BusinessMagazin

Tag: responsabilitate

  • Lecţia în online

    OTP Bank

     

    Motivaţie: În luna noiembrie a anului trecut, o întâlnire a reprezentanţilor Fundaţiei OTP Bank România cu cei ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a generat o idee care s-a transformat rapid într-un proiect de anvergură naţională. „Lecţia în online”, primul demers de educaţie digitală (care a consacrat rolul de creator de conţinut al Fundaţiei OTP Bank România) avea să fie gândit, structurat, elaborat şi finalizat în timp record, spun reprezentanţii băncii.

    Descrierea proiectului: În numai două luni, colaborarea Fundaţiei cu FSLI a a condus la apariţia unui program educaţional complex format din trei module:
    1. resurse de învăţare şi predare digitală; 2. calitatea educaţiei în lecţia online; 3. inteligenţă emoţională. Structura programului a fost concepută în aşa fel încât să poată răspunde imperativelor momentului: înzestrarea unui număr cât mai mare de cadre didactice (educatori, învăţători şi profesori din învăţământul preuniversitar) cu o serie de competenţe şi abilităţi digitale menite să faciliteze continuarea activităţii în mediul online.

    În cadrul „Lecţiei în online”, Fundaţia şi-a asumat responsabilităţi multiple: mai întâi, a conceput şi realizat conţinutul modulelor 1 şi 3, ceea ce a presupus un efort susţinut de realizare a unui material educaţional care să acopere 37 de ore de formare; mai apoi, a oferit asistenţă tehnică pentru realizarea modulului 2; nu în ultimul rând, a adunat tot conţinutul (reprezentând câteva sute de pagini) în două manuale digitale, unul pentru participanţi, celălalt destinat formatorilor.

    Odată finalizată activitatea de creare a materialului educaţional, s-a trecut la etapa a doua a programului, cea de selecţie şi pregătire a viitorilor formatori. În acest scop, fundaţia a mobilizat resurse interne semnificative (pentru modulele 1 şi 3), dar a participat activ şi la procesul de recrutare a formatorilor înscrişi pe filiera FSLI. Acest din urmă proces a cuprins, la rândul lui, mai multe etape: organizarea de interviuri cu profesorii care s-au înscris pentru a deveni formatori în program, găzduirea mai multor sesiuni de instruire a celor selectaţi, evaluarea candidaţilor şi întocmirea listelor finale cu formatorii pe discipline. În paralel, FSLI a derulat întregul proces de acreditare a programului la Ministerul Educaţiei, acest  ultim pas marcând finalizarea tuturor acţiunilor premergătoare implementării „Lecţiei în online.”

    Rezultate: Formatorii fundaţiei şi cei ai FSLI au organizat primele sesiuni de instruire în cursul lunii mai. Prima serie a însemnat participarea unui număr de 150 de cadre didactice din toată ţara care au avut posibilitatea să se familiarizeze, într-o manieră accesibilă şi deschisă, nu doar cu o serie de instrumente, metode şi tehnici esenţiale de folosire a diferitelor platforme digitale, dar şi cu modalităţi practice de realizare a materialelor digitale necesare la clasă.

    De altfel, unul dintre obiectivele fundamentale avute în vedere în crearea „Lecţiei în online” a fost aplicabilitatea imediată a cunoştinţelor dobândite. În plus, modulul dedicat inteligenţei emoţionale a contribuit la dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi gestionare a emoţiilor la clasa online. „Începerea noului an şcolar va însemna şi reluarea sesiunilor de formare în cadrul «Lecţiei în online», din această toamnă fiind aşteptate să participe alte cadre didactie interesate de lărgirea orizontului profesional… digital”, adaugă reprezentanţii băncii.

  • Raiffeisen Comunităţi

    Raiffeisen Bank România

     

    Motivaţie: Programul îşi propune să contribuie la rezolvarea problemelor pe care le au comunităţile locale, pornind de la ideea că şcolile şi ONG-urile care activează în aceste comunităţi cunosc cel mai bine provocările de la nivel local şi soluţiile cele mai eficiente.

    Descrierea campaniei/proiectului: „Raiffeisen Comunităţi” este un concurs anual de granturi pentru proiecte de educaţie nonformală derulate de ONG-uri la început de drum şi instituţii de învăţământ, dezvoltat de Raiffeisen Bank România. În fiecare an, banca finanţează 10 proiecte educaţionale care pot schimba viitorul comunităţilor în care trăim.  Concursul acordă granturi de până la 50.000 lei/ grant pentru proiecte care se încadrează într-una dintre cele patru categorii acceptate de concurs: educaţie financiară, antreprenorială, profesională şi educaţie civică.  În 2021, programul a ajuns la a XI-a ediţie şi a atras 129 proiecte în concurs. În urma unui proces de jurizare, au fost alese 11 proiecte câştigătoare, în loc de 10.

    Programul „Raiffeisen Comunităţi” are mai multe componente, care includ înscrierea proiectelor pe  platforma de concurs, o campanie de comunicare externă pentru înscrierea proiectelor şi campanie de comunicare internă pentru recrutarea de juraţi voluntari din rândul angajaţilor Raiffeisen Bank. Odată înscrise proiectele, urmează procesul de jurizare, în două etape:

    Œ Etapa 1 de jurizare ‒ proiectele au primit note de la două echipe diferite de juraţi voluntari Raiffeisen Bank;

     Etapa 2 de jurizare: cei 20 de finalişti şi-au susţinut proiectele în faţa unui  juriu independent, extern Raiffeisen Bank, format din membri ai societăţii civile cu experienţă în programe de educaţie ‒ Junior Achievement Romania, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, Fundaţia Comunitară Bucureşti şi United Way România. În urma interviurilor cu finaliştii, juriul extern a ales câştigătorii granturilor Raiffeisen Comunităţi. După alegerea proiectelor câştigătoare, ele vor fi implementate în perioada octombrie 2021-august 2022.

    Rezultate: Œ

    ► 117 proiecte înscrise;

    ► 11 proiecte educaţionale câştigătoare finanţate cu câte un grant de până la 50.000 lei, implementate în anul şcolar 2021-2022. Între acestea se află un curs de educaţie profesională pentru tineri instituţionalizaţi, un curs digital de educaţie financiară prin gamification şi un program de educaţie civică prin care elevi din 9 şcoli din ţară îşi imaginează şcoala ideală şi implementează proiecte prin care să o realizeze.

    ► Beneficiari direcţi: Peste 4.800 de beneficiari direcţi ai celor 11 proiecte câştigătoare;

    ►11 asociaţii locale.

  • Bursele Telekom

    Telekom Romania Mobile Communications

     

    Motivaţie: Telekom se implică în educarea noii generaţii de profesionişti, văzând tinerii ca pe un motor al comunităţilor locale şi singura sursă care va asigura ca inovaţia şi serviciile de calitate să ajungă în vieţile oamenilor, creând valoare adăugată. Telekom derulează, încă din 2010, programul de CSR „Bursele Telekom”, prin intermediul căruia încurajează atât performanţa tinerilor în educaţie, cât şi digitalizarea societăţii. Programul „Bursele Telekom” urmăreşte să identifice şi să susţină financiar tinerii cu rezultate academice excepţionale cu scopul final de a contribui la digitalizarea societăţii, a înlesni accesul tinerilor la educaţie şi a-i ajuta în construirea unui traseu profesional de succes.

    Descrierea proiectului: Beneficiarii programului „Bursele Telekom” în anul 2020 au fost 10 studenţi admişi într-o instituţie de învăţământ superior de stat din România, aflaţi în anul I, învăţământ la zi, profil real, la una dintre specializările: automatică şi calculatoare, cibernetică, informatică, matematică, inginerie electrică, electronică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei. Contribuţia financiară oferită de Telekom constă într-o bursă furnizată pe parcursul fiecărui an universitar, pe o perioadă de 9 luni (ianuarie-iunie, octombrie-decembrie). Cuantumul lunar al unei burse a fost stabilit in 2020 la valoarea salariului minim pe economie, respectiv 2.230 lei/lună. În 2020, Telekom a desfăşurat a unsprezecea ediţie a programului de responsabilitate socială Bursele Telekom intr-un format diferit – exclusiv online. Această schimare a venit firesc într-un context cu totul aparte.

    Competiţia Bursele Telekom a fost organizată în două etape. Prima etapă, care este şi eliminatorie, a presupus completarea şi trimiterea unui formular de înscriere către Telekom Romania. Criteriile de evaluare luate în considerare s-au referit la: determinarea de a reuşi în carieră, capacitatea de a se implica activ în activităţi extracurriculare şi de voluntariat,  dar şi la rezultatele academice obţinute până în prezent. În urma acestei etape au fost selectaţi 10 finalişti, care s-au calificat în etapa a doua.

    A doua etapă a constat în participarea la un interviu care s-a desfăşurat exclusiv online, cu participarea unui juriu format din profesionişti în domeniul comunicării şi cadre didactice universitare de specialitate. Cei zece câştigători au fost premiaţi în cadrul unei gale online speciale, la care au participat angajaţi Telekom şi membri ai juriului. Bugetul burselor oferite de Telekom este estimat în 2020 la peste 40.000 euro, cuantumul burselor pentru 10 studenţi, pe perioada unui an universitar.

    Rezultate: De la lansarea lui, în anul 2010, şi până în prezent, peste 2.500 de studenţi cu performanţe notabile s-au înscris în competiţia „Bursele Telekom”, iar 125 dintre aceştia au beneficiat de bursele oferite de companie. Susţinerea financiară oferită de Telekom Romania câştigătorilor celor 11 ediţii ale programului se ridică la peste 440.000 de euro. Pentru ediţia din 2020 a programului, un număr de 13 universităţi de stat din România s-au alăturat cauzei ajutând la promovarea iniţiativei.

  • CarteTeca

    Libris.ro

     

    Motivaţie: Potrivit datelor Salvaţi Copiii, la nivel naţional există aproape 1,6 milioane de cititori activi în şcoli, însă fondul de carte existent este învechit şi într-o scădere continuă şi constantă încă din 2015. În aceste condiţii, lecturile sunt asigurate din resursele proprii ale familiilor, cu ajutorul cadrelor didactice, din donaţii ori sponsorizări sau de bibliotecile publice locale, unde acestea există. Analizând titlurile căutate de părinţi pentru cei mici pe Libris.ro, dar şi rezultatele dotărilor anterioare cu titluri contemporane şi preferinţele de lectură ale copiilor, se ajunge la concluzia că, pentru a-i atrage către citit este important să aibă acces la cărţi actuale, care vorbesc pe limba lor. Volume precum cele din seria Harry Potter sau romanele lui Roald Dahl descriu lumi fascinante pentru copii şi îi provoacă să descopere, pagină cu pagină. Este important să susţinem bibliotecile cu astfel de cărţi, care în prezent nu sunt disponibile. Potenţialul de a aduce copiii aproape de lectură este uriaş.

    Descrierea proiectului: Prin proiectul CarteTeca, iniţiat alături de Salvaţi Copiii în 2019, Libris.ro îşi propune ca în următorii 5 ani să doteze peste 350 de unităţi de învăţământ din România cu volume actuale, care să îi atragă pe copii şi adolescenţi către lectură.

    Înscrierea în concurs poate fi făcută de un cadru didactic, de personalul auxiliar (didactic şi nedidactic) sau de un reprezentant al Asociaţiei de Părinţi, iar în evaluarea aplicaţiilor se va ţine cont de numărul de elevi înscrişi, de fondul de carte actual al bibliotecii, de frecvenţa şi volumul cu care se împrumută cărţi, dar şi de alte aspecte, precum planul de activităţi care încurajează lectura precum cluburi de carte, concursuri pentru cititori.

    Prima ediţie CarteTeca a adunat aplicaţiile a 62 de unităţi de învăţământ. Au fost declarate câştigătoare 9 dintre acestea, care au primit în total 992 de cărţi, în valoare de 28.000 de lei.  În a doua ediţie au fost dotate 60 de biblioteci cu aproape 6000 volume actuale, în valoare de peste 150.000 lei. Ediţia 2021, a treia, va demara în octombrie şi vizează dotarea a 80 de biblioteci, Libris punând la dispoziţie volume în valoare de 200.000 lei.

    Rezultate: În cele două ediţii desfăşurate până acum au fost donate aproape 7000 cărţi, în valoare de 180.000 lei, către 70 de biblioteci şcolare. În proiect au fost analizate peste 370 de înscrieri din partea unităţilor de învăţământ.

  • ABC Taxe şi Impozite

    KPMG România

     

    Motivaţie: Investiţia în educaţie reprezintă unul dintre pilonii de baza ai strategiei de CSR a Fundaţiei KPMG. „Credem cu tărie că marile schimbări la nivel de comunitate se vor produce doar atunci când vom avea o educaţie de calitate în România şi când vom face din finanţarea sustenabilă a educaţiei şi cercetării o cultură în sine. Având în vedere profilul companiei KPMG, ne-am dorit să ne aducem contribuţia acolo unde noi ştim cel mai bine să o facem, respectiv să generăm un impact în formarea unei baze sănătoase de cunoaştere în domeniul educaţiei financiare”, descriu reprezentanţii KPMG în România motivaţia lor pentru lansarea proiectului „ABC Taxe şi Impozite”. 

    Descrierea proiectului: În parteneriat cu Junior Achievement România, a căror misiune este aceea de a inspira şi pregăti tinerele generaţii prin încurajarea iniţiativei, profesionalismului şi dezvoltării unor competenţe-cheie pentru viaţa personală şi profesională, KPMG lansa în anul 2018 proiectul „ABC Taxe şi Impozite”, un program de responsabilitate socială care îşi propunea să contribuie la educaţia financiară a elevilor din România. Unul dintre autorii acestui proiect este Fundaţia KPMG: un for dedicat dezvoltării sistemice a mediului de afaceri şi societăţii, printr-un efect de domino, pe care orice investiţie sustenabilă la nivelul unei instituţii îl degajă asupra comunităţii şi ecosistemului din care face parte. Obiectivele proiectului-pilot „ABC taxe şi impozite” au fost acelea de a facilita, prin activităţi practice, înţelegerea unor noţiuni de bază referitoare la taxe şi impozite, oferind elevilor de liceu şi studenţilor exerciţii şi exemple prin care să îşi dezvolte abilităţile de analiză şi evaluare, foarte utile pentru când se vor confrunta cu situaţii din viaţa reală. Programul-pilot a fost derulat în câteva licee din Bucureşti, cu ajutorul consultanţilor fiscali voluntari din partea KPMG, care au participat la orele de economie pentru a discuta creativ şi tehnic diferite subiecte de interes pentru elevi – De ce plătim taxe? Care este utilitatea acestora? Cum se calculează şi de ce trebuie achitate la timp? Şi, mai ales, în ce măsură cuantumul unor taxe este justificat, pentru că ne dorim agenţi şi consumatori economici raţionali. De asemenea, voluntarii KPMG au acordat consultanţă de specialitate în cadrul programului de antreprenoriat Mini-Compania şi au susţinut un webinar-training despre buget, în care au răspuns la întrebări precum: Care sunt funcţiile esenţiale ale bugetului? De ce este important să fie actualizat periodic? Ce elemente ale planificării financiare trebuie atent urmărite de către tinerii antreprenori?

    Rezultate: Dacă programul-pilot a însemnat în cifre: şapte licee din Bucureşti, nouă voluntari KPMG, 69 ore de voluntariat, 290 elevi la clasă, 250 elevi şi studenţi în cadrul webinarului despre buget, consultanţă de specialitate oferită pentru 42 de planuri de afaceri, impactul major al acestui proiect s-a produs într-un an şcolar cu multe dificultăţi aduse de pandemia de Sars-CoV-2. Astfel, în perioada noiembrie 2020 – aprilie 2021, cei 17 voluntari KPMG implicaţi în acest proiect au susţinut 21 de webinarii online pe 16 tematici diferite, reuşind astfel să ajungă prin intermediul partenerilor de la Junior Achievement, la un număr de peste 8.000 de elevi, profesori şi studenţi din întreaga ţară. Prezenţa numeroasă de peste 200 de participanţi în fiecare webinar, sesiunile de întrebări de la sfârşitul fiecărei întâlniri, precum şi feedbackul pozitiv oferit constant şi venit din partea unui număr ridicat de participanţi pot constitui tot atâtea dovezi viabile care susţin reuşita acestui program educaţional.

  • Stakeholders pentru responsabilitate

    Dragoş Anastasiu – medic, pionier în industria transportului şi a turismului în România şi, nu de mult timp, business angel – este de părere că responsabilitatea dintr-o companie trece încet-încet, de la conducerea acesteia, până la fiecare membru al ecosistemului dezvoltat în jurul businessului.

    Fie în România, fie în altă parte (pentru că eu nu văd o diferenţă) a face business cu responsabilitate este legat în mare măsură de oameni şi natură, iar totul se dezvoltă pe termen lung. Dincolo de ideea că un business trebuie să facă bani pentru acţionari, responsabilitatea trece de acest prag şi se îndreaptă spre toţi stakeholderii, unde sunt incluşi şi statul, şi mediul înconjurător”, răspunde omul de afaceri Dragoş Anastasiu, întrebat în legătură cu felul în care vede modul de dezvoltare a unui business responsabil.

    La origine medic, el este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români. Printre reuşitele sale se numără tranzacţia prin care a vândut divizia de turism a grupului Eurolines către grupul german DerTour (Der Touristik), parte a gigantului REWE. Businessul din turism al lui Anastasiu ajunsese la o valoare cumulată de circa 150 de milioane de euro, potrivit datelor ZF şi vânzarea pare să fi fost poate una dintre cele mai bune decizii luate de antreprenor, în contextul turbulenţelor aduse de pandemie un an mai târziu finalizării tranzacţiei. Acum, activităţile lui Dragoş Anastasiu se concentrează pe serviciile de ospitalitate (deţine din 2015 Green Village 4* Resort în Delta Dunării şi are participaţii la Valea Verde Resort, din satul Cund, Transilvania), închiriere de maşini (din 2014 deţine şi franciza Enterprise Rent-A-Car) management hotelier şi dezvoltări IT. Cifra de afaceri bugetată pentru 2021 la nivel de grup se plasează la circa 35 de milioane de lei.

    Dincolo de aceste reuşite, Anastasiu se declară un CEO preocupat de  creşterea încrederii tuturor celor conectaţi cu businessul pe care îl conduce: „CEO-ul are şi va avea mereu un rol important din toate punctele de vedere. Cred, totuşi, că perioada în care marea parte a responsabilităţii stă pe umărul unui singur om (fie el antreprenor sau CEO ) trece încet – încet, iar businessul responsabil şi sustenabil va pleca de la asumarea fiecăruia şi a întregii echipe”.

    Adaugă că paşii pe care compania pe care o reprezintă îi face în direcţia durabilităţii şi capitalismului sustenabil pleacă de la ideea de responsabilitate individuală a tuturor celor care contribuie la business; în acest sens şi-au propus să lucreze la mentalitatea fiecăruia, la modul în care fiecare abordează temele de pe ordinea zilei. „Ne preocupă dezvoltarea personală a fiecăruia şi creşterea asumării, a iniţiativei şi a responsabilităţii fiecăruia, dar şi a întregii echipe”, precizează Anastasiu.

    Omul de afaceri menţionează astfel că principalele investiţii legate de sustenabilitate sunt direcţionate în dezvoltarea colaboratorilor şi a mentalităţii acestora. „Apoi, în funcţie de linia de business, avem proiecte şi investiţii importante în digitalizare şi energie verde/ regenerabilă (în special în zona hotelieră la Green Village, în Sfântu Gheorghe, Delta Dunării şi la Valea Verde în Cund, Mureş.)”, adaugă el. Dragoş Anastasiu observă că problema economiei circulare este extrem de actuală, în mod deosebit în industria ospitalităţii şi a transporturilor, iar teme precum deşeurile şi/sau energia şi soluţii sustenabile cu privire la acestea vor fi cruciale pentru succes în viitor.

    Pandemia a avut un rol în dezvoltarea de strategii axate pe valoare pe termen lung şi sustenabilitate în cadrul companiei sale: „Pandemia ne-a îndepărtat definitiv de planificarea pe termen scurt şi de oportunistică. Ne-a pus pe gânduri şi am căutat şi găsit soluţii atât pentru colaboratorii interni, cât şi pentru cei externi, dar şi pentru dezvoltarea businessului în era digitalizarii şi a economiei verzi”.

    Nu crede că directorii generali trebuie să conducă neapărat schimbările în această direcţie, ci că aceasta este o responsabilitate care aparţine tuturor celor dintr-o organizaţie. „Nu mai cred în ideea oamenilor providenţiali care se pun în fruntea mulţimilor şi le arată drumul. Cred mai mult în responsabilitatea şi iniţiativa individuală şi în modelele „de jos în sus. Aşa încât, da, cred că directorii generali pot juca un rol important, la fel cum cred că şi toţi antreprenorii mai mici şi colaboratorii lor pot şi trebuie să joace un rol la fel de important în a găsi căi de rezolvare faţă de toate temele majore cu care ne confruntăm azi, dar cu siguranţă şi mâine, şi peste 100 de ani la nivel global”. Iar în legătură cu găsirea unei persoane care să se ocupe exclusiv de acest rol, spune că preferă să responsabilizeze fiecare colaborator în parte, deşi în viitor nu exclude un rol bine determinat de CSO (Chief Sustainability Officer). „Am făcut deja de ceva timp progrese în ceea ce priveşte inovaţia şi fericirea angajaţilor (avem prin urmare manageri în aceste două domenii). Încă nu am luat în calcul un CSO, tocmai pentru că încercăm să responsabilizăm fiecare colaborator în parte. Dar nu excludem în viitor şi un rol bine determinat de CSO.”

    PROIECT SUSŢINUT DE 

  • Surpriza vaccinării: Corelaţia neaşteptată dintre numărul de salariaţi şi rata vaccinării pe judeţe

    ♦ În Bucureşti, Cluj sau Sibiu, unde rata de angajare este între 35 şi 50%, rata de vaccinare este între 35 şi 45% ♦ Coeficientul de corelaţie este de 0,86, ceea ce indică statistic o corelaţie puternic pozitivă.

    Judeţele cu cei mai puţini angajaţi raportaţi la populaţia totală, pre­cum Suceava, Giurgiu şi Boto­şani, unde rata de angajare este între 13 şi 17%, au cele mai mici ra­te de vaccinare, de doar 16-17%. În schimb, unde există o pondere mare a salariaţilor, cum sunt Bucureşti (cu o rată de angajare de 54%), Cluj (34%) şi Sibiu (33%), rata de vaccinare e mai mare, între 35 şi 45%. Aceasta înseamnă că statutul de salariat im­plică o responsabilitate socială şi o altfel de relaţie a individului cu statul şi cu societatea. Angajaţii, la stat sau la privat, odată ce au în cotidianul lor responsabilitatea de a merge la serviciu, beneficiind de asigurări sociale, de o organizare a vieţii individuale, au o mai mare încredere în stat şi în ceea ce li se propune dinspre stat, inclusiv această idee a vaccinării, care protejează individul, dar şi pe cei din jur.

    În judeţe precum Suceava şi Giurgiu, unde economia informală e foarte dezvolta­tă şi oamenii îşi câştigă existenţa din comerţ sau din agricultura de subzistenţă, locuitorii refuză vaccinarea pentru că sunt neîncre­zători în relaţia cu statul. În judeţe precum Bihor şi Argeş, unde rata de angajabilitate e mai mare ca urmare a inves­tiţiilor, oamenii sunt mai integraţi şi mai deschişi spre ideea vaccinării venită dinspre autorităţi.

    „Salariaţii sunt într-o mai mare măsură vaccinaţi decât cei ocupaţi în agricultura de subzistenţă, pentru că au un nivel de educaţie mai ridicat şi un contact mai strâns cu internetul, cu informarea, ceea ce duce la ponderi mai mari ale vaccinaţilor în rândul acestei categorii de populaţie“, a explicat prof. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

    Ziarul Financiar a calculat indicele de corelaţie dintre rata de vaccinare împotriva COVID-19 şi rata de angajare (număr de angajaţi raportaţi la populaţie) pe judeţe, iar rezultatul, de 0,84, indică o puternică legă­tură între ponderea angajaţilor şi ponderea vaccinaţilor în totalul populaţiei din fiecare judeţ.

  • Proiectul prin care o companie şi-a propus să revoluţioneze mersul la cumpărături. „Deja a devenit un exemplu pentru restul echipelor internaţionale din grup”

    Cu toţii am păstrat în amintire cozile imense de la cumpărăturile în hipermarketuri din toată lumea. Cum ar fi dacă oamenii s-ar alinia la fel pentru a face bine? Carrefour România a mers dincolo de un exerciţiu de imaginaţie şi a lansat Act For Good, un program prin care le oferă clienţilor posibilitatea de a face fapte bune, simultan cu sesiunile lor de cumpărături.

    Anul 2020 a venit cu schimbări drastice în comportamentul de consum al clienţilor marilor lanţuri de retail, fie că vorbim despre orientarea spre alt tip de produse – mai sănătoase, bio, fie de intervalul orar ales sau de durata unei sesiuni de cumpărături. În paralel cu toate aceste schimbări, s-a accentuat şi interesul pe care consumatorii îl acordă iniţiativelor de responsabilitate socială ale companiilor.

    „În ultimii ani, nivelul educaţiei pe teme de implicare în societate este în creştere. Ca o consecinţă, clienţii se aşteaptă ca implicarea companiilor să fie ţintită, concretă, cu efecte vizibile în comunitatea din care fac parte, iar factorul preţ nu mai reprezintă factorul decisiv în procesul de achiziţie”, spune Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer al Carrefour România. „Noi pornim de la un principiu simplu şi foarte clar: trebuie să fim constant atenţi la ce ne transmite clientul prin procesul de achiziţie. Dincolo de preţ, vorbim despre interesul pentru producţia locală, de exemplu, care devine tot mai crescut”, adaugă el.

    În acest sens, compania a dezvoltat o serie de programe prin care şi-a propus să contribuie în mod direct la creşterea producţiei locale, susţinerea fermierilor în procesul de conversie la agricultura bio, promovarea unor modele asociative, care să dea forţă micilor antreprenori din agricultură, profesionalizarea viitoarei generaţii de agricultori „şi, foarte important, să oferim piaţă de desfacere, pentru ca producătorii locali să îşi vândă marfa în magazinele noastre.”

    Cel mai recent program creat în acest sens este Act For Good, lansat de Carrefour România la începutul acestui an, pe 21 ianuarie. Spre deosebire de alte programe de fidelizare, rolul major al programului Act For Good este acela de a transforma orice tranzacţie într-o oportunitate de a face bine, explică Horhoianu. „Cu Act For Good ducem loializarea la nivelul următor, creând cadrul potrivit în care în timp ce-ţi faci cumpărăturile, faci şi gesturi de responsabilitate. Aşadar, principala formă de diferenţiere vine din binele social. Pe termen lung, ne dorim să transformăm acest tip de comportament într-un reflex şi să perpetuăm bunele obiceiuri.”

    Pentru a intra în program, clienţii trebuie să descarce aplicaţia Carrefour, disponibilă gratuit în App Store şi Google Play, să îşi creeze unui cont Act For Good, pas în urma căruia li se va genera un cod special direct în aplicaţie, pe care îl pot activa la casa de marcat din orice magazin Carrefour.

    Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer al Carrefour România: „În ultimii ani, nivelul educaţiei pe teme de implicare în societate este în creştere. Ca o consecinţă, clienţii se aşteaptă ca implicarea companiilor sa fie ţintită, concretă, cu efecte vizibile în comunitatea din care fac parte.”

    Cum funcţionează programul? Prin intermediul Act For Good, clienţii vor beneficia de reduceri, oferte, experienţe personalizate, extrareduceri şi puncte de loialitate la ofertele săptămânale disponibile în aplicaţie şi semnalizate la raft. Astfel, zilnic vor avea reduceri de 20 – 50% la gamele şi produsele selectate, acces exclusiv la produse premium şi vouchere speciale pentru reduceri exclusive Act For Good, iar punctele acumulate pot fi utilizate pentru a participa la experienţele dedicate din aplicaţie (evenimente, activităţi, degustări). „Fiecare achiziţie realizată pe baza codului Act For Good este răsplătită cu 1 punct pentru fiecare 20 de lei cheltuiţi (excepţie făcând băuturile alcoolice şi tutunul). În plus, ai extra puncte la produsele special semnalizate, iar punctele se cumulează exclusiv în contul individual prin scanarea codului Act For Good”, explică Horhoianu. Punctele acumulate pot fi donate pentru a susţine una sau mai multe dintre cauzele listate în aplicaţie. Astfel, acestea se convertesc în kituri cu alimente, în favoarea beneficiarilor celor patru ONG-uri prezente în acest moment în program: Crucea Roşie Română, Hospice Casa Speranţei, Ana şi Copiii şi Salvaţi Copiii România. „Organizaţiile prezente în Act For Good sunt parteneri în care noi am investit încredere şi resurse de foarte mulţi ani, însă lista este fluidă, vom integra cauze diverse, importante pentru comunitate şi pentru clienţii noştri, deopotrivă. Ceea ce ne bucură extrem de mult este faptul că feedback-ul clienţilor este unul foarte bun şi zilnic sunt donate puncte în favoarea acestor ONG-uri. Fiecare cauză are un obiectiv de puncte ataşat, iar dintre cele patru cauze, Salvaţi Copiii şi-a atins deja targetul, iar celelalte trei (Crucea Roşie, Ana şi copiii şi Hospice Casa Speranţei) sunt la peste 70% din target. „Noi cauze se vor adăuga la aceasta listă în perioada următoare”, menţionează Horhoianu.

    De la lansare, reprezentantul companiei spune că numărul de conturi este în continuă creştere. „Ne aşteptam la asta, deoarece, atunci când l-am realizat, am implicat puternic clienţii Carrefour, care ne-au oferit feedback pe întregul proces de construcţie. Cu ajutorul lor, am conceput un program bine pliat pe nevoile şi dorinţele lor, cu o componentă de responsabilitate care-l face unic în piaţa din România. Vorbim, practic, de un hub care uneşte cumpărăturile, responsabilitatea socială, susţinerea comunităţii şi experienţele personale.”

    Echipa Carrefour dedicată noii iniţiative este formată din experţi în marketing, comunicare, comercial, UX/UI, research, design şi IT. „El a fost gândit şi implementat doar la noi, pentru moment, însă, deja a devenit un exemplu pentru restul echipelor internaţionale din grupul Carrefour”, notează Narcis Horhoianu.

    Pe viitor, reprezentanţii companiei îşi doresc ca platforma Act For Good să fie principalul mod de comunicare cu consumatorii, nu doar prin politica de oferte pe care o au şi de care aceştia pot beneficia, dar şi prin experienţele oferite şi aportul comun adus comunităţii. „Va fi un program permanent, deoarece credem că a face bine» ar trebui să fie parte integrantă din vieţile oamenilor de zi cu zi – la fel cum sunt şi cumpărăturile zilnice.”

    Printre alte iniţiative în zona de responsabilitate socială lansate de companie, Narcis Horhoianu enumeră programele: „Deschidem Vinul Românesc”, „Creştem România Bio”, „Punem Preţ pe Plastic” şi „Cutia cu Bucurie”.

    Programul naţional „Deschidem Vinul Românesc”, în care sunt prezente astăzi 54 de crame din şapte regiuni, are ca obiectiv susţinerea dezvoltării producătorilor de vin, în special prin deschidere la piaţă. Prin intermediul programului, compania şi-a propus să le ofere consumatorilor „produse autentice, locale, de calitate, la preţuri accesibile”, şi să facă din vinul românesc un brand de ţară”, spune Horhoianu. Unul dintre primele beneficii aduse producătorilor participanţi în acest program a fost dobândirea unei mai bune vizibilităţi a cramelor, care au fost remarcate de alţi retaileri şi au câştigat noi pieţe – „aspecte foarte importante pentru producători, care în 2020 cu greu şi-au putut vinde produsele către partenerii din HoReCa şi, astfel, şi-au diversificat canalele de vânzare către retail şi către e-commerce, cum a fost platforma Bringo, disponibilă în 38 de localităţi”.

    „Creştem România BIO” este un program de conversie la agricultura ecologică, prin care Carrefour urmăreşte să creeze valoare pentru întreaga agricultură locală, nu doar pentru un producător sau altul. „Punem Preţ pe Plastic”, un program de economie circulară ce tratează plasticul ca o resursă şi încurajează dezvoltarea unor obiceiuri mai bune în rândul consumatorilor, având la bază conceptul „celor 3 R: reduce-reutilizează-reciclează”. În cadrul programului a fost lansată, în premieră în România,  plata cu PET, un demers în care PET-ul devine monedă de schimb pentru fructe şi legume româneşti. „Caravana Plata cu PET a ajuns în opt oraşe în anul 2019 şi în şase în anul 2020, în total, în 14 hipermarketuri, unde a strâns peste 370.000 de PETuri în schimbul a 92 tone de fructe şi legume româneşti”, spune Horhoianu. În cadrul aceluiaşi proiect a fost lansată şi iniţiativa „Colectarea uleiului folosit”, prin care, în perioada noiembrie 2019 – noiembrie 2020, au fost colectaţi peste 160.000 de litri de ulei alimentar uzat de la clienţii din hipermarketurile Carrefour şi prin Bringo, care au primit la schimb peste 55.000 litri de ulei proaspăt. Tot parte a programului „Punem Preţ pe Plastic” se numără şi „Vino cu caserola ta de acasă!, Roli Poli, staţie de colectare selectivă pentru copii, şi Duminica Verde, campanie educaţională online.

    „Cutia cu Bucurie” a venit ca un răspuns la statisticile îngrijorătoare publicate în 2019 de Salvaţi Copiii, potrivit cărora peste 33% dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei şi peste 150.000 adorm flămânzi. „Mai mult, ştim că în vremuri dificile, de criză, dominate de imprevizibil, cu toţii avem nevoie de un stoc cu produse greu perisabile în casă. Însă persoanele din zonele vulnerabile, rurale, slab dezvoltate, nu au această posibilitate”. Astfel, prin intermediul acestei iniţiative, compania a decis să ofere kituri cu alimente de bază, care să asigure necesarul de hrană pentru cel puţin două săptămâni pentru o familie cu 3 persoane. „Kitul conţine: mălai, orez, pate conservă, bulion roşii, ulei, zahăr, lapte UHT, făină, conservă fructe, supă instant, cereale, paste, griş de grâu şi biscuiţi. Conţinutul este creat alături de un specialist în nutriţie, pentru a acoperi necesarul de nutrienţi şi a oferi saţietate”, explică Narcis Horhoianu. Până în prezent, compania a oferit 4.657 de astfel de kituri.

    Retailer-ul francez Carrefour a intrat pe piaţa locală în urmă cu 20 ani, în 2001. În 2007 a achiziţionat reţeaua Artima, rebranduită Carrefour Market într-o tranzacţie de 55 de milioane de euro, iar în 2017 preia lanţul de magazine Billa. În prezent, compania a ajuns în plan local la un portofoliu de peste 360 de magazine fizice (25 deschise în 2020), care funcţionează sub formatele: hipermarket, supermarket, proximitate şi discount, cărora li se adaugă platforma online şi prezenţa pe platforma Bringo, disponibilă gratuit în Google Play şi App Store, în 38 de localităţi.

    În România grupul a raportat la nivelul anului 2020 vânzări de 2,3 miliarde de euro, cu 2,1% faţă de anul precedent, iar creşterea organică raportată în plan local a fost de 5,3% faţă de 2019. În trimestrul patru al anului, vânzările magazinelor de pe piaţa locală s-au majorat cu 3,6%, la 656 de milioane de euro. La nivel de grup, compania a raportat vânzări de 78,6 miliarde de euro, în creştere cu 7,8%. Din 1 martie, operaţiunile locale ale companiei au fost preluate de Julien Munch, succesorul lui Jean Richard de Latour, fostul CEO Carrefour România, care a fost numit în rolul de director al Departamentului de Negocieri Branduri Internaţionale în cadrul Grupului Carrefour.

  • Simona Gemeneanu, Morphosis Capital: Cauţi finanţare? E momentul să integrezi responsabilitatea socială în modelul tău de business

    În ultimii ani, termeni precum „sustenabilitate” şi „investiţii durabile” au atras din ce în ce mai mult interes în rândul investitorilor privaţi din România. Analiza obişnuită a unei situaţii financiare nu relevă şi riscurile care s-ar pute ascunde în spatele operaţiunii de business, cum ar fi cele asociate cu mediul înconjurător sau cu lipsa unei guvernanţe corporative sănătoase. Prin urmare, tot mai mulţi investitori privesc şi dincolo de cifre, pentru a putea evalua impactul pe care companiile îl au asupra ecosistemului în care funcţionează. Aşa a apărut conceptul de „investiţie sustenabilă”, centrat pe dezvoltarea durabilă a businessului, care începe să câştige tot mai mult teren şi în România.

    De exemplu, companiile cu peste 500 de angajaţi au obligaţia să publice raportări nonfinanciare, care conţin informaţii privind aspectele soft ale procesului operaţional, cum ar fi cele legate de mediu, social şi de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi a altor acţiuni care încalcă principiile juridice, morale şi etice. Recent, Bursa de Valori Bucureşti a lansat prima iniţiativă ESG (Environmental, Social & Corporate Governance) pe piaţa de capital din România, cu scopul de a promova investiţiile responsabile şi a evidenţia importanţa standardelor ESG în rândul participanţilor la piaţa de capital locală. Un alt tip de investiţie, care furnizează companiilor capital destinat problematicilor sociale şi de mediu, e denumită Impact Investing şi începe să aibă rezonanţă şi în piaţa autohtonă, deşi nu există încă fonduri dedicate în acest sens.

    Pentru unii antreprenori şi manageri, concepte precum ESG, Impact Investing sau sustenabilitate se traduc deja în obligaţii greoaie, poveri pe umerii celor însărcinaţi cu îndeplinirea lor. Practic, aceste concepte obligă la o responsabilizare suplimentară care ar trebui deja asimilată rolului intrinsec al unei companii, nu doar în ecosistemul de business, ci şi în mediul care îi susţine activitatea. Mai mult, atenţia îndreptată spre aceste criterii urmărite de investitorii de impact, mai cu seamă, integrarea sustenabilităţii în modelul de afaceri poate spori considerabil şansele de a primi finanţare.

    Potrivit Global Impact Investing Network (GIIN), la sfârşitul anului 2019, 1.720 de organizaţii gestionau active de 715 miliarde de dolari – bani investiţi în companii de impact. Pe de altă parte, valoarea activelor globale care aplică factorii ESG în luarea deciziilor de investiţii aproape că s-a dublat în patru ani şi s-a triplat în opt ani, ajungând astfel la 40,5 trilioane de dolari în 2020.

    Grija pentru mediul înconjurător aduce roade. Cu toate acestea, terminologia poate fi uşor confuză, iar diferenţa dintre Impact Investing şi ESG rămâne un mister pentru mulţi antreprenori.

     

    Care sunt diferenţele dintre ESG şi Impact Investing?

    Criteriile de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) sunt „anticamera” pentru Impact Investing. ESG se referă în principal la operaţiunile interne ale unei companii şi la natura produsului sau serviciilor oferite. Conceptul se adresează companiilor care acţionează etic şi responsabil.

    Pe de altă parte, Impact Investing pune accentul pe destinaţia şi pe amprenta produselor şi serviciilor furnizate. Diferenţa esenţială dintre criteriile ESG şi Impact Investing este că aceasta din urmă nu înseamnă doar evitarea sin stocks (adică acţiunile companiilor care au impact negativ asupra oamenilor sau a mediului) sau respectarea principiului do no harm (de nu a face rău), ci şi investirea activă de capital pentru a aborda diverse obiective sociale, generând în acelaşi timp randamente financiare pentru investitori. Prin urmare, pentru a se încadra la categoria companii de impact, antreprenorii trebuie să vândă soluţii, produse sau servicii care îndeplinesc obiectivele de sustenabilitate. Printre aceste obiective se numără printre altele, conform ONU, furnizarea de energie curată şi accesibilă, asigurarea unei stări bune de sănătate, asigurarea bunăstării, oferirea de educaţie de calitate sau contribuirea la consumul şi producţia responsabile.

    În cazul economiilor emergente, cum este România, integrarea criteriilor ESG reprezintă primul pas în procesul de reorientare al afacerilor de la doar a face bani, la adoptarea componentei sociale în procesul de a face bani. ESG se asigură că businessul este condus într-un mod responsabil şi etic şi că nu se ia în considerare doar realizarea de profit. Impact Investing se referă la tipul de investiţii vizate de un investitor, în timp ce factorii ESG fac parte din procesul de evaluare a investiţiilor. Mai mult, în cazul investiţiilor pe care un manager de fond le realizează, Impact Investing urmăreşte să obţină efecte pozitive măsurabile privind mediul şi dezvoltarea socială. În acelaşi timp, ESG reprezintă o abordare pentru identificarea riscurilor nefinanciare care pot avea un impact semnificativ asupra valorii unui activ.

     

    Cum diferenţiem companiile care aplică factorii ESG de companiile de impact?

    Sectoarele în care se întâlnesc cel mai des investiţiile de tip impact includ energia regenerabilă, imobiliarele, microfinanţarea, serviciile medicale, educaţia şi reciclarea. Cu toate acestea, Impact Investing nu se limitează doar la cauze „progresive”, ci include şi sectoare mai tradiţionale. În plus, e de reţinut că acest tip de investiţie generează nevoia de a avea un impact măsurabil ca rezultat al finanţării.

    În cea mai simplă formă, investitorii care ţin cont de criteriile ESG evită companiile considerate a fi lipsite de etică, cum ar fi industria tutunului, de apărare şi a alcoolului. Fondurile ESG care au în denumire „Sustenabil” sau „Responsabil”, au în portofoliu, în top 10 deţineri, acţiuni precum Microsoft, Apple, Procter&Gamble sau Prudential. Aceste acţiuni sunt alese datorită politicilor de business ale acestor companii, care sunt considerate sustenabile, etice şi responsabile.

     

    De unde să începi?

    Deoarece criteriile ESG încep să fie deja integrate în modelul companiilor autohtone de diferite mărimi, e de aşteptat şi ca investiţiile de impact să beneficieze de cât mai multă atenţie în următorii ani; practic, antreprenorii au acum o oportunitate unică de a-şi adapta modelul de business pentru a-i creşte atractivitatea în ochii investitorilor.

     

    Care sunt aspectele ce ar trebui luate în considerare?

    • Transparenţă şi etică de business solide;

    • Orientarea intenţionată a principalului produs sau serviciu al companiei spre beneficiul societăţii;

    • Abilitatea de a produce bani generând în acelaşi timp un impact social pozitiv;

    • Capacitatea de a măsura atât rentabilitatea financiară, cât şi impactul social;

    • Abilitatea de a evalua şi integra valoarea impactului pozitiv produs ca pe un avantaj competitiv pentru afacere.

     

    Managementul afacerilor durabile nu îi mai priveşte doar pe investitori. Consumatorii înşişi devin mai conştienţi şi preferă să sprijine companiile responsabile, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19. Studii recente indică faptul că cei din generaţia millennials se îndreaptă în special către brandurile locale cu idealuri solide şi poveşti convingătoare. Generaţia Z, pe de altă parte, acordă prioritate justiţiei sociale, acţiunilor împotriva schimbărilor climatice, iar obiceiurile acestora de consum sunt şi vor fi guvernate în continuare mai mult de valorile personale decât de valoarea inerentă produsului sau serviciului achiziţionat. Prin urmare, orientarea către sustenabilitate şi impact nu este doar o tendinţă temporară, are în vedere o schimbare fundamentală a mentalităţii, care va continua să crească în importanţă în anii următori. Astfel, cei care se adaptează vor ieşi câştigători.


    Simona Gemeneanu este partener şi cofondator Morphosis Capital

  • Future Matters

    NN România

    Motivaţie:
    „La NN, credem că un viitor mai bun pentru generaţiile care vin se construieşte de azi. De aceea, ne implicăm continuu în rezolvarea problemelor din comunitate, prin iniţiative relevante social, cu misiunea de a contribui la bunăstarea societăţii noastre”, descriu reprezentanţii NN România modul în care compania se raportează la proiectele de responsabilitate socială.

    Descrierea proiectului:
    NN Romania investeşte în multiple iniţiative de responsabilitate socială, dezvoltate de organizaţii non-profit, cu impact major în societate, potrivit reprezentanţilor companiei. Fiecare dintre acestea, adaugă ei,  are puterea să provoace schimbări pozitive pe termen lung în comunitate, cu resurse, expertiză şi implicare din partea NN. Majoritatea iniţiativelor sunt derulate pe perioade de câţiva ani, iar NN a ales să se implice şi în proiecte iniţiate în contextul pandemiei de COVID-19. Proiectele de responsabilitate socială în care NN se implică se desfăşoară sub umbrela Future Matters, platforma strategică de responsabilitate socială a grupului NN. „Pilonii strategiei noastre sunt conturaţi în jurul unor teme precum generarea de oportunităţi economice, atenuarea problemelor financiare în cadrul familiilor din comunităţile defavorizate şi educaţie financiară”, explică reprezentanţii companiei. Pentru a asigura implicarea acestora în societate, la NN a fost formată o echipă specială – CSR Advisory Board – din care fac parte angajaţi din diverse arii de business. Împreună, ei asigură îndeplinirea misiunii sociale a companiei şi se implică în fiecare iniţiativă, din etapa de selecţie şi până la final, cooptând pe parcurs voluntari din companie care să participe la rândul lor în diferite etape ale proiectelor de responsabilitate socială pe care NN le susţine.

    Efecte:
    Sub umbrela Future Matters, NN a dezvoltat mai multe proiecte printre care, de pildă, cel în care într-un parteneriat strategic al Ashoka România îşi propun să faciliteze dezvoltarea unor soluţii sociale inovatoare în trei domenii importante la nivel naţional, ale căror nevoi sunt puternic amplificate de contextul social şi economic actual: folosirea tehnologiei în sănătate (e-health) şi prevenţie, creşterea capacităţii de reacţie a societăţii civile în situaţii de urgenţă şi creşterea incluziunii financiare, dar şi să identifice noi Ashoka Fellows (antreprenori sociali) care să îşi amplifice impactul în societate prin demersurile lor. Totodată, la finalul anului trecut, NN a făcut o donaţie către Inima Copiilor, prin care a susţinut activitatea Centrului de Cardiochirurgie al Spitalului de copii Marie Curie în prima jumătate din acest an, contribuind la salvarea copiilor cu afecţiuni cardiace. Iar în contextul pandemiei de Covid-19, NN a ales să doneze sisteme de monitorizare a ventilaţiei şi respiraţiei, vitale pentru pacienţii cu afecţiuni critice afectaţi de coronavirus către Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti, demers cu impact pozitiv pe termen lung prin contribuţia la imbunătăţirea infrastructurii din sistemul de sănătate publică. În sfera antreprenoriatului social, NN susţine proiectul multianual Social Innovation Relay, împreună cu Junior Achievement, prin care elevi de liceu sunt sprijiniţi sa dezvolte concepte inovatoare care abordează diferite probleme reale din comunitate. Iar în sfera educaţiei, NN România se implică într-o serie de iniţiative prin care facilitează accesul la educaţie, de la burse şi până la sprijin financiar pentru copii din comunităţi devaforizate. Mai exact, NN oferă bursele Future Matters, susţinute de NN Group, prin care studenţi inclusiv din România beneficiază de programe de master în Olanda. Alături de Hope and Homes for Children, NN susţine şi tinerii, care părăsesc sistemul de protecţie la împlinirea majoratului, să depăşească dificultăţile financiare şi să se adapteze cu succes la viaţa independentă.
    De asemenea, NN se implică în transformarea educaţiei în comunităţile vulnerabile, împreună cu Teach for Romania, iar prin iniţiativa Vreau in clasa a IX-a, împreună cu World Vision Romania, ajută copiii din zone rurale să continue studiile liceale, asigurând sprijin financiar lunar şi experienţe prin care să dobândească abilităţi utile pentru o carieră viitoare.