BusinessMagazin

Tag: rezerva federala

  • Nikkei: Obama îl va numi săptămâna viitoare pe Larry Summers în funcţia de preşedinte al Fed

     Fost secretar general al Trezoreriei SUA în perioada 1999-2001, în timpul administraţiei Clinton, Summers este în prezent directorul Consiliului Economic Naţional, echipa de consilieri pe probleme economice de la Casa Albă.

    Nikkei notează că anunţul va fi făcut după încheierea şedinţei de politică monetară din 17-18 septembrie a Rezervei Federale.

    Mandatul actualului preşedinte al Fed, Ben Bernanke, se va încheia în luna ianuarie. Principalii candidaţi la funcţia lui Bernanke sunt Lawrence Summers şi vicepreşedintele Fed Janet Yellen.

    Subscretarul Trezoreriei SUA Lael Brainard, fost consilier pe probleme economice al preşedintelui Bill Clinton, ar urma să fie numit vicepreşedinte al băncii centrale, potrivit Nikkei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât a costat criza financiară pentru economia americană

     Printre pagubele pe termen lung aduse economiei SUA, Rezerva Federală identifică şomajul ridicat, precum şi oportunităţile pierdute din cauza sprijinirii sectorului financiar cu 12.600 de miliarde de dolari, se arată în analiza băncii centrale, publicată la aproape cinci ani de la prăbuşirea Lehman Brothers.

    “Criza din 2007-2008 a avut un impact negativ foarte puternic asupra activităţii economice, consumului şi avuţiei financiare. Populaţia SUA a fost nevoită să suporte şi alte costuri, precum cele determinate de consecinţele psihologice, pierderea competenţelor din cauza şomajului prelungit, oportunităţile economice reduse şi intervenţia tot mai puternică a statului în activitatea economică”, se arată în raport, citat de CNBC.

    În total, costurile se situează între 6.000 de miliarde de dolari şi 14.000 de miliarde de dolari. Pagubele economice sunt echivalente cu 40-90% din PIB al SUA, sau cu 50.000-120.000 de dolari pentru fiecare gospodări

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite sunt în căutarea noului preşedinte al Rezervei Federale

     “Sincer, cred că Larry Summers şi Janet Yellen sunt candidaţi foarte bine calificaţi”, a spus Obama, adăugând că decizia finală va fi una dintre cele mai importante decizii economice din mandatul său.

    Plecarea lui Bernanke, numit la conducerea băncii centrale în 2006 de către preşedintele George W. Bush şi reconfirmat în post în 2010 de către Obama, face obiectul unor numeroase speculaţii, într-o perioadă în care Fed este pe cale să hotărască restrângerea politicii de stimulare a economiei.

    “Preşedintele Rezervei Federale nu este doar unul dintre cei mai importanţi lideri politici din SUA, este şi unul dintre cei mai importanti lideri politici din lume”, a declarat preşedintele Obama.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca centrală a SUA acuză BCE că nu a înţeles criza din zona euro şi a acţionat incoerent

     “BCE nu are o strategie coerentă pentru a construi baza monetară necesară pentru susţinerea creării de bani pe care să se sprijine o economie în creştere”, potrivit unui document pregătit de Rezerva Federală din Richmond, una dintre cele 12 instituţii de supraveghere ale Sistemului Rezervelor Federale din Statele Unite.

    Documentul, consultat de Daily Telegraph, a fost redactat în luna iulie şi este semnat de economistul şef al Rezervei Federale din Richmond, Robert Hetzel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obama va anunţa următorul şef al Fed, cea mai puternică băncă centrală din lume

     Lista restrânsă include “nişte candidaţi extraordinari”, a declarat preşedintele într-un interviu acordat cotidianului New York Times.

    Obama a afirmat că vrea un şef al Fed care să lucreze pentru a ajuta economia să crească şi nu doar pentru a limita inflaţia şi pentru a menţine pieţele financiare stabile.

    “Ideea este de a promova acele lucruri care susţin îmbunătăţirea vieţii americanilor obişnuiţi. Vreau un preşedinte Fed care să poată privi obiectiv situaţia şi să spună «Să ne asigurăm că vom avea creştere economică»”, a spus Obama.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A căzut drobul de sare: Bernanke opreşte tiparniţa de bani

    Pe ansamblu, pieţele globale de acţiuni au avut de miercuri până joi cea mai mare scădere din ultimul an (1,9%), indicele MSCI al pieţelor emergente de acţiuni a pierdut peste 3,3%, iar cotaţia aurului a scăzut sub pragul de 1.300 dolari/uncie pentru prima dată în doi ani şi jumătate.

    Şeful Fed, Ben Bernanke, a anunţat că programul de cumpărări de obligaţiuni în valoare de 85 mld. euro lunar va fi redus treptat în valoare în cursul acestui an şi se va încheia atunci când rata şomajului în SUA va scădea la 7%, moment aşteptat de Fed pentru jumătatea anului viitor.

    Bernanke a precizat că ritmul cu care vor fi reduse cumpărările de titluri va depinde de redresarea economiei americane, astfel încât dacă aceasta se va încetini sau se va opri, atunci planurile actuale de renunţare la Q3 vor putea fi îngheţate.

  • Obama sugerează plecarea lui Bernanke de la conducerea Rezervei Federale

    „Ben Bernanke a făcut o muncă extraordinară. A stat deja mai mult decât a vrut sau decât trebuia”, a spus Obama. El a comparat perioada de activitate a şefului Fed cu cea a directorului Biroului Federal de Investigaţii (FBI) Robert Muller, care a rămas în funcţie doi ani după expirarea mandatului său în 2011. El va renunţa la conducerea agenţiei în septembrie. Cel de-al doilea mandat de patru ani al lui Bernanke se încheie pe 31 ianuarie.

    Ca şi Muller, Bernanke a fost nominalizat pentru post iniţial de către fostul preşedinte George W. Bush. Obama i-a cerut lui Bernanke să stea încă patru ani în frunte băncii centrale. Fostul profesor de economie de la Universitatea Princeton şi expert în Marea Depresiune economică a fost, de asemenea, unul dintre principalii consilieri pe teme economice ai lui Bush.

    Sub conducerea lui Bernanke, Fed a preluat în propria balanţă contabilă activele băncilor cu probleme Bear Stearns şi AIG şi a înfiinţat mai multe facilităţi de creditare pentru a injecta bani în sistemul bancar într-o perioadă în care încrederea în acesta era spulberată de prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers. Plecarea lui Bernanke deschide cursa pentru conducerea celei mai puternice bănci centrale din lume.

    Alte stiri pe zf.ro


     

  • Pieţele financiare încep din nou să ia la ochi zona euro

    Capacitatea de concentrare a pieţelor asupra unui subiect fiind însă scurtă, tema zilei tinde să devină acum din nou economia europeană, iar presa financiară americană occidentală reîncepe să vorbească despre riscul ca obligaţiunile ţărilor cu probleme din zona euro (Spania, Italia, Portugalia sau Grecia) să intre iarăşi sub presiune – o perspectivă de temut, pe care din toamna trecută încoace numai angajamentul Băncii Centrale Europene de a cumpăra nelimitat obligaţiuni a îndepărtat-o.

    Criticile băncilor şi ale marilor fonduri de investiţii la adresa BCE pe motiv că nu relaxează şi mai mult politica monetară în sensul dorit de ele şi previziunile bruşte că ar urma o nouă recesiune globală s-au înmulţit însă în ultima vreme, chiar dacă există şi voci corecte de genul celei a Băncii Angliei, care acuză o bulă speculativă mondială creată de marile bănci centrale prin programele de cumpărare continuă de obligaţiuni, convenabile pentru investitori, dar ineficiente pentru stimularea economiei reale.

    Ultimele date privind economia zonei euro nu arată deloc bine – ocuparea forţei de muncă a scăzut cu 0,5% în T1, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii şapte ani, iar numărul şomerilor a ajuns la 19,4 milioane, în condiţiile în care guvernele continuă eforturile de austeritate bugetară.

    Liderii UE sunt aşteptaţi să convină asupra unor măsuri de stimulare a economiei la summitul din 27-28 iunie, însă mai întâi trebuie să se pună de acord asupra regulilor de folosire a fondurilor din bugetul european de către statele membre, componentă esenţială a eforturilor de redresare economică şi asupra cărora există în continuare divergenţe (e vorba de flexibilitate mai mare în privinţa statelor unde absorbţia şi cheltuirea sumelor întârzie sau a necesităţilor excepţionale, ca inundaţiile sau criza din Cipru). Consiliul, Comisia şi Parlamentul vor avea discuţii pe acest subiect la 18 iunie.

  • Marea repliere a investitorilor şi ce se întâmplă cu leul

    Tendinţa a început de luna trecută, justificată cu temeri că programul de tipărire de bani al Rezervei Federale se apropie de sfârşit: în ultima săptămână din mai, vânzările de obligaţiuni de stat ale pieţelor emergente au totalizat 866 mil. dolari, conform UniCredit, iar analiştii SocGen, care caracterizează această retragere masivă a investitorilor drept “o baie de sânge”, prevăd că retragerile investitorilor s-ar putea accentua, astfel încât nu recomandă expunere nici pe monedele, nici pe obligaţiunile pieţelor emergente.

    Dolarul australian, realul brazilian, peso-ul mexican, wonul coreean, rupia indiană, coroana suedeză sau zlotul polonez sunt printre activele vulnerabile la această tendinţă, adaugă analiştii RBS.

    Investitorii reacţionează excesiv faţă de posibilitatea ca Rezerva Federală să abandoneze programul de cumpărări de obligaţiuni în valoare de 85 mld. dolari lunar destinat stimulării economiei americane, a declarat Charles Plosser, şeful Fed Philadelphia.

    Referirea lui vizează comportamentul anormal al investitorilor, care au ajuns atât de dependenţi de banii de la tiparniţa Fed, încât au ajuns să ia drept veste proastă şi să reacţioneze prin scăderea burselor la orice ştire despre ameliorarea pieţei muncii sau a industriei din SUA, conştienţi că programul băncii centrale va înceta odată ce şi-a atins obiectivul, adică stimularea economiei.

    Marile bănci, în frunte cu Goldman Sachs, estimează că o reducere a programului Fed nu va fi decisă înainte de luna septembrie şi că nu va însemna nicidecum o încetare bruscă a injecţiilor de bani în piaţă. Plosser a menţionat însă că rămâne în cărţi şi reuniunea Fed din 18-19 iunie pentru o decizie, mai ales că, în opinia sa, tiparniţa băncii centrale nici nu s-a dovedit prea eficientă pentru economia reală şi reducerea şomajului.

  • Viaţa burselor: extaz, agonie şi un pic de şmecherie

    La numai o zi după ce indicele FTSE 100 a ajuns la numai 90 de puncte distanţă de recordul istoric din decembrie 1999, indicele s-a prăbuşit cu 143 de puncte (2,1%), la 6.696 de puncte. Aceasta, relatează The Guardian, a fost cea mai mare cădere într-o singură zi a bursei londoneze de la cea de acum un an generată de unul dintre zvonurile privind ieşirea Greciei din zona euro.

    Şeful Fed, Ben Bernanke, a ţinut un mult aşteptat discurs în care a încercat să liniştească pieţele financiare, afirmând că nu are intenţia de a termina prea curând programul de relaxare monetară cantitativă (QE3) înainte de a vedea o îmbunătăţire notabilă a indicatorilor economiei americane. El a avertizat însă Washingtonul că tăierile bugetare drastice subminează redresarea economiei americane şi s-a apărat de acuzaţiile (corecte, de altfel) din Congres că QE3 ar alimenta noi bule ale activelor financiare.

    Mai convingătoare pentru investitori au fost însă declaraţiile anterioare ale unora dintre şefii regionali ai Fed, după care QE3 ar putea fi stopat începând chiar din iunie. De fapt, explicaţia mai multor reprezentanţi de fonduri de investiţii a fost că pierderea de valoare de la burse ar fi fost provocată de declaraţiile acestor oficiali ai Fed, ca şi de o îngrijorare bruscă a investitorilor că economia Chinei ar merge sub aşteptări. După ce discursul lui Bernanke a clarificat lucrurile, un economist de la UBS a comentat însă că ambele motive invocate par mai curând nişte pretexte, dat fiind că pieţele aveau oricum mare nevoie de o corecţie, după recordurile din ultima perioadă.