni de oprire completă a activităţii şi perioade în care s-a lucrat la 60-70% din capacitate, nu aveai de unde să creşti salariile cu 40%“, a explicat Adrian Sandu, secretarul general al ACAROM (Asociaţia Constructorilor de Maşini din România).

    În aprilie anul trecut s-au resimţit pe piaţa muncii primele efecte ale pandemiei, când mii de businessuri şi-au sistat activitatea, iar 1,5 milioane de salariaţi au ajuns în şomaj tehnic.

    Reprezentanţii Institutului de Statistică au precizat că au avut probleme în colectarea datelor din cauza pandemiei şi că informaţiile pot avea o acurateţe mai redusă.

    „(…) Aceste dificultăţi au fost de­ter­minate, în principal, de accesul di­ficil la documentele financiar- con­ta­bile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unităţi economico-sociale, de nefi­nalizarea la timp a acestor docu­mente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituţiile cu atribuţii în domeniu, de suspendarea temporară a activităţii unui număr semnificativ de unităţi economico-sociale sau chiar de încetarea activităţii unora dintre acestea. În câştigul salarial mediu lunar sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare“, se arată în precizările metodologice ale INS care însoţesc datele privind câştigul salarial din luna aprilie.

    Dincolo de fabricarea autovehiculelor, creşteri salariale importante, cuprinse între 20 şi 40% au fost înregistrate în sectoare precum fabricarea de mobilă, silvicultură, fabricarea încălţămintei, fabricarea anvelopelor sau chiar în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale.

    „Salariile au crescut şi datorită inflaţiei, pentru că totul s-a scumpit. Eu ştiu la virgulă preţurile tuturor ingredientelor pe care le folosesc în restaurant şi vă spun că s-au scumpit, la muştar şi la unt preţurile sunt duble. E absurd să avem preţuri extrem de mari, salarii mici în privat şi salarii mari la stat, sunt ospătari care se duc să se angajeze la stat pentru că sunt salariile mai mari“, a mai spus Tudor Aposteanu.

  • Încă o fabrică mare din România s-a închis. Unul dintre cei mai cunoscuţi jucători din industria de fashion mondială a închis fabrica, lăsând sute de oameni fără loc de muncă

    Grupul italian de modă Calzedonia, unul dintre cei mai cunoscuţi jucători din industria de fashion mondială, a închis fabrica din România unde lucrau peste 400 de salariaţi.

    „În 2020 grupul a închis fabrica din România, prima unitate de producţie închisă de grup de la fondarea sa până azi. Motivul care a condus la această decizie a fost dificultatea de a găsi salariaţi care să dorească să lucreze într-o fabrică de textile“, spun reprezentanţii Calzedonia.

    Compania Aries Textile din Arad, care opera pro­duc­ţia Calzedonia în România, era, după cifra de afa­ceri din 2019, unul dintre cei mai mari cinci produ­cători de îm­brăcăminte din România. În acel an businessul se apropiase de nivelul de 250 mil. lei, maxim istoric, cu 432 de salariaţi. În 2020, primul an de pandemie, cifrele s-au pră­buşit ca urmare a închiderii.

    Spre deosebire de alte grupuri de modă precum H&M şi Inditex (proprietarul Zara) care lucrează cu parte­neri, Calzedonia are propriile sale unităţi de pro­ducţie. Acestea sunt amplasate în Italia, Croaţia, Serbia, Bulgaria, Sri Lanka, Bosnia şi Etiopia.

    „Ne implicăm direct în construcţia propriilor fabrici, care astăzi sunt responsabile pentru circa 77% din toate produsele din magazinele noastre.“ În România italienii au venit în urmă cu mai bine de două decenii şi fabrica a crescut constant.

  • Veşti bune pentru salariaţi: Angajaţii vor avea de mai multe zile libere în perioada ce urmează. Vedeţi aici toate detaliile

    În luna iunie, românii care lucrează la stat sau la privat vor avea parte de un wekend prelungit de 3 zile, ca urmare a faptului că urmează  Rusaliile – duminică şi luni. În luna iunie, se sărbătoresc şi Rusaliile în data de 20 şi 21 iunie, respectiv dumină şi luni. Deşi data de 20 iunie cade într-o zi de dumină, ziua de 21 cade într-o zi de luni şi astfel le aduce salariaţilor un weekend prelungit de 3 zile.

    Zilele libere care urmează în 2021 sunt:

    15 august (Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului) – duminică;
    30 noiembrie (Sărbătoarea Sfântului Andrei) – marţi;
    1 decembrie (Ziua Naţională a României) – miercuri;
    25 şi 26 decembrie (prima şi a doua zi de Crăciun) – sâmbătă şi duminică.

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

  • Este oficial: Toţi românii pot primi o zi liberă suplimentară de la angajator. Ce trebuie să faceţi pentru aceasta

    Salariaţii care se vor autorecenza prin intermediul internetului, la recensământul din 2022, au dreptul la o zi liberă, plătită de angajator, conform ordonanţei de urgentă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 care a fost actualizată în urmă cu o săptămână prin Ordonanţa de urgenţă nr. 39/2021.

    Ordonanţa de urgenţă nr. 39/2021 prevede amânarea recensământului pentru anul 2022 ţinând cont de prelungirea succesivă a stării de alertă pe teritoriul României pe fondul evoluţiei ascendente a numărului de cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2, s-a impus mutarea/decalarea colectării datelor pentru recensământul general agricol într-un anotimp prielnic realizării interviurilor faţă în faţă în spaţiu deschis ca măsură de prevenţie a răspândirii virusului şi protejare a populaţiei, respectiv în perioada mai-iulie 2021, ceea ce a determinat, implicit, mutarea/decalarea termenelor pentru colectarea datelor şi pentru recensământul populaţiei şi locuinţelor, respectiv în perioada februarie- iulie 2022, precum şi mutarea momentului de referinţă al RPL2021 la data de 1 decembrie 2021 în loc de 1 mai 2021,

    Ordonanţa de urgenţă nr. 39/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021 a fost publicată în în Monitorul Oficial, Partea I nr. 530 din 21 mai 2021.

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 prevede ca persoanele salariate care se autorecenzează prin intermediul internetului au dreptul la o zi liberă, plătită, în scopul încurajării utilizării cu predilecţie a acestei metode. Dovada autorecenzării on-line se realizează prin prezentarea codului de confirmare a încheierii cu succes a autorecenzării, conform documentului oficial.

    Astfel, angajatorii persoanelor care fac dovada autorecenzării on-line au obligaţia de a le acorda acestora ziua liberă. Ziua liberă plătită se acordă în termen de maximum 12 luni de la data realizării cu succes a autorecenzării.

    Codul de confirmare a încheierii cu succes a autorecenzării este generat automat de soluţia informatică funcţională pe site-ul recensământului pentru fiecare formular individual transmis cu succes către baza de recensământ.

    În perioada februarie-iulie 2022 se desfăşoară, etapizat, recenzarea populaţiei şi locuinţelor. În funcţie de evoluţia unor evenimente la nivel naţional: pandemii, dezastre naturale, stări de alertă, stări de urgenţă, alegeri locale, alegeri parlamentare, referendumuri, modificarea perioadei de desfăşurare a recensământului general agricol, care pot afecta desfăşurarea recensământului, perioada de colectare a datelor poate fi modificată prin hotărâre a CCRPL2021.

    Ziua liberă, plătită, se acordă persoanei salariate, indiferent dacă aceasta a realizat autorecenzarea on-line pentru sine şi pentru alţi membri ai gospodăriei, sau pentru alte persoane.

    În perioada februarie-martie 2022 se realizează colectarea indirectă a variabilelor din programul de observare al recensământului identificate în surse administrative.

    În perioada martie-mai 2022 se realizează colectarea on-line a înregistrărilor individuale şi a celor referitoare la gospodării, locuinţe şi clădiri – autorecenzarea on-line.

    În perioada mai-iulie 2022 se realizează în teren colectarea prin interviu faţă-în-faţă asistată de calculator a înregistrărilor individuale, pentru acele persoane pentru care nu s-a realizat autorecenzarea on-line.

    În perioada mai-iulie 2022 se realizează în teren colectarea prin interviu asistată de calculator a clădirilor şi locuinţelor pentru care nu s-a realizat autorecenzarea on-line.

    În perioada august-septembrie 2022 se realizează asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele, gospodăriile, locuinţele şi clădirile. Aceasta se realizează prin imputare prin metode statistice, din surse statistice şi administrative, pentru acele unităţi statistice pentru care nu există un formular completat cu date.

     

     

     

     

  • Veşti bune pentru salariaţi: Angajaţii vor avea de mai multe zile libere în perioada ce urmează. Vedeţi aici toate detaliile

    În luna iunie, românii care lucrează la stat sau la privat vor avea parte de o zi liberă în timpul săptămânii şi un wekend prelungit de 3 zile, ca urmare a faptului că urmează Ziua Copilului şi Rusaliile – duminică şi luni. Astfel, ziua de 01 iunie (marţi) va fi zi liberă cu ocazia sărbătorii zilei copilului. De asemnea, tot în luna iunie, se sărbătoresc şi Rusaliile în data de 20 şi 21 iunie, respectiv dumină şi luni. Deşi data de 20 iunie cade într-o zi de dumină, ziua de 21 cade într-o zi de luni şi astfel le aduce salariaţilor un weekend prelungit de 3 zile.

    Zilele libere care urmează în 2021 sunt:

    15 august (Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului) – duminică;
    30 noiembrie (Sărbătoarea Sfântului Andrei) – marţi;
    1 decembrie (Ziua Naţională a României) – miercuri;
    25 şi 26 decembrie (prima şi a doua zi de Crăciun) – sâmbătă şi duminică.

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

  • Proiect: Persoanele care lucrează în condiţii deosebite vor ieşi mult mai repede la pensie

     

    Autorităţile vor modificarea legislaţiei privind sistemul de pensii publice prin reducerea vârstei standard de pensionare pentru persoanele care au lucrat în condiţii deosebite de muncă , conform unui proiect de lege înregistrat la Senat în această săptămână.

    Miercuri, 14 aprilie 2021, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B140/2021, Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

    Prezenta propunere prevede reducerea cu 5 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă, faţă de cele 4 luni care sunt prevăzute în prezent.

    Proiectul propune modificarea art. 18 lit a.), astfel:

    Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite sau în condiţii speciale se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum urmează:

     – 5 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;

    Conform legislaţiei, locurile de muncă în condiţii deosebite sunt considerate “locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinţe asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor”.

    Ca şi exemplu, cei care au realizat stagiul de cotizare realizat în condiţii deosebite (ani împliniţi) în cuantum de 1 an vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 luni, iar cei care au realizat stagiul de cotizare realizat în condiţii deosebite (ani împliniţi) în cuantum de 30 ani vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 15 ani şi 8 luni.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

     

  • Este OFICIAL! O nouă minivacanţă! Urmează o sărbătoare legală şi mai multe zile libere pentru angajaţii din România

    La sfârşitul lunii aprilie, românii care lucrează la stat sau la privat vor avea parte de o minivacanţă de patru zile, ca urmare a faptului că urmează sărbătorirea Paştelui. Astfel, ziua de 30 aprilie (vineri) va fi zi liberă cu ocazia sărbătorii Vinerea Mare, ziua de 2 mai este sărbătorit Paştele Ortodox va fi liberă pentru că este duminică, ziua de 3 mai este doua zi de Paşte care va fi considerată, de asemenea, liberă.

    Două dintre zilele libere legal de la începutul lunii mai sunt sărbătorite în weekend, respectiv 1 şi 2 mai care pică într-o zi de sâmbătă, respectiv duminică.

    Zilele libere care urmează în 2021 sunt:

    1 iunie (Ziua Copilului) – marţi;
    20 şi 21 iunie (prima şi a doua zi de Rusalii) – duminică şi luni;
    15 august (Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului) – duminică;
    30 noiembrie (Sărbătoarea Sfântului Andrei) – marţi;
    1 decembrie (Ziua Naţională a României) – miercuri;
    25 şi 26 decembrie (prima şi a doua zi de Crăciun) – sâmbătă şi duminică.

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

  • Cine sunt acţionarii din umbră ai Băncii Transilvania. Cine deţine cea mai mare bancă din România

    Aproape 7,7 milioane de salariaţi români, adică aceia care contribuie în mod obligatoriu cu 3,75% din salariul brut lunar pentru administrarea privată a economiilor pentru bătrâneţe prin intermediul fondurilor de pensii Pilon II, au depăşit SIF-urile pe parcursul anului 2020 şi au ajuns cei mai mari acţionari ai Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România.

    La final de 2020, fonduri de pensii Pilon II aveau investiţii de circa 3 mld. de lei la cea mai mare bancă din România, adică 23% din capitalul social. Spre comparaţie, la final de 2019, deţinerea era de  17,9%.

  • Cele mai mari salarii din economie: 10 directori câştigă un salariu lunar net între 19.600 de euro şi 23.200 de euro

    Cele mai mari salarii din România sunt plătite de industrii precum editarea de produse software, comerţul produselor farmaceutice, alte activităţi sportive, activităţi ale sindicatelor salariaţilor şi activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.

    Zece români aveau salarii lu­nare nete cuprinse între 19.600 de euro şi 23.200 de euro până pe data de 23 februarie 2021, conform datelor obţinute de Ziarul Financiar de la Inspecţia Muncii. Dintre aceştia, cinci câştigau un salariu net între 21.400 de euro şi 23.200 de euro, conform sursei citate.

    Cinci contracte de muncă se încadrează în acest interval de venituri, contracte de muncă din domenii de activitate precum editarea altor produse software, comerţul produselor farmaceutice, alte activităţi spor­tive, activităţi ale sindicatelor salariaţilor şi activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.

    „Aici discutăm despre 10 salarii de peste 20.000 euro lunar net. Ar trebui să fie sala­riile unor CEO, din cele mai importante şi bine plătite industrii ale României – aşa cum sunt de exemplu industria IT, aici dez­vol­tarea de soft, dar şi industria farmaceutică“, a spus pentru ZF Raluca Pârvu, business ma­nager la BPI Group, companie de consul­tanţă în management şi resurse umane.