BusinessMagazin

Tag: revenire

  • Însănătoşirea economiei europene depinde de disponibilitatea seniorilor de a-şi deschide portofelele

    Pentru ca zona euro să înre­gistreze o revenire semnificativă a creşterii economice cu un boom al consumului, o întreagă generaţie de cetăţeni care obişnuiesc să econo­misească banii şi nu să-i cheltuiască ar trebui să-şi modifice acest compor­tament, scrie Bloomberg.

    Asta pentru că o masă de economii acumulate de gospodăriile mai bogate blocate în case de criza coronavirusului este concentrată în rândul europenilor mai în vârstă, care tind să fie mai reticenţi în a-şi deschide portofelele comparativ cu tinerii.

    Disponibilitatea acestei generaţii de a-şi schimba obiceiul şi a se folosi de libertate pentru a ieşi şi a cheltui în momentul retragerii pandemiei este vitală pentru recuperarea majorităţii economiilor avansate. Pentru Europa contează cel mai mult, continentul având cea mai ridicată vârstă medie comparativ cu oricare altă regiune a planetei.

    Sumele care ar putea fi eliberate sunt vaste, Barclays estimând economiile acumulate la 600 miliarde de euro. Însă Barclays se numără printre cei care se tem că această concentrare a avuţiei în rândul cetăţenilor cunos­cuţi pentru atitudinea conservatoare faţă de cash ar putea limita orice beneficii.

    Deutsche Bank esti­mează că revenirea în forţă la consumerism ar putea adăuga apro­ximativ 1% la creşterea pe 2021, un procent însemnat pentru o economie pe care FMI o vede avansând cu 4,4%.

    O astfel de revenire ar fi vitală pentru alimentarea boom-ului zonei euro, nu în ultimul rând pentru că regiunea are nevoie de driveri suplimentari de creştere în condiţiile în care redresarea sa rămâne în urma celei din SUA şi China.

    Datele legate de vânzările de retail arată că cheltuielile pe bunuri s-au menţinut în general ridicate, dar este mai puţin clar cât de puternică va fi recuperarea serviciilor având legătură cu consumatorul în momentul redeschiderii afacerilor.

    BCE are o abordare prudentă în această privinţă. Ultimele sale estimări arată că rata economisirii, care aproape s-a dublat la 25% în timpul lockdown-urilor anul trecut, va reveni în cele din urmă la nivelurile de dinaintea crizei, în timp ce economiile suplimentare acumulare în această perioadă nu vor scădea semnificativ.

    Există mai apoi problema nesiguranţei economice, care ar putea frâna cheltuielile.

    „Factorul cheie pentru transformarea acestor economii în cheltuieli şi susţinere directă pentru activitate este încrederea“, declara recent guvernatorul băncii centrale franceze Francois Villeroy de Galhau.

     

  • O nouă schimbare la Dacia: David Durand revine la conducerea designului mărcii româneşti

    David Durand revine la conducerea designului mărcii Dacia după plecarea spaniolului Alejandro Mesonero, care părăseşte Grupul Renault la mai puţin de un an de la venirea sa în iulie 2020, potrivit Automotive News Europe.

    David Durand va conduce ca interimar din funcţia de head of design la Dacia. Anterior el a mai fost head of design pentru programul Global Access al Renault unde era responsabil de maşinile accesibile ale constructorului, cele realizate pe platformele modelelor Logan şi Duster, atât sub brandul Dacia cât şi sub cel al Renault. Cele mai recente creaţii ale lui Durand sunt modelele Sandero şi Logan din cea de-a treia generaţie, lansate anul trecut, dar şi generaţia curentă a SUV-ului Duster.

    Schimbarea vine la doar câteva zile de când Grupul Renault a anunţat în premieră un consiliu director pentru Dacia şi Lada din care făcea parte şi Alejandro Mesonero.

    Este pentru prima dată de când Grupul Renault a preluat marca Dacia, sub conducerea lui Luca de Meo, brandul va avea propriul consiliu de administraţie, alături de Lada, în condiţiile în care sinergiile dintre cele două mărci vor creşte în următorii ani.

    Decizia a fost luată în contextul în care încă din vara anului trecut Luca de Meo anunţa faptul că fiecare marcă din grup trebuie să primească mai multă „libertate“ şi s-a declarat uimit de rezultatele Dacia în ceea ce priveşte profitabilitatea.

    Denis le Vot va fi numit CEO al celor două mărci, Dacia şi Lada, după ce până acum era vicepreşedinte executiv în cadrul Grupului Renault pentru Dacia şi Renault, iar Yves Caratzanis, care în perioada 2016-2018 a fost preşedintele Automobile Dacia, rămâne în funcţia de preşedinte al AvtoVaz, compania care produce maşini sub marca Lada. De partea cealaltă, Mihai Bordeanu rămâne head of country pentru Dacia în România, iar în subordinea sa rămân activităţile de vânzare din regiune – România, Bulgaria şi Republica Moldova – alături de uzina de la Mioveni.

    Mihai Bordeanu a preluat luna trecută funcţia de country head Dacia pentru România, ceea ce înseamnă că el este reprezentantul legal al tuturor operaţiunilor Grupului Renault în România. El preia funcţia astfel de preşedinte şi director general al Automobile Dacia. Mai mult, Bordeanu este primul director general al Dacia de naţionalitate română din ultimii 20 de ani.

    Ultimul a fost Constantin Stroe, care a condus uzina aproape trei ani şi după aceea aceasta a fost preluată de Grupul Renault în 1999.

    Planul lui Luca de Meo, Renaulution este de a „uni“ Dacia şi Lada într-o singură divizie, cu aceeaşi platformă tehnică şi care să urce spre segmentul compact. Primele automobile ce urmează a fi lansate în 2025 sunt Dacia Bigster şi viitoarea Lada Niva, ambele realizate pe platforma CMF-B utilizată acum pentru noile Logan şi Sandero.  

     

  • Florin Cîţu a făcut anunţul aşteptat de toţi românii: Revenim la normalitate! Data la care scăpăm de restricţii

    Premierul Florin Cîţu a anunţat luni înfiinţarea unui comitet interministerial care să asigure „revenirea la normalitate” din 1 iunie.

    „Avem nevoie să arătăm românilor momentul în care vom reveni la normalitate. 1 iunie este primul pas pe care îl văd. Nu e o revenire 100%, dar e primul pas şi trebuie pregătit. De aceea avem acest comitet interministerial în care sunt implicate toate ministerele pentru că toată economia trebuie să fie implicată”, a declarat luni premierul.

    Acesta a anunţat că revenirea la normalitate depinde de campania de vaccinare şi de atingerea unui prag de 5 milioane de persoane imunizate la 1 iunie.

    „Este o condiţie necesară pentru a putea trece mai departe. Trebuie să avem acest număr de persoane vaccinate. Nicio altă măsură nu ne ajută să redeschidem economia”, a spus Florin Cîţu.

    Acesta a precizat că în lunile aprilie şi mai România va dispune de 8 milioane de doze de vaccin.

    El a mai spus că speră să fie ridicate din 1 iunie cât mai multe restricţii şi a anunţat că certificatele verzi nu vor fi obligatorii în România. „Aş vrea să avem o vacanţă mai bună şi mai sigură decât anul trecut”, a mai spus şeful Guvernului.

  • Vlad Voiculescu revine cu precizări în scandalul cifrelor COVID

    Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, revine cu precizări după schimbul de replici cu Violeta Alexandru: „nu există două guverne în lumea asta care să fi gestionat pandemia la fel”.

    „O discuţie civilizată e o discuţie civilizată şi atât, fie că e în persoană, pe Facebook sau în orice altă formă de comunicare. Nu este, deci, nici un <scandal> între doamna Violeta Alexandru şi mine pe tema calculării unui indicator.

    Este vorba despre o postare şi un comentariu despre două moduri diferite de calcul. Ce vă pot asigura este că modul actual de calcul este adecvat momentului în care ne aflăm şi că nu e nimic dramatic în neregulă cu felul în care fusese calculat înainte. Un indicator este un indicator, e bine în general să judecăm acţiunile”, susţine ministrul Sănătăţii.

    Ca să pună lucrurile în context, Voiculescu precizează că nu există două guverne în lumea asta care să fi gestionat pandemia la fel: „Mai mult, nu există un singur guvern care să fi gestionat pandemia cu aceleaşi instrumente şi cu acelaşi succes de când a început şi până astăzi. Unele lucruri se îmbunătăţesc pe parcurs.

    Asta facem şi noi, în mod transparent: discutăm, aducem argumente, analizăm si îmbunătăţim ce e de îmbunătăţit. Aveţi grijă de voi în perioada asta dificilă!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curăţenie de primăvară în PSD. O revenire importantă şi ce spune Marcel Ciolacu despre înscrierea Dianei Şoşoacă în partid

    Curăţenie de primăvară în PSD. Robert Negoiţă, poate cel mai apreciat primar de sector din Bucureşti, revine în rândurile social-democraţilor. Însă „nucleara” ar fi alta şi are legătură cu înscrierea în partid a Dianei Şoşoacă, îndepărtată de AUR în urmă cu o lună!

    Robert Negoiţă este în conflict deschis cu Gabriela Firea, nume cu greutate în PSD şi unul dintre liderii cei mai importanţi ai partidului.

    Curăţenie de primăvară în PSD. Ciolacu: „Negoiţă doreşte să revină”
    De aceea nici măcar preşedintele Marcel Ciolacu nu s-a grăbit să anunţe revenirea lui Robert Negoiţă. El a spus că doar conducerea partidului poate aproba asta, o decizie în acest sens urmând a fi luată în interiorul formaţiunii.

    „Am avut discuţii cu domnul primar Robert Negoiţă. Doreşte să revină în PSD. E o decizie pe care o să o iau cu toţi colegii. Personal, mi-aş dori să revină. Noi am avut o discuţie la Comitetul Regiunilor şi am dat o scrisoare către domnul Negoiţă să reintre din partea socialiştilor în Comitetul Regiunilor şi a fost acceptat acest lucru. Între oameni politici există şi anumite derapaje şi supărări, dar cred că interesul PSD va depăşi aceste mici neînţelegeri”, a spus Ciolacu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Rafila, despre revenirea la normalitate în luna septembrie: Este un termen realist

    „Da, este un termen realist, cu două condiţii. Una este legată de capacitatea de a administra 100.000 de doze de vaccin pe zi, minim, ăsta trebuie să fie un minim şi este posibil să facem acest lucru, având în vedere că în următoarele două luni, adică luna aceasta şi luna viitoare, peste şase milioane de doze de vaccin vor sosi în România, aşa că 100.000 ca şi medie, incluzând şi zilele de week-end. Al doilea element este legat de disponibilitatea populaţiei să se vaccineze. Ăsta este elementul crucial, trebuie menţinut interesul oamenilor, trebuie explicat şi mai mult, fiecare dintre noi trebuie să ştim că reîntoarcerea la normalitate în luna septembrie de exemplu este legată de obţinerea unei acoperiri vaccinale de minim 70%”, a declarta Alexandru Rafila, la RFI.

    Medicul susţine că măsurile care însoţesc scenariul roşu nu sunt suficiente, dacă populaţia nu cooperează: „Doar măsurile, fără o aderenţă a populaţiei la respectarea protecţiei individuale nu au rezultate extraordinare. Sunt de acord cu măsurile în principiu, dar trebuie găsită calea aceasta a unui parteneriat între autorităţi şi populaţie şi aici cred că mai sunt lucruri de făcut”.

    Alexandru Rafila mai spune că testarea lasă de dorit în multe oraşe şi că se face disproporţionat.

    „În foarte multe oraşe mai mari, testarea lasă de dorit, adică sunt disproporţii foarte mari între testările dintre diverse capitale de judeţ, ca să mă refer doar la aceste localităţi şi atunci nu putem face comparaţii, decât dacă se testează în mod similar, adică persoanele care întrunesc definiţiile de caz, eliberate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, pe de o parte, dar chiar şi contacţii apropiaţi ai unor persoane infectate sunt supravegheaţi şi testaţi cu regularitate, încât orice caz nou să poată fi într-adevăr înregistrat”, a mai spus Alexandru Rafila.

  • Nicuşor Dan taie tot şi revine la PUG-ul din 2000


    Nicuşor Dan vrea suspendarea PUZ-uri din 5 sectoare ale Bucureştiului.Primarul Capitalei: Urbanismul din Bucureşti, din ultimii ani, a fost o golănie.Consilierii Generali ai Capitalei vor decide vineri dacă suspendă cele 5 PUZ-uri.Nicuşor Dan propune revenirea la Planul Urbanistic General din 2000

    Autorizaţiile de construire emise până la suspendarea PUZ-urilor rămân în vigoare.Dezvoltatorii imobiliari calculează pierderi de 3 miliarde de euro. Primarul Sectorului 5 cere să fie consultaţi înainte de a suspenda PUZ-urile
    Primarul Capitalei Nicuşor Dan vrea să suspende pentru doi ani Planurile Urbanistice Zonale din 5 sectoare. Votul final va fi vineri în şedinţa Consiliulu General al Municipiului Bucureşti. Primarul general acuză că PUZ-urile au fost făcute ilegal. S-au transformat în spaţii de construire multe terenuri pe care trebuiau să fie spaţii verzi. În locul parcurilor şi pe malul unor lacuri ar urma să apară blocuri cu zece etaje. 

    „Bucureştiul are o documentaţie de urbanism, care este Planul Urbanistic General. După suspendarea PUZ-urilor de sector, revenim la Planul Urbanistic General”, a afirmat primarul Capitalei, Nicuşor Dan.
    „Acolo unde cineva a luat o autorizaţie pentru un parter şi 10 etaje, iar PUG-ul iniţiat avea 5 etaje va trebui să taie vreo 5 etaje din construcţie”, a precizat Alexandru Pâinişoară de la Asociatia pentru Dreptul Urbanismului.
    „Consiliul General al Municipiului Bucureşti poate să dea punctual un PUZ pentru fiecare din investiţiile pe care le considerăm necesare. De asemenea, tot ce înseamnă autorizaţie de construire emisă înainte de această suspendare rămâne în vigoare”, a menţionat Nicuşor Dan.
    „Tot nelegală întrucât el nu mai poate suspenda aceste PUZ-uri care au intrat în circuitul civil pentru că suspendarea va fi asimilată cu o revocare şi atât ICCJ, cât şi în legea contenciosului administrative se stipulează foarte clar: actele administrative care au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice nu mai pot fi revocate de autoritatea emitentă”, a mai spus reprezentantul Asociaţiei pentru Dreptul Urbanismului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Industria hotelieră, de 8 mld. lei în 2019, şi-ar putea reveni abia în 2023. Este o perioadă fără precedent pentru această industrie

    ♦ Industria hotelieră are o scădere de 60% a cifrei de afaceri faţă de nivelul înregistrat în 2019.

    Industria hotelieră din România a ajuns în 2019 la afaceri totale de aproape 8 mld. lei, dar pandemia ar putea trimite în urmă cu aproape zece ani acest sector economic. Şi la nivel european turismul a fost grav afectat, iar o revenire completă a acestei industrii ar putea să se producă abia începând cu anul 2023, conform studiului Deloitte European Hotel Industry.

    Scăderile de circa 60%  înregistrate în 2020 trimit industria în urmă cu zece ani, perioadă în care turismul s-a aflat pe un trend ascendent, 2019 fiind unul dintre cei mai buni ani în ceea ce priveşte veniturile companiilor. „Industria hote­lieră europeană a fost puternic afectată de criza sanitară şi s-a confruntat cu o scă­de­re a apetitului pentru investiţii anul tre­cut, arată studiul, iar gestionarea lichi­di­tăţii a devenit prioritară. Şi România trece printr-o perioadă fără precedent pentru această industrie, marcată de o scădere a numărului de turişti cu aproxi­mativ 60% în decembrie 2020 com­parativ cu aceeaşi perioadă a anului prece­dent, potrivit datelor Institutului Na­ţional de Statistică“, a spus Zeno Că­prariu, Partener Audit, Deloitte Româ­nia, şi liderul industriei produselor de consum. Criza pandemică i-a afectat atât de mult pe anumiţi operatori economici care nu au reuşit să îşi reorienteze businessul, încât aceştia vor fi nevoiţi să pună lacătul definitiv pe uşi.

    Incertitudinea  i-a determinat pe mulţi angajaţi din această industrie să plece către alte industrii. Turismul se confrunta şi înainte de izbucnirea crizei pandemice cu o problemă a forţei de muncă, fiind destul de dificil de găsit oameni calificaţi.

    La aproape un an de la debutul crizei pandemice, restricţiile pentru industria turismului şi HoReCa din România sunt încă în vigoare, iar în acest timp nu a existat un ajutor concret destinat exclusiv industriei din partea statului, ceea ce face şi mai dificilă treaba antreprenorilor de a ţine în viaţă propriile businessuri.

    Un sfert dintre unităţile de cazare şi restaurantele din România riscă să nu se mai deschidă, iar acest lucru se întâmplă pe de o parte din cauza lipsei resurselor financiare, iar pe de altă parte, din cauza lipsei de predictibilitate.

    Conform studiului Deloitte, jumătate dintre proprietarii, creditorii, dezvoltatorii şi investitorii activi în domeniul ospitalităţii la nivel european se aşteaptă să ajungă din nou la nivelurile de performanţă din 2019 începând din 2023, iar 20% consideră chiar că revenirea la nivelul de dinainte de izbucnirea crizei pandemice se va înregistra abia în 2024.

  • Shell revine în România din aprilie prin divizia de transporturi

    Grupul petrolier Shell, care şi-a vândut toate activele din România în 2007, revine la Bucureşti prin divizia de transporturi. Shell va derula în România activităţi de transport comercial rutier, anunţă reprezentanţii companiei.

    „Operaţiunile Shell Commercial Road Transport din România fac parte dintr-o entitate globală a Shell, care se va concentra pe tranziţia energetică în segmentul transportatorilor de mare tonaj. Shell şi-a asumat un obiectiv ambiţios, vizând să devină un lider al furnizării de energie curată.”

     

  • Ţara superbă care a ÎNCHIS toate RESTAURANTELE McDonald’s şi unde nu există nici cazinouri şi nici cafenele Starbucks – GALERIE FOTO

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. 

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.