Cândva prin februarie 2020, am ieşit la un restaurant chinezesc din Bucureşti, cu o cunoştinţă originara din China.
Părea de domeniul SF-ului ceea ce îmi povestea despre rudele sale, care, izolate în casa, începuseră sa joace ping-pong de plictiseala in casa. Virusul acela părea doar o ştire – extrem de indepartata – şi filmuletul pe care mi l-a aratat, cu părinţii jucând ping-pong pe masa din sufragerie, recunosc, destul de amuzant.
Mi se părea de asemenea ca sa fii obligat sa stai în casa, fie şi din cauza unui virus, poate sa se întâmple doar în China. Cam asa imi amintesc eu momentul in care am aflat prima data despre noul coronavirus. Era penultima iesire la restaurant pe anul acesta, inainte de starea de urgenta. A doua a fost de ziua mea, tot prin februarie, cand le spuneam prietenilor mei ca eu cred ca virusul nu ne va afecta atat de mult.
Nu cred ca veti gasi ceva nou in ceea ce voi scrie mai jos – am avut cu totii cam aceleasi revelatii in 2020. Le scriu insa pentru a-mi aminti mie, dar si voua, pentru atunci cand pandemia se va fi sfarsit (in curand sper!) si poate tumultul evenimentelor de zi cu zi ne va face sa le uitam. Lista este deschisa si, daca simtiti nevoia, nu ezitati sa faceti completarile voastre in sectiunea de comentarii de pe Facebook sau Linkedin.
1. Fii putin mai temător în ceea ce priveşte lucrurile pe care le poate aduce viitorul. Nu trai cu panica, dar fii totusi precaut si atent la ce se intampla in lume – chiar si la mii de kilometri departare. Nu suntem invincibili si nu ne putem indeplini obiectivele independent de ceea ce se intampla in jurul nostru. Cati dintre noi am luat in calcul ca ne vom petrece anul cu masti pe fata atunci cand ne scriam rezolutiile pentru anul 2020? Si totusi, doar respectarea unor reguli simple, in masa, ne-au putut asigura o existenta relativ normala in acest nou context.
2. Aş zice sa nu luam “for granted”, ca pe un dat, cum spun americanii, lucrurile bune care ni se intampla, oricat de simple par acestea. Acum recunosc ca pare exotica ideea de a merge la un restaurant (mai ales unul chinezesc) in Bucuresti, de exemplu, daramite o cafea bauta in Viena.
3. Ia-ti timp liber, chiar si cand nu mergi in concedii peste mari si tari. Fara el, ajungi sa iti reversi frustrarile asupra celor cu care comunici (fie ei aflati si la distanta). La BM, am vorbit despre agendele executivilor mutaţi şi ei, ca noi, acasă, dar şi despre angajaţi aflaţi la toate nivelurile – care se confruntau cu toate lucrurile prin care treceam şi eu – Burnout, insomnie, dorinţa de a face sport (rămasă la stadiul de dorinţa după câteva săptămâni de stat acasă), singurătate sau, din contra, neobişnuit de mult timp petrecut cu familia. Cu alte cuvinte, un haos, atat pe plan personal, cat si profesional.
4. In tot acest haos s-a evidentiat si oboseala generata de toate gadgeturile – cele pe care ne desfasuram munca, dar si cele de relaxare, de dupa (TV, telefon). Practic, oboseam stand pe canapea din cauza lor – motiv pentru care am decis sa mai reduc din folosirea acestora – cel putin pe plan personal. Cred ca a fost prima data cand m-am gandit ca as putea sa imi iau un telefon “cu butoane”, pe care doar sa vorbesc si pe care DOAR sa fiu sunata. Sigur e pe lista pentru 2021.
5. Imi apreciez timpul liber, dar nu ştiu ce aş fi făcut doar cu timp liber, situatie in care s-au gasit multi dintre prietenii mei, spre exemplu actori care au ramas fara activitate de aproape un an. Munca nu mi-a adus doar burnout, dar si bucurie – motivatie sa mă trezesc la ore “normale”, sa mă pregătesc pentru interviuri via Zoom ca si cum m-as pregati de birou. Prin urmare, mult trambitatul Work Life Balance chiar nu ar trebui sa fie un mit sau doar un obiectiv spre care sa aspiram cu totii. Cred ca este esential pentru a ramane sanatosi – din toate punctele de vedere.
6. O alta revelatie a fost pentru mine ca sunt mai extroverta decat ma consideram eu. In nebunia pandemiei, se pare ca apelurile colegilor si ale celor cu care am avut interviuri au fost mai multe decat cele ale prietenilor – si ei coplesiti de propriile probleme “pandemice”. Sau poate pentru ca unii dintre prieteni s-au dovedit a fi “doar prieteni de iesit in oras”. Altii au fost acolo, chiar si in noile conditii. In ceea ce ii priveste pe colegi – unii dintre ei au fost mai disponibili decat imi imaginam vreodata ca ar putea fi – la greu. In general insa, cei disponibili la birou s-au aratat a fi si cei mai disponibili si “de la distanta”. La fel stau lucrurile si in cazul prietenilor.
7. In perioada de pandemie s-au nascut si unele idei bune – in cazul meu, din interviurile pe Zoom s-au desprins cateva proiecte de emisiuni in care am avut partenere mai multe companii – idei care poate nu le-am fi avut intr-un an normal. Asadar este adevarat ca orice criza naste si oportunitati, daca esti atent si nu te lasi sufocat de situatia crizei propriu-zise, daca esti in “miscare” – am observat-o si noi, dar si executivii pe care i-am intervievat de-a lungul anului. In cazul meu, a fost vorba despre aceste proiecte video, filmate chiar de mine “in sufragerie” sau in studio, cu colegii nostri, odata intorsi la munca. O alta oportunitate adusa de acestea a fost ca am avut ocazia sa cunosc si sa intervievez persoane aflate la mare departare geografica pe care nici nu ma gandeam sa le contactez anterior pentru interviuri. Cu siguranta voi continua sa fructific aceasta descoperire si in anii ce vor urma.
8. Vrand-nevrand, 2020 a fost si anul in care poate am reflectat cel mai mult (poate din cauza insomniilor cauzate de pandemie). Cautam fericirea in locurile nepotrivite? Cu siguranta fiecare dintre noi a gasit un raspuns pe care sa il exploreze si mai mult in 2021.
9. Am mentionat ca dupa starea de urgenta am incercat sa ma intorc la activitatile normale, respectiv la birou si la drumul zilnic casa-munca. Abia reintrasem intr-un oarecare normal, cand m-am imbolnavit de COVID. Ei bine, atunci toate lucrurile normale pe care le asteptam eu chiar nu au mai contat. Am invatat ca “o forma usoara”de boala nu este chiar usoara cand vine vorba mai ales de presiunile psihologice (generate de tine insuti sau de cei din jur), iar sanatatea chiar trebuie prioritizata si nu tine cont de deadline-urile tale.
10. In situatiile dificile, inclusiv imbolnavirea de COVID, poti gasi ajutor si sustinere (mai ales morala) de la persoanele de la care te astepti mai putin. Telefoanele celor care au fost alaturi de mine au contat mult, le multumesc celor care si-au aratat sustinerea astfel – si sper sa fiu si eu la fel de empatica in situatia in care o cunostinta de-a mea ar trece prin ceva asemanator. “Cum te simti” a fost de altfel intrebarea cu care au inceput cele mai multe dintre discutiile de anul acesta – sunt convinsa ca si in cazul vostru – obicei care cred eu ca va ramane si in anii ce vor urma (nepandemici sper).
Atat imi amintesc acum, in prag de 2021. Sper ca Anul Nou sa ne aduca intr-adevar un nou inceput, in care sa si aplicam ce am invatat cu totii in anul acesta ciudat. La Multi Ani si… voi ce ati invatat in 2020?
