BusinessMagazin

Tag: rezultat

  • Producţia OMV Petrom a scăzut în trimestrul doi din cauza opririi controlate a rafinăriei Petrobrazi

    „Estimăm că revizia generală planificată, de 45 de zile, a rafinariei Petrobrazi a avut un efect de aproximativ 150 de milioane de lei asupra rezultatului din exploatare CCA, excluzând elementele speciale al Downstream Oil în trimestrul al doilea faţă de primul trimestru al anului 2018”, precizează documentul.

    „De asemenea, această revizie generală a generat niveluri mai ridicate ale stocurilor de ţiţei, ceea ce a condus la profituri nerealizate încă la nivelul Grupului de aproximativ 260 de milioane de lei, care sunt eliminate în linia de consolidare”, anunţă compania.

    Revizia rafinăriei a început pe 13 aprilie şi a durat 6 săptămâni, timp în care unitatea a fost oprită. Valoarea proiectului s-a ridicat la peste 45 de milioane de euro şi a inclus lucrări de modernizare şi de mentenanţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Reuniunea UE pe tema modalităţilor de limitare a imigraţiei s-a încheiat fără un rezultat concret

    “Vom continua să lucrăm la rezolvarea acestor probleme”, a declarat cancelarul german Angela Merkel. “A fost multă bunăvoinţă de a realiza acest lucru astăzi (duminică, n.red), şi în afară de câteva diferenţe, a fost multă unitate”, a adăugat Merkel.

    Liderii care au participat la reuniune au indicat că vor continua să acţioneze în următoarele zile pentru a găsi o soluţie, în contextul în care toţi liderii UE urmează să participe la finalul săptămânii la summitul Consiliului European.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Simona Halep e în finală la Roland Garros!

    În finală, principala favorită va întâlni câştigătoarea meciului dintre Sloane Stephens şi Madison Keys.

    Câştigând semifinala, Halep rămâne pe primul loc al clasamentului de simplu WTA indiferent de rezultatul din finală.

    Simona Halep are un palmares favorabil cu Sloane Stephens, 5-2, câştigând ultimele patru meciuri directe. Palmaresul în faţa lui Keys este şi mai bun, jucătoarea din Constanţa câştigând cinci din cele şase meciuri disputate împotriva favoritei 13.

  • Opinie Cătălin Păduraru, CEO, International Wine Contest Bucharest: “Să învăţăm de la cei mai buni”

    În încercarea de a găsi rezolvare la „problema vinului românesc“, la lipsa de notorietate internaţională (notorietate care, odată instalată, ar aduce mari beneficii unor comunităţi foarte mari), să încercăm să ne apropiem de modul de gândire ştiinţific, validat de adevăratele fluxuri de performanţă comercială.

    Iată ce spune Mike Veseth, autorul cărţii Războaiele vinului: GLOBAL + LOCAL = GLOCAL

    „Dar ce se întâmplă cu terroirul atunci când forţele concurenţiale ale globalizării şi Two Buck Chuck mătură piaţa? În general, se presupune că globalizarea distruge caracterul local, oriunde şi oricând, dar am dubiile mele cu privire la acest lucru. Cel mai mare comerciant din lume, Walmart, care acoperă piaţa americană de la nord la sud şi de la est la vest, nu a reuşit să cucerească piaţa germană, de exemplu. Campionul local Aldi era prea bine înrădăcinat. Uneori, localul câştigă – trăiască terroiriştii! Cu toate acestea, de cele mai multe ori, rezultatul adunării dintre globalizare şi local este glocalul.

    Glocal este un cuvânt ciudat, dar util. Glocal este ceea ce obţii atunci când uneşti globalul cu localul, termenul reuşind să descrie un proces complex de schimburi. Mulţi oameni văd caracterul global şi pe cel local doar pe poziţii adverse, ca pe două echipe de fotbal. Se presupune că forţele pieţei globale se opun în mod fundamental tradiţiilor şi valorilor locale. Deoarece există mai mulţi bani în spatele echipei globale, majoritatea oamenilor presupun că jucătorii locali (şi valorile pe care aceştia le reprezintă) sunt condamnaţi la dispariţie. Opoziţia pare inutilă. De fapt, procesul este mai complicat de atât, iar fiecare dintre părţi are influenţe asupra celeilalte. Acest lucru este evident în lumea fotbalului, deci de ce ar trebui să fim surprinşi de faptul că se aplică şi vinului?

    Caracteristicile locale cele mai importante nu sunt neapărat perfect conservate prin izolare, aşa cum am văzut, deci alegerea nu se reduce la global şi local. Piaţa globală poate distruge, după cum ştim cu toţii, dar nici pieţele locale protejate nu conservă neapărat tradiţionalul. Am rămas cu realitatea glocalismului. Influenţele internaţionale sunt importate, cu efecte atât pozitive, cât şi negative, iar practicile, produsele şi valorile locale sunt exportate, influenţând vinificatorii şi consumatorii de dincolo de graniţe. Producătorii pot resimţi presiunea de a produce vinurile la un standard internaţional sau pe placul unor critici importanţi de vin, dar se şi pot bucura, în acelaşi timp, de avantajele unei pieţe mai mari şi mai diverse pentru vinurile lor.

    Schimbul glocal este adânc inserat în ţesătura lumii vinului. Un număr tot mai mare de vinificatori lucrează atât în străinătate, cât şi acasă, făcând vinuri în care se resimt experienţele lor internaţionale, dar care, totodată, pot fi, din fericire, şi o expresie a terroir-ului local. Aceste vinuri sunt în acelaşi timp globale şi locale, în grade diferite. Unii pun accentul exclusiv pe riscul de omogenizare a gusturilor, sub influenţa consultanţilor internaţionali – flying winemakers – şi a corporaţiilor multinaţionale de vin – care investesc local pentru a produce vinuri destinate pieţei internaţionale. Dar, de fapt, există şi un flux de idei şi de talente îndreptate în direcţie opusă. Este o tradiţie în rândul familiilor de vinificatori, de exemplu, ca tinerii să-şi petreacă o vreme în străinătate, în schimburi informale, trăind şi asumându-şi experienţe noi, încercând idei noi şi făcându-şi relaţii personale care vor dura toată viaţa.

    Este o parte importantă a educaţiei unui vinificator. Am întâlnit aceşti flying interns („stagiari zburători”), în practică, peste tot unde am călătorit în lumea vinului. Ei sunt o parte foarte sănătoasă a amestecului glocal din domeniul vinului.

    Deci, cum se va dovedi glocalismul pentru industria viticolă din lume? Este prea devreme să ne exprimăm, bineînţeles, dar putem specula pe baza informaţiilor pe care le avem. Nu se va schimba totul într-o singură direcţie, asta e cert. Amestecul care se formează din interacţiunea global-local nu se naşte dintr-un singur vas gigant, după o reţetă unică, dar din el se pot naşte nenumărate tipuri de ambalaje (de sticlă sau nu, hai să le spunem recipiente) sau de vinuri (…). Ṣi toate vor fi rezultatul unui proces complex de schimburi globale.

    Este timpul (…) să trecem la „răzbunarea terroiriştilor”, cel de-al treilea element vital al viitorului vinului. Globalizarea şi Two Buck Chuck sunt forţe disruptive puternice, care ameninţă multe interese şi valori. Este normal să presupunem că va apărea o contragreutate care se va opune şi va rezista acestor forţe de piaţă şi, aşa cum am menţionat mai sus, sunt optimist că tot aceleaşi forţe vor preveni McDonaldizarea vinului. Dar nu va fi uşor, deoarece multe obstacole stau în calea lor, inclusiv, în mod neaşteptat, terroiriştii înşişi!“
    Extras din Războaiele vinului, Mike Veseth, editura ASER, 2017.

    Mic glosar de termeni

    *Terroirişti – categorie de profesionişti şi iubitori ai vinului care leagă indisolubil calitatea şi identitatea unui vin de terroir, termen care încorporează specificităţile solului şi subsolului, pe cele climatice, precum şi stilul distinct de vinificare. În textul lucrării am adoptat forma fără cratimă, terroirişti (n. edit.).

    **Two Buck Chuck – vin simplu, vândut ieftin în Statele Unite în supermarketurile Trader Joe’s. Fiecare ţară are propriul Two Buck Chuck (uneori la preţuri semnificativ mai mici de 2 dolari!), motiv pentru care fiecare snob al vinului se teme că piaţa globală a declanşat o cursă către raftul de jos, acolo unde gustul şi terroirul sunt specii pe cale de dispariţie, iar Chuck şi verii lui şi mai ieftini vor conduce lumea la un moment dat.

    *** WALMART – unul dintre cele mai mari lanţuri de retail din lume la nivel de vânzări (alaturi de Tesco, Home Depot şi Carrefour). Walmart este un discounter de succes, desigur, dar nu un hard-discounter, deoarece încă mai are multe produse mainstream de marcă, preţurile sale sunt mai mari, iar magazinele sale un pic mai şic.

  • Realitatea ar putea fi, de fapt, o halucinaţie. Cum explică ipoteza un profesor de neuroştiinţă cognitivă

    „De unde ştim că suntem în lumea reală? De fapt, s-ar putea să nu fim. Tot ce percepem, tot ce experimentăm, este un rezultat al creierului, care interpretează informaţia senzorială, furnizată într-o anumită modalitate.

    Sunt Anil Seth. Sunt profesor de neuroştiinţă la Universitatea din Sussex, în Marea Britanie. Acum puteţi spune că toate experienţele noastre sunt halucinaţii. De câte ori suntem de acord asupra lucrurilor, asta formează realitatea. Creierul se bazează pe aşteptările anterioare, despre ceea ce este acolo, pentru a interpreta informaţia senzorială vastă, zgomotoasă şi neclară, de care se „loveşte” încontinuu.

    Percepţia, în loc să fie o reflecţie a ceea ce este în lume, reprezintă un proces de interpretare. Este simplu să presupunem că vedem cu ochii. De fapt, vedem cu creierul. Ochii noştri sunt necesari, dar descoperim că percepţia este mai degrabă un produs al modului în care creierul nostru interpretează toate aceste informaţii. Ochii sunt o fereastră către realitatea obiectivă externă. Şi când echilibrul oscilează între cum interpretează creierul informaţia senzorială şi ce înseamnă ea de fapt, oamenii încep să vadă lucrurile pe care alţii nu le văd, au halucinaţii”, explică Anil Seth, citat de Business Insider.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Fost angajat al Cambridge Analytica, companie implicată în campania de BREXIT admite că s-a trişat: Rezultatul referendumului ar fi putut fi diferit

    “Este o încălcare a legii, s-a trişat (…) Este o modificare fundamentală a constituţiei acestei ţări”, a declarat Wylie, în cursul audierii sale în cadrul unei comisii a Camerei Comunelor, camera inferioară a Parlamentului britanic

    “Cred că este complet rezonabil să spunem că ar fi putut fi un rezultat diferit al referendumului, dacă nu s-ar fi întâmplat, din punctul meu de vedere, această înşelăciune”, a adăugat fostul angajat al firmei Cambridge Analytica, făcând referire la presupusa manipulare de date pentru a influenţa votanţii.

    Christopher Wylie a mai declarat că Partidul Independenţei Marii Britanii (Ukip) a încheiat un contract pentru servicii cu Cambridge Analytica, precizând că a văzut facturi cu numele partidului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un eşec, două dosare penale, niciun rezultat

    Prima anchetă în cazul privatizării combinatului Alro Slatina a fost deschisă de DNA în anul 2006. Procurorii spuneau la acel moment că privatizarea s-a făcut ilegal, scopul fiind îmbogăţirea injustă a celor implicaţi în acest proces.

    DNA investiga dacă a fost stabilită cu intenţie o valoare diminuată, faţă de valoarea comercială reală, a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice era acţionar, comisă în cadrul acţiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzacţii comerciale, ori a bunurilor aparţinând autorităţilor publice sau instituţiilor publice, în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora, săvârşită de cei care au atribuţii de conducere.

    Un an mai târziu, ancheta a fost disjunsă, fiind deschis un dosar şi la DIICOT, în această cauză fiind investigate faptele de constituire a unui grup infracţional organizat şi tentativă la subminarea economiei naţionale.

    Alro Slatina a fost înfiinţată de guvernul României la începutul anilor ’60, fiind prima şi singura uzină de aluminiu din zonă. Producţia efectivă a aluminiului a început în 1966 cu 50.000 de tone pe an, iar până în anul 1989 uzina producea peste 200.000 de tone pe an. |n următorii ani însă, producţia a scăzut, ceea ce a dus la transformarea Alro într-o societate pe acţiuni: guvernul încă deţinea pachetul majoritar de 51%, 49% fiind listate la bursă. Marco Group deţinea acest procent.

    Astfel se face că, până în 2002, când a fost privatizat, statul român deţinea pachetul majoritar de acţiuni în această companie, urmând apoi grupul rus Marco. La scurt timp, guvernul anunţa că doreşte privatizarea combinatului, între timp scăzând şi valoarea acţiunilor, iar Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului (APAPS) anunţa că Alro are nevoie de salvare. Procentul pe care statul român îl deţinea la acea vreme, scria presa în perioada 2002, ar fi valorat în jur de 250 de milioane de dolari, însă Marco a cumpărat 10% din acţiuni pentru 11,4 milioane de dolari, necesare pentru a deveni acţionar majoritar.

    Ulterior, s-a acceptat majorarea capitalului social din partea entităţii care deţinea pachetul majoritar şi Marco a ajuns să aibă 74,7%.
    După prima majorare, guvernul a mai rămas cu aproximativ 20%, iar după alte două majorări, în 2003 şi 2005, statul a ajuns să deţină mai puţin de 10%. |n anul 2007, Marco îşi schimbă numele în Vimetco.

    În prezent, site-ul oficial al companiei Alro prezintă uzina drept ”cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, exceptând Rusia. Alro SA reprezintă astăzi una dintre cele mai mari companii din România, având o contribuţie importantă la dezvoltarea economiei locale şi naţionale“.

    De asemenea, o informare din luna februarie 2018 arată că profitul ALRO din 2017 a fost unul record, de 318 milioane de lei.
    Procurorii DNA susţineau, în perioada 2006, că ”reprezentanţii grupului de firme Marco – în principal Vitaly Maschitskiy (preşedinte), Valery Krasnov (vicepreşedinte) şi Marian Năstase (director pentru România), beneficiind de sprijinul lui Vadim Benyatov, au fost implicaţi şi continuă demersurile pe diverse canale îndreptate către atragerea în sfera de influenţă şi consolidarea relaţiilor cu diverse persoane din mediul de decizie autohton, în vederea promovării, inclusiv prin mijloace oculte, a afacerilor derulate în ţara noastră, în detrimentul intereselor economice româneşti“.

    Statul român ar fi fost prejudiciat cu 76,5 milioane de dolari, conform DNA, însă suma reală pierdută ar fi fost de aproximativ 300 de milioane de dolari.

    În 2008, ancheta era în plină desfăşurare. La acel moment, Ovidiu Muşetescu, fostul ministru al Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului (APAPS), decedat în 2009, a declarat că nu mai ştie succesiunea evenimentelor privind privatizarea ALRO, dar îşi aminteşte că a fost o tranzacţie dificilă.

    |nainte ca Muşetescu să moară, procurorul general Laura Codruţa Kövesi a cerut preşedintelui Traian Băsescu încuviinţarea începerii procedurilor aferente începerii urmăririi penale în cazul fostului ministru al APAPS, în dosarul Alro Slatina şi Alprom SA. Potrivit procurorilor, Ovidiu Muşetescu s-ar fi făcut vinovat de abuz în serviciu şi stabilire, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de cea comercială reală a bunurilor aparţinând firmelor la care statul este acţionar.

    Ancheta a rămas deschisă, cercetările fiind continuate, iar în paralel se desfăşura investigaţia DIICOT.

    Fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu, unul dintre cei care instrumentau cazul aflat la această unitate de parchet, spunea, în 2007, că Elena Udrea, pe când era consilier prezidenţial, ar fi intervenit pe lângă Theodor Stolojan să-i ajute pe cei de la Alro să achiziţioneze energie la preţuri infime, iar documentul prin care ruşii de la Marco primeau curent ieftin ar fi fost avizat de Traian Băsescu.

    ”Adevărul în acest caz este că Alro a fost obligat să plătească într-adevăr 4 milioane de dolari către Energy Holding, nu către reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale. |n septembrie 2005, Alro a trebuit să plătească către Energy Holding 4 milioane de dolari plus TVA pentru a-i ceda contractul pe care Energy Holding îl avea cu Hidroelectrica. Deci acesta este câştigul «băieţilor deştepţi», dar nimeni nu a publicat până acum acest contract (…) Ministerul Economiei dorea păstrarea acestor contracte ale intermediarilor. |n august 2005, preşedintele României i-a numit pe aceşti intermediari «băieţii deştepţi din energie». Astăzi se face o confuzie în mod voit; astăzi se spune că Alro este un «băiat deştept din energie». Nu, Alro este o parte a industriei româneşti, un mare angajator, un mare investitor în România. Băieţii deştepţi sunt aceşti intermediari care, de multe ori cu un birou, cu un fax şi cu o secretară, plimbă energia doar pe hârtie, o iau de la stat şi o vând contra unui comision către marii consumatori cum este Alro, cum este Oltchim, cum este Sidex“, explica Elena Udrea în 2010.
    Procurorul Nastasiu a cerut autorizarea interceptării şi înregistrării a lui Marian Daniel Năstase, Dorin Cocoş, Elena Udrea, Verestoy Attila, Bogdan Chirieac, Theodor Stolojan şi Dan Voiculescu. Aceştia au fost interceptaţi câteva luni în anul 2007.

    Ulterior, Nastasiu şi un alt procuror, Angela Ciurea, au acuzat-o pe Laura Codruţa Kövesi, procuror general la acea vreme, că le-ar fi solicitat să tergiverseze ancheta în cauza Alro.

    În spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora Kövesi l-ar fi delegat la DIICOT pe procurorul Valentin Şelaru, în prezent judecător, acesta dispunând soluţia neînceperii urmăririi penale în Alro. Mai mult, SRI ar fi interceptat discuţii dintre mai mulţi politicieni, oameni de afaceri, dar şi jurnalişti, precum: Elena Udrea, Dorin Cocoş, Verestoy Attila, Theodor Stolojan, Bogdan Chirieac, Dan Voiculescu, Codruţ Sereş şi Zsolt Nagy. Stenogramele se refereau la obţinerea unor tarife preferenţiale la energie pentru Alro, iar Elena Udrea şi fostul ei soţ, Dorin Cocoş, erau bănuiţi de influenţarea factorilor de decizie în acest sens.

    În 2010, DIICOT a dispus neînceperea urmăririi penale. Faţă de această decizie, Vadim Don Benyatov, inculpat în dosar, a formulat o plângere. |n 2011, Curtea Supremă i-a respins ca nefondată acţiunea, decizia de închidere a dosarului Alro aflat pe rolul DIICOT rămânând definitivă.

    Tot în 2011, fostul procuror Angela Ciurea a spus, la un post de televiziune, că procurorul general Laura Codruţa Kövesi i-a cerut ”să o lase mai moale“ cu dosarul privatizărilor.

    ”După obţinerea autorizaţiei de interceptare în primă fază, am fost chemată la cabinetul procurorului general şi mi s-a reproşat că ar fi trebuit să informez în prealabil despre acest demers, pe care am fi vrut să îl facem, cu a cui permisiune am cerut să facem interceptarea, fără să dea nume. Se referea la toate cele 16 persoane din dosar“, a declarat atunci Angela Ciurea.

    Tot privind această situaţie a adus lămuriri şi un alt procuror. Angela Nicolae, condamnată definitiv în 2015 la 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă într-o altă cauză, a lansat în spaţiul public în urmă cu câţiva ani o scrisoare în care dezvăluia că a fost martora unui episod petrecut între Kövesi şi Angela Ciurea, procurorul DIICOT care se ocupa de Alro. Potrivit lui Nicolae, procurorul general Laura Codruţa Kövesi, care, prin atribuţiile sale, avea în subordine DNA şi DIICOT, i-a retras dosarul Alro Angelei Ciurea după ce începuse să descopere implicarea unor oameni politici în această afacere.

    ”Eram în biroul lui Kövesi pentru a-mi viza o scrisoare redactată de mine în numele ei şi care trebuia să fie transmisă de urgenţă în străinătate. Cu această ocazie, am sesizat că este foarte nervoasă, agitată şi de două ori a apelat-o pe secretara sa la interval foarte scurt spunându-i acesteia: «Să vină urgent Ciurea la mine, că doar nu este plecată în Honolulu». Când a intrat în birou Angela Ciurea, Kövesi nu s-a putut stăpâni (deşi eu eram de faţă şi nu eram o persoană de încredere a ei), a ţipat la ea, cum de şi-a permis să facă unele lucruri fără să o informeze. Dându-şi seama că sunt şi eu acolo, mi-a spus să plec şi să revin ulterior. Am parcurs lungul birou al lui Kövesi şi am auzit pe drum şi între cele două uşi capitonate ale biroului când aceasta o certa pe Angela Ciurea: de ce a cerut interceptarea unor persoane din dosarul Alro fără s-o informeze şi că, dacă nu este în stare de acest dosar, să plece. Era momentul când Angela Ciurea ajunsese cu cercetarile sale la uşa camarilei lui Băsescu, iar anumite persoane nu trebuia cercetate“, arată Angela Nicolae, în scrisoarea lansată în presă în 2014.

    CAUZA DE LA DNA, ŞI EA CLASATĂ.

    Dosarul privind privatizarea Alro Slatina, aflat pe rolul DNA, a fost la rândul lui clasat, a spus la jumătatea lunii ianuarie 2018 procurorul Mihaiela Iorga, cea care s-a ocupat de instrumentarea cazului. Iorga a precizat că, la momentul plecării sale din instituţie, în vara anului 2017, a cerut o expertiză în acest dosar, cauza fiind clasată după revocarea ei.

    ”În momentul plecării mele era nevoie de o expertiză. Nu aş putea să vă spun ce avea în vedere procurorul de caz, nu se putea vorbi de prescripţie. Am cerut expertiză în acest dosar. Exista o suspiciune cu privire că investiţiile la cele două societăţi erau făcute cu banii de la Alro. Nu înţeleg de ce dosar a fost clasat, a fost clasat după ce eu am fost revocată. Din punctul meu de vedere, nu ar fi trebuit clasat, a fost greu să găseşti experţi, nu voia nimeni să-şi asume o asemenea expertiză. Eu nu pot să spun dacă s-ar fi ajuns la o trimitere în judecată, dar din punctul meu de vedere expertiza trebuia făcută“, a declarat Mihaiela Iorga.

    Autor: Mihaela Gildei

  • Grupul Renault a încheiat 2017 cu o cifră de afaceri de 58,7 miliarde euro

     Excluzând impactul consolidării AVTOVAZ, cifra de afaceri a Grupului progresează cu 9,4 %, la 56 043 milioane de euro (+10,1 % excluzând variaţia cursului de schimb).

    Marja operaţională a Grupului se ridică la 3 854 milioane de euro şi reprezintă 6,6% din cifra de afaceri.

    Marja operaţională aferentă activităţii Auto, excluzând AVTOVAZ, s-a mărit cu 363 milioane de euro (+15,2 %) la 2 749 milioane de euro şi reprezintă 5,1 % din cifra de afaceri faţă de 4,9 % în 2016. Performanţa se datorează, în principal, dezvoltării puternice a activităţii (impact pozitiv de 493 milioane de euro) şi efectului pozitiv al Monozukuri  (663 milioane de euro). Raportul mix/preţ/nivel de echipare mai ridicat nu mai beneficiază, precum în 2016, de creşterea preţurilor în ţările emergente pentru a compensa deprecierea unor monede şi devine negativ, de -230 milioane de euro. Preţul materiilor prime a avut un impact negativ, de -394 milioane de euro, reflectând, în mare, creşterea preţului oţelului. Rata cursurilor de schimb a avut un impact negativ, de  -300 milioane de euro, în special din cauza deprecierii peso-ului argentinian, a lirei sterline şi a dolarului american.

    Marja operaţională a AVTOVAZ (neconsolidată în 2016) este de 55 milioane de euro, adică 2,0% din cifra de afaceri AVTOVAZ.

    Contribuţia aferentă activităţii Finanţarea vânzărilor la marja operaţională a Grupului a atins 1 050 milioane de euro, faţă de 896 milioane de euro în 2016. Această creştere se explică prin progresul activului productiv mediu (+18,9%), care la rândul său, demonstrează o puternică dinamică comercială a RCI Banque.

    Alte produse şi cheltuieli de exploatare ajung la -48 milioane de euro (faţă de +1 milion de euro în 2016).

    Rezultatul de exploatare al Grupului este de 3 806 milioane de euro, faţă de 3 283 milioane de euro în 2016 (+15,9%).

    Rezultatul financiar este de -504 milioane de euro, faţă de – 323 milioane de euro în 2016. Degradarea a fost cauzată, în principal, de consolidarea rezultatului financiar al AVTOVAZ, de -112 milioane de euro, precum şi de evoluţia negativă a valorii acţiunii (-120 milioane de euro, faţă de -3 milioane în 2016).   

    Rezultatul net este de 5 210 milioane de euro (+47,1%), iar rezultatul net, partea Grupului, de
    5 114 milioane de euro (18,87 euro per acţiune, faţă de 12,57 euro per acţiune în 2016). Excluzând elementele non recurente menţionate pentru Nissan, rezultatul net, partea Grupului, este de 4 093 milioane de euro (15,10 euro per acţiune).

    În 2018, se estimează că piaţa mondială va creşte cu 2,5% faţă de 2017. Perspectivele de evoluţie ale pieţei europene pentru această perioadă sunt de 1%. Se apreciază că şi piaţa franceză va progresa cu 1%.
    În afara Europei, piaţa rusă ar putea cunoaşte o creştere de aproape 10%. Perspectivele pentru Brazilia şi China sunt de +5%, iar pentru India de +6%.

  • Record de vânzări în 2017 pentru divizia Vans a Mercedes-Benz

    Divizia Vans a Mercedes-Benz a atins un nou record la nivel de vânzări în 2017, depăşind în premieră pragul de 400.000 unităţi comercializate pe parcursul unui an.

    Prin acest nou rezultat pozitiv, divizia înregistrează al cincilea an consecutiv de creştere. Pe baza rezultatelor iniţiale din luna decembrie 2017, vânzările întregii divizii de autovehicule comerciale uşoare a Mercedes-Benz au crescut cu aproximativ 12% faţă de nivelul anului precedent, totalul autovehiculelor comercializate de Mercedes-Benz Vans în 2017 ridicându-se la 401.000 unităţi.

    Toate modelele au contribuit la rezultatul-record al Mercedes-Benz Vans, fiecare dintre modele înregistrând cele mai bune rezultate de vânzări de la debutul lor pe piaţă. Legendarul model Mercedes-Benz Sprinter a înregistrat, de asemenea, cele mai bune vânzări din toate timpurile, în anul care prefaţează apariţia noului model Sprinter. Cel mai puternic vector de creştere – pe lângă succesul operaţiunilor de flote – a constat în cererea puternică la nivelul modelelelor Mercedes-Benz Vito şi Clasa V. În 2017, ambele modele au fost disponibile în premieră pe piaţa din China. Noul Mercedes-Benz Clasa X, primul pick-up Mercedes-Benz, a fost lansat pe piaţă în luna noiembrie 2017. Raportul final la nivel global în cadrul diviziei Vans a Mercedes-Benz va fi prezentat în cadrul conferinţei de presă anuale a grupului Daimler, programată să aibă loc pe 1 februarie 2018.

    Vânzările Mercedes-Benz Vans au crescut în 2017 la nivelul tuturor regiunilor, stabilind multiple recorduri. Astfel, în regiunea EU30, vânzările s-au majorat cu circa 9% faţă de 2016, ajungând la aproximativ 273.300 autovehicule (2016: 249.900 unităţi), cu o creştere de aproximativ 10% în Germania, unde au fost comercializate aproximativ 105.800 unităţi (2016: 96.100) – ambele valori stabilind noi recorduri pentru divizia Mercedes-Benz Vans. Creşteri au fost înregistrate de asemenea în regiunea NAFTA, unde au fost comercializate circa 44.800 unităţi în 2017, cu 3% mai mult decât în 2016 (43.400 unităţi), iar un nou record a fost stabilit în Statele Unite ale Americii, unde divizia de autovehicule comerciale a Mercedes-Benz a înregistrat 34.200 unităţi vândute în 2017, cu 1% faţă de rezultatul din 2016 (33.700 unităţi). Creşterea vânzărilor a fost evidentă, de asemenea, în America de Sud, unde numărul total de autovehicule comerciale uşoare Mercedes-Benz a crescut cu 31% faţă de 2016, până la 16.400 unităţi (faţă de 12.500 unităţi în 2016).

    Impulsionate de lansarea comercială a modelelor Vito şi Clasa V, vânzările Mercedes-Benz Vans au înregistrat aici o creştere de circa 75%, până la 23.800 unităţi (2016: 13.600).

    Mercedes-Benz Sprinter şi-a confirmat reputaţia de a fi unul dintre cele mai de succes autovehicule comerciale ale tuturor timpurilor, cât şi de best-seller la nivelul diviziei Mercedes-Benz Vans, în 2017. La nivel global, Mercedes-Benz Vans a comercializat 200.000 modele Sprinter, marcând cel mai bun rezultat anual din istoria modelului (în creştere cu 4% faţă de cele 193.400 modele comercializate în 2016) – în contextul ultimului an pe piaţă al actualului model. Mercedes-Benz Sprinter a inventat segmentul autovehiculelor comerciale uşoare de mari dimensiuni în 1995 şi l-a redefinit constant, începând cu debutul său pe piaţă. Modelul Sprinter a circulat pe drumurile din peste 130 ţări din toată lumea, înregistrând un total de 3,4 milioane unităţi vândute de la prima sa apariţie pe piaţă. Actuala generaţie a Sprinter se află pe piaţă începând cu anul 2006.

    Succesorul actualei generaţii a modelului Sprinter va avea premiera mondială în luna februarie. Noul Sprinter este primul autovehicul al diviziei Mercedes-Benz Vans care va integra principiile fundamentale ale iniţiativei adVANce. Iniţiativa producătorului de autovehicule comerciale uşoare are obiectivul de a furniza soluţii holistice de transport şi mobilitate. Echipat cu cele mai noi tehnologii de conectivitate, noul Sprinter devine parte a internet of things, deschizând astfel posibilitatea de implementare a unor soluţii complet noi şi personalizabile la nivelul autovehiculului. Spre exemplu, soluţii unice pentru zona de încărcare vor fi în viitor disponibile pentru activităţi specifice. În plus, începând cu 2019, noul Sprinter va putea fi echipat cu motorizări electrice.

    În segmentul mediu al autovehiculelor comerciale uşoare, vânzările realizate în 2017, de circa 171.100 unităţi, au crescut considerabil (22%) faţă de anul precedent (2016: 140.000 unităţi). Astfel, pe lângă Sprinter, segmentul mediu a captat o importanţă majoră la nivelul operaţiunilor Mercedes-Benz Vans. Vânzările Vito au crecut semnificativ anul trecut, cu circa 21%, ajungând la un total de aproximativ 111.800 unităţi în 2017 (faţă de 92.100 unităţi, în 2016), stabilind astfel un nou record anual. Anul trecut, Mercedes-Benz Clasa V a continuat să fie o opţiune foarte populară în rândul clienţilor, depăşind recordul stabilit în 2016 (48.700 unităţi vândute) cu 22%, înregistrând circa 59.300 unităţi vândute în 2017. Ambele autovehicule au avut, în 2017, primii ani compleţi de vânzări pe piaţa din China, factor ce a contribuit la creşterea puternică a diviziei Vans. Cele două autovehicule sunt “realizate în China, pentru China”, la fabrica Daimler şi Fuzian Benz Automotive Co. Ltd (FBAC) din Fuzhou.

    Familia de modele Marco Polo şi-a majorat, de asemenea, contribuţia la strategia de dezvoltare “Mercedes-Benz Vans Goes Global” în anul 2017. Modelul Marco Polo a devenit disponibil cu volan pe partea dreaptă în Marea Britanie în luna mai 2017, iar varianta Marco Polo ACTIVITY a fost lansată în Australia în iunie 2017, marcând prima apariţie a unui model Marco Polo în afara graniţelor continentului european. În 2018, Mercedes-Benz vizează creşterea disponibilităţii la nivel internaţional pe piaţa autovehiculelor comerciale uşoare dedicate activităţilor turistice, un exemplu fiind pieţele care necesită variante cu volan pe partea dreaptă a vehiculului, cum este cazul Japoniei, prin modelul Marco Polo HORIZON.

    În noiembrie 2017, Mercedes-Benz Vans a anunţat că va oferi toate modelele sale de autovehicule comerciale uşoare cu variante de motorizare electrică. Primul model va fi eVito, acesta fiind disponibil la precomandă începând cu finalul lunii noiembrie 2017, cu primele livrări urmând a fi realizate în cea de-a doua jumătate a anului 2018. Capacitatea totală de 41 kWh a bateriilor eVito îi va permite autovehiculului să atingă o autonomie de aproximativ 150 kilometri. Chiar şi în condiţii de utilizare nefavorabile, cum este cazul temperaturilor ambientale scăzute sau în condiţii de încărcare maximă, autonomia maximă va depăşi valoarea de 100 de kilometri. Astfel, autovehiculul comercial uşor electric de dimensiuni medii reprezintă soluţia ideală pentru activităţile de transporturi urbane, cât şi pentru comercianţi şi proprietari de afaceri. Versiunile electrice ale modelelor Sprinter şi Citan îşi vor face apariţia pe piaţă în 2019.

    Vânzările din 2017 ale versiunii Mercedes-Benz Citan cu motorizări convenţionale au crescut cu circa 5% la nivel global, majorându-se de la 24.900 unităţi în 2016, la 26.100 unităţi pe parcursul anului trecut.

  • Tăriceanu: Să nu revizuim Constituţia să ne aflăm în treabă; Sa fie rezultatul unui consens

    ”Până să ajungem la organizarea unui referendum trebuie să convenim că pornim la revizuirea Constituţiei. Acest lucru eu mi-l doresc să fie rezultatul unui consens între forţele politice pentru că revizuirea Constituţie trebuie să fie întâi aprobată de Parlament şi apoi supusă referendumului. (…) Ar trebui să convenim, ceea ce în momentul de faţă nu s-a făcut, care sunt direcţiile, subiectele, elementele fundamentale asupra cărora trebuie să discutăm. (…) Eu nu am văzut la nivelul partidelor politice, decât aşa, un semnal, asupra revizuirii Constituţiei. (…)”, a declarat preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, întrebat dacă ar susţine revizuirea Constituţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro