Conform sursei citate, Ford inţentionează stoparea producţiei modelelor Mondeo, Galaxy şi S-Max, pentru a se concentra pe fabricarea de vehicule sportiv-utilitare (SUV). În plus, compania plănuieşte şi reducerea numărului de reprezentanţe, dar – potrivit analiştilor Morgan Stanley – şi a numărului de angajaţi.
Astfel, din cei aproximativ 200.000 de angajaţi pe care-i are la nivel global, compania ar urma să renunţe la 12%, cea mai mare parte a lor din Europa.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
▲ Sistemul bancar românesc are indicatori prudenţiali de solvabilitate, profitabilitate şi structură a bilanţului mai buni decât media europeană, în timp ce calitatea activelor face în continuare notă discordantă, din cauza ratei creditelor neperformante şi ratei creditelor cu măsuri de restructurare, care deşi au scăzut puternic sunt peste nivelurile medii din UE, reiese din datele BNR.
▲ Producătorul auto Tesla, deţinut de miliardarul Elon Musk, a ajuns la o înţelegere cu autorităţile de la Shanghai care îi va permite construirea unei fabrici în China. Fluxul operaţional al noii unităţi va dubla capacitatea de producţie a maşinilor electrice Tesla.
▲ Armata rusă va evacua aproximativ 1.000 de persoane din zona de conflict din sud-vestul Siriei, printr-un coridor umanitar de lângă oraşul Daraa.
▲ Operaţiunea de salvare a 12 copii şi a unui adult, desfăşurată în nordul Thailandei, s-a încheiat cu succes. Grupul rămăsese blocat într-o peşteră inundată, petrecând nu mai puţin de 18 zile sub pământ.
▲ Naţionala de cadete a României (sub 16 ani) s-a clasat pe locul 3 la Openul European de handbal.
▼ Durata medie de încasare a creanţelor a crescut cu două zile în 2017, ajungând pănă la 66 de zile în medie pe plan mondial, cel mai înalt nivel din 2007 încoace.
▼ În ultimul secol, România a pierdut peste 10% din suprafaţa cu păduri, ajungând, de la circa 7,3 milioane de hectare în 1922, la aproximativ 6,4 milioane de hectare în 2016.
▼ După câştigarea turneului de la Roland Garros, Simona Halep a dezamăgit în cel de-al treilea turneu de mare şlem al anului, desfăşurat pe iarba de la Wimbledon, nereuşind să ajungă în cea de-a doua săptămână. Halep, cap de serie numărul unu, a cedat în trei seturi în faţa unei jucătoare din afara topului 30.
▼ Numărul de gospodării formate dintr-un singur adult, cu sau fără copii, a crescut cu 37% în ultimii zece ani, până la 2,26 milioane de gospodării în 2017.
▼ După Dieselgate, un nou scandal zguduie piaţa auto globală. Nissan admite că au fost falsificate teste ale emisiilor de gaze în fabricile din Japonia.
Reprezentanţii magazinelor spun că planul de restructurare va reduce chiriile lanţului de articole vestimentare între 15% şi 55% în cele 393 de magazine rămase.
Preşedintele executiv Alistair McGeorge a declarat pentru BBC că este o “decizie dificilă”, dar a fost necesară pentru a restabili profitabilitatea companiei.
Cele 60 de magazine vor fi închise în următoarele 12 luni, iar un anumit număr de personal va fi redistribuit. “A fost o decizie dificilă. Este clar că trebuie să reducem baza noastră fixă de costuri. Prin urmare, suntem mulţumiţi că am câştigat sprijinul creditorilor noştri pentru a aborda problema imobilelor supra-taxate”, a precizat Alistair McGeorge.
În România brandul britanic New Look a acţionat pe piaţa locală în sistem de franciză până în 2015, când au fost închise toate cele 7 magazine.
La data de 21 aprilie 2015, Comisia a aprobat acordarea unui ajutor temporar pentru salvare în valoare de 37,7 milioane euro (167 de milioane RON) producătorului de energie „Complexul Energetic Hunedoara” (denumit în continuare „CE Hunedoara”), care se afla într-o situaţie de dificultate financiară încă din 2013.
În contextul respectivei decizii, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare în termen de şase luni. În plus, printr-o decizie separată, publicată la 20 aprilie 2015, Comisia a concluzionat că CE Hunedoara trebuia să ramburseze circa 6 milioane euro, sumă aferentă ajutorului de stat incompatibil.
Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi solicită, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, care să asigure restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, faptul că respectiva întreprindere contribuie la costurile aferente restructurării sale şi că orice eventuale denaturări ale concurenţei sunt limitate, se arată în comunicatul transmis de Comisia Europeană.
Băncile trebuie să păstreze structura tradiţională a reţelei, cu agenţii fizice şi, în acelaşi timp, să deservească clienţi care nu vor pune niciodată piciorul într-o agenţie, care nu-şi doresc nici măcar să se apropie de vreo agenţie şi care vor să facă totul de pe propriul iPhone. Prin urmare, băncile trebuie să construiască modelul şi infrastructura care să-i ajute să facă acest lucru. În acelaşi timp, ele trebuie să menţină modelul tradiţional de afacere, care este constant provocat de unele start-up-uri şi de alte companii ce pătrund în acest sector.“
Este greu de estimat cât de repede se va face trecerea de la vechiul model de business la noul model, mai ales când vezi în datele demografice ale acestor bănci tradiţionale cât de diversă este gama lor de consumatori, de clienţi; o mare parte încă îşi doresc să facă operaţiuni bancare într-o agenţie fizică. Dar, de fapt, aceasta va deveni o relaţie destul de interesantă, deoarece în multe ţări vedem deja că băncile încep să îşi raţionalizeze reţelele fizice şi să-şi închidă din sucursale, susţine Andy Baldwin.
Iar toate acestea se rezumă în cele din urmă la provocarea de a oferi servicii bancare de bază în acea comunitate. De aceea, se poate remarca o creştere a numărului de parteneriate între bănci şi supermarketuri sau magazine de proximitate. ”Iar aici observăm o situaţie interesantă, pentru că, de multe ori, acest grup de clienţi poate că nu este cel mai familiarizat cu serviciile digitale. Prin urmare, dacă se restrânge reţeaua fizică de agenţii bancare, acest lucru poate genera o mulţime de alte provocări.“
Şi în România a devenit vizibil în ultimii ani procesul de restructurare a sistemului bancar. Restructurările operate pe piaţa locală au fost destul de ezitante la începutul crizei economice. Însă, în cele din urmă, bancherii au recunoscut că este nevoie de restructurare în condiţiile în care lipsa de eficienţă duce la risipă de bani. Ritmul de restructurare a reţelelor băncilor încetinise în 2013 şi 2014, după o abordare mai agresivă în 2012, dar intensitatea ajustării a crescut în 2015, pentru ca în 2016 restructurarea sistemului bancar să se tempereze din nou. În 2017, bancherii au accentuat din nou ritmul restructurării. După un deceniu, circa o treime din numărul de unităţi bancare au dispărut de pe piaţa locală şi aproximativ un sfert din numărul de angajaţi au ieşit din sistemul bancar românesc, criza financiară lăsându-şi amprenta asupra acestui sector. Băncile care activează pe piaţa locală au ajuns să aibă în jur de 55.000 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a coborât în 2017 spre 4.500.
Întreaga zonă a tehnologiei remodelează sectorul serviciilor financiare, în special pe pieţele în care observăm o mai mare utilizare a smartphone-urilor şi o populaţie mai tânără, susţine reprezentantul EY.
O serie de jucători ”netradiţionali„ au intrat în ultimii ani în sfera serviciilor bancare, cum ar fi marile platforme online Google sau Facebook sau operatorii de telecom. Pe segmentul transferurilor de bani a intrat şi Orange, liderul pieţei locale, cu serviciul Orange Money, prin intermediul căruia utilizatorii pot plăti facturi de utilităţi, reîncărca opţiuni pentru cartele preplătite de telefonie mobilă şi pot primi şi transfera bani. În schimb, după patru ani, Vodafone a decis să închidă anul trecut experimentul desfăşurat în România cu serviciul de plăţi de pe telefonul mobil M-Pesa, prin care grupul britanic a testat apetitul pieţelor din Europa pentru proiectul care s-a dovedit a fi un real succes pe continentul african.
O tendinţă nouă pe care o vedem în sistemul financiar este adoptarea transformărilor generate de tehnologie care sunt vizibile mai ales în digitalizarea băncilor şi în serviciile fintech.
Dar care este relaţia între bănci şi fintechuri? Este o relaţie ”complexă şi nuanţată“ între bănci, companiile de asigurări, administratorii de active, pe de o parte, şi companiile fintech, de cealaltă parte. ”Avem o echipă globală dedicată segmentului fintech şi urmărim aproximativ 15.000 de companii de tip start-up fintech în diferite etape ale maturizării businessului, prin platformele noastre de analiză din Madrid. Deci, le vom urmări activitatea, automat, online.“
Prin urmare, specialistul de la compania de audit şi consultanţă EY susţine că ideea că întreg mediul de business este perturbat, iar companiile fintech ”distrug sau schimbă“ modelele de afaceri tradiţionale din prezent este puţin prea simplistă.
”Există anumite zone ale lanţului de valoare al mediului bancar, de exemplu, în care companiile fintech aduc, cu siguranţă, un serviciu la un preţ mai mic. Aceste zone au fost istoric foarte profitabile pentru bănci, iar situaţia în care se află în prezent reprezintă o schimbare în economie. Nişte exemple bune ar fi cumpărarea de valută, transferul de bani, care au fost transformate. Dacă ne uităm la efectuarea de plăţi, este un segment care a fost complet transformat de serviciile companiilor fintech.“
Băncile au avut întotdeauna în trecut anumite activităţi care erau foarte profitabile şi care sprijineau alte activităţi mai puţin profitabile. Unele dintre activităţile cu adevărat profitabile sunt vizate de o parte dintre aceşti jucători disruptivi – companiile fintech. Dar, în aceeaşi măsură, există o mulţime de exemple în care băncile folosesc din ce în ce mai mult serviciile fintech, care sunt în mare măsură externalizate încă din faza de cercetare şi dezvoltare, potrivit lui Andy Baldwin. Ceea se poate observa în prezent este că puţine dintre companiile fintech se extind şi demonstrează valoarea la care au fost evaluate. Multe dintre ele au fost, de fapt, achiziţionate de anumite bănci sau de companii de asigurări.
”Jumătate dintre ministere trebuie desfiinţate, acelaşi lucru este valabil, dacă nu jumătate, cam 40% din ceea ce înseamnă agenţii şi autorităţi. De asemenea, nu-şi au rostul, sunt entităţi care sunt create mai mult să genereze locuri de muncă şi frâne pentru cetăţeanul care vrea să facă în scietatea asta, decât să aibă cu adevărat o utilitate publică. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte deconcentratele. Trebuie o restructurare exterm de profundă şi serioasă a administraţiei”, a declarat preşedintele PNL, Ludovic Orban.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit surselor citate, la începutul şedinţa Consiliului Executiv, premierul a luat cuvântul şi a pus în discuţie restructurarea Executivului.
Printre ministerele care ar putea fi comasare se regăsesc, pe lângă Apele cu Mediul, Energia cu Economia, Turismul şi Tineretul şi Sportul, Românii de pretutindeni cu Afacerile Externe, precum şi Educaţia şi Cercetarea.
În prezent, Guvernul are în componenţă, pe lângă premierul Mihai Tudose, trei vicepremieri, dintre care unul, Marcel Ciolacu, fără portofoliu, 24 de miniştri şi doi miniştri delegaţi – Mariu Nica şi Victor Negrescu, la Fonduri Europene şi la Afaceri Europene.
“PSD are guvernarea şi are mari responsabilităţi. Trebuie să facem spitale, trebuie să facem autostrăzi, trebuie asigurate pensiile, salariile românilor şi pentru asta trebuie discutat. (…)Vă spun că să ducem la capăt programul de guvernare este nevoie de o retructurare totală a administraţiei centrale şi implicit a Guvernului. Aparatul central este foarte încărcat şi trebuie eficientizat astfel încât să ne ţinem promisiunile în faţa românilor”, a declarat Marian Oprişan, preşedintele PSD Vrancea, înainte de şedinţa CEx al PSD.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Românii au inundat străzile pentru a protest faţă de cele mai recente reforme ale justiţiei”, titrează agenţia Bloomberg.
“Peste 15.000 de oameni au înfruntat vremea rece – inclusiv aproximativ 10.000 în capitală – pentru a cere demisiile liderului social-democrat Liviu Dragnea şi alte aliaţilor săi, care ignoră opoziţia magistraţilor şi merg mai departe cu restructurarea justiţiei”, mai afirmă agenţia de ştiri.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro