BusinessMagazin

Tag: reluare

  • Compania de foraj DAFORA Mediaş face valuri pe Bursa de Valori Bucureşti, în urma restructurării prin insolvenţă

    Astăzi, DAFORA are o capitalizare bursieră de aproximativ 10 milioane de lei. Suspendată de la tranzacţionare odată cu deschiderea procedurii de insolvenţă, în 19.06.2015, compania a reluat tranzacţionarea în data de 25 septembrie 2017, ca urmare a confirmării planului de reorganizare. În primele trei zile valoarea companiei arată o creştere spectaculoasă şi susţinută, de aproximativ 50%, pe Bursa de Valori Bucureşti.

    În şedinţa de tranzacţionare de astăzi s-au tranzacţionat pană la ora 13 peste un milion opt sute de mii de acţiuni la un preţ în creştere cu 13% faţă de ziua anterioară.

    Interesul investitorilor pentru compania DAFORA vine după ce administratorul judiciar, CITR, a reuşit să restructureze compania în cadrul procedurii  de insolvenţă, sporind semnificativ valoarea acesteia.

    Irina Mişca, manager CITR: „Astăzi vedem o confirmare pe Bursă a valorii pe care am reuşit să o adăugăm companiei DAFORA. Ne bucură interesul investitorilor manifestat pentru acest business, care îşi declară intenţia să cumpere astăzi 12 milioane de acţiuni ale companiei fiindcă, probabil, văd un potenţial de creştere continuu. Şi asta probabil datorită măsurilor pe care le-am propus în planul de reorganizare al companiei, soluţii personalizate exact pe nevoile acestui business şi croite pe obiectivul de creştere al acestuia”. 

    CITR a propus creditorilor companiei DAFORA o soluţie de salvare a valorii acumulate în companie, dată în principal de capitalul uman, experienţa acumulată, managementul calităţii şi certificările recunoscute la nivel internaţional. În acest scop, administratorul judiciar a elaborat, împreună cu echipa de management a companiei, un plan de stabilizare, restructurare operaţională şi relansare a activităţii companiei. Principalele măsuri prevăzute se referă la obţinerea unei finanţări, în perioada de reorganizare, pentru activitatea curentă (leasing financiar pentru achiziţia unei instalaţii de foraj de mare adâncime, factoring şi scrisori de garanţie pentru bună execuţie a lucrărilor) şi asigurarea consolidării activităţii prin derularea contractelor cu parteneri strategici. În plus, s-au prospectat pieţe şi proiecte noi în India, Iran şi Kazahstan. Au fost implementate măsuri de management specific pentru realizarea investiţiilor necesare satisfacerii exigenţelor clienţilor, au fost valorificate activele excedentare iar structura de personal a fost adaptată la amploarea şi numărul efectiv al lucrărilor de foraj. Astfel, numărul angajaţilor s-a redus de la 396 la 258.

    Proiectul de reorganizare a câştigat încrederea creditorilor companiei, care au aprobat planul. În consecinţă, DAFORA a reluat tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti în urmă cu trei zile la un preţ de 0,0071 lei pe acţiune.

    Vasile Godîncă-Herlea, CEO CITR – Chiar dacă societatea este în insolvenţă, creşterea cotaţiei bursiere confirmă viabilitatea în piaţă a modelului de restructurare propus de CITR. Confirmarea planului de reorganizare de către instanţă, care a avut ca efect reluarea tranzacţionării, şi eforturile pe care le-am făcut pentru stabilizarea, restructurarea şi relansarea companiei se înscriu în modelul nostru de competenţă: CITR crede în redresarea companiilor româneşti şi susţine cu toate resursele salvarea valorii economice prin sprijinirea celei de-a doua şanse a business-urilor în dificultate.

    DAFORA continuă consolidarea poziţiei pe piaţa internă şi lucrările de foraj şi în afara României prin adjudecarea noilor contracte cu beneficiari externi. În plus, compania îşi propune reîntregirea flotei de foraj prin achiziţia instalaţiilor noi, redimensionarea datoriilor în raport cu posibilităţile reale de rambursare, în contextul pieţei de petrol şi gaze, şi accesarea surselor suplimentare de finanţare, dată fiind poziţia financiară tot mai stabilă a societăţii odată cu confirmarea definitivă a planului de reorganizare.

     

  • Circulaţia tramvaielor pe Şoseaua Pantelimon, reluată după patru ani. Autobuzul 655 se desfiinţează

    Astfel, conform sursei citate, tramvaiele care circulă pe linia 55 vor funcţiona între terminalele „Granitul” şi „Piaţa Sf. Vineri”, pe traseul: Şoseaua Pantelimon, Şoseaua Iancului, Bulevardul Pache Protopopescu, Strada Traian, Calea Călaraşi, Bulevardul Corneliu Coposu, Strada Sf. Vineri.

    În acest context, linia navetă de autobuze 655 se desfiinţează.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alimentarea cu electricitate a fost reluată pentru 81% din clienţii afectaţi de furtuna de duminică

    În cursul nopţii a fost reluată alimentarea cu electricitate pentru un număr estimat de circa 182.000 de clienţi, marţi la ora 09:00, precizează un comunicat al companiei.

    În prezent intervin 107 echipe, din care 82 ale E-Distribuţie Banat şi 25 ale firmelor contractoare, care au ca prioritate intervenţia la avariile înregistrate pe liniile de înaltă şi medie tensiune, care alimentează un număr mare de clienţi, cu accent pe remedierea stâlpilor de beton rupţi şi a celor de metal îndoiţi, în special în judeţul Timiş, dar şi în Caraş Severin, Hunedoara şi Arad.

    În regiune s-au produs condiţii meteo excepţionale, extreme, a căror violenţă a afectat funcţionarea reţelelor de electricitate, ca urmare a vântului puternic care a atins peste 100 km/h.

  • Cronică de film: Alergând pe plajă în reluare

    Nu e neapărat un lucru rău, pentru că – hai să recunoaştem! -, serialul de atunci avea mai multe clişee decât un discurs de parlamentar. Scenariştii filmului din 2017 par să fi înţeles acest lucru şi nu se abţin de la ironii la adresa personajelor de atunci.

    N-aş spune că e un film prost, aşa cum a fost cazul Fast & Furious 8, pentru că Baywatch pare să-şi înţeleagă limitele. E un blockbuster de vară, care împinge limitele sexismului aşa cum sunt ele acceptate azi; raţionamentul din spatele alegerii actorilor e cât se poate de evident. Dar asta e OK, pentru că e cam singurul loc în care se apropie de materialul original.
    Despre actori nu prea am ce să scriu, pentru că singura scenă care a presupus talent nu durează mai mult de trei minute. Sigur, şi umorul face parte din joc, şi aici trebuie să felicit pe toată lumea – producători, regizori, scenarişti şi actori – pentru că am râs mai mult decât la ultimele trei-patru aşa-zise comedii pe care le-am văzut la un loc.

    Pe Seth Gordon îl ştiţi din filme precum Horrible Bosses sau Identity Thief; ceea ce nu ştiaţi, probabil, este că el a regizat şi foarte multe episoade din seriale de comedie precum Modern Family, Parks and Recreation sau The Office. E un regizor care ştie la ce reacţionează publicul şi asta îi dă o anumită siguranţă.

    ”The Rock“ Johnson, capul de afiş al filmului, este un tip carismatic care câştigă din ce în ce mai multă simpatie din partea publicului, iar asta se vede în frecvenţa filmelor acestuia şi în încasările pe care le fac. Central Intelligence, cel mai recent film al lui The Rock, a avut încasări de 180 milioane de dolari pe glob cu un buget de producţie de 50 de milioane. San Andreas a strâns peste 473 milioane la un buget de 110 milioane, iar Furious 7 a obţinut nu mai puţin de 1,5 miliarde de dolari cu un buget de 190 milioane de dolari.

    The Rock a fost numit recent cel mai bine plătit actor din lume, cu venituri de peste 64 de milioane de dolari anual. El i-a întrecut în acest clasament pe Robert Downey Jr. şi Brad Pitt. Dar Johnson este şi unul dintre cei mai muncitori actori, acceptând aproape orice rol de film sau televiziune. Iar factura pentru orele sale nu este una de neglijat; actorul a dovedit însă că ştie ce să facă cu banii.

    Un alt aspect care merită menţionat: aşa cum actorii chinezi au invadat filmele americane, acelaşi fenomen se întâmplă şi cu cei indieni. Chiar dacă la Bollywood nu se construiesc 27 de cinematografe pe zi, aşa cum se întâmplă în China, piaţa din India nu e de neglijat. Prin urmare, dacă numele Priyanka Chopra nu vă spunea nimic până acum, pregătiţi-vă să o mai întâlniţi şi prin alte filme. Rolul din Baywatch nu e primul important al fostei Miss World; ea mai poate fi urmărită şi la televizor, în rolul principal din serialul Quantico.

    închei cu încurajarea de a nu avea aşteptări foarte mari atunci când intraţi în sala de cinema: în felul ăsta, s-ar putea să aveţi o surpriză cât de cât plăcută.

    NOTA: 6,5/10

    DATA LANSĂRII:
    25 MAI

  • Firea: Mi s-a transmis că sâmbătă se va putea relua parţial circulaţia prin pasajul Piaţa Sudului

    “Mi s-a transmis nu oficial, că sâmbătă se va putea relua circulaţia pe un fir de mers dus şi unul întors prin pasajul Piaţa Sudului, dar având în vedere că legislaţia nu permite în acest moment să se realizeze recepţii parţiale, practic ar fi răspunderea constructorului pentru acest acces la pasajul Piaţa Sudului pe un fir dus şi pe un fir întors. Dar nu ar fi rău, ar fi foarte bine. Noi aşteptăm finalizarea în integralitatea sa a acestui obiectiv”, a declarat primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, la inaugurarea Centrelor de zi pentru copii “Micul Prinţ” şi “Lizuca” din sectorul 3 al Capitalei.

    Edilul a somat, pentru a doua oară, consorţiul de firme care realizează pasajul rutier de la Piaţa Sudului, asocierea Astaldi SPA – Euroconstruct Trading 98 SRL – RCV Global Group SRL, să accelereze ritmul lucrarilor, în caz contrar va fi reziliat contractul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RADET reporneşte sistemele de încălzire cu agent termic din Bucureşti

    “RADET a solicitat ELCEN repornirea sistemului de alimentare cu agent termic pentru încălzire către consumatorii urbani din Municipiul Bucureşti începând de marţi, ora 22:00. Măsura a fost dispusă pentru a asigura confortul cetăţenilor şi condiţiile optime de temperatură în locuinţe, în următoarea perioadă, în care se anunţă scăderea temperaturilor până la 0 grade Celsius. Solicitarea a avut în vedere prognoza meteo pe următoarele 3 zile, care indică temperaturi medii sub 10 grade, în intervalul orar prevăzut de legislaţia în vigoare, precum şi numeroasele cereri venite de la cetăţeni. Pentru cei care doresc reluarea furnizării căldurii, le recomandăm deschiderea vanelor montate pe circuitul de încălzire din subsolul blocurilor, precum şi a robineţilor montaţi pe calorifere pentru a se realiza o încărcare şi o aerisire corectă a instalaţiei de încălzire. Punctual, pot apărea deficienţe în furnizarea agentului termic pentru apă caldă şi căldură, care însă vor fi soluţionate cu celeritate”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de biroul de presă al RADET.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Aeroportul Băneasa se redeschide pentru pasagerii din Bucureşti. Când se va întâmpla asta

    Din punctul de vedere al ritmului de creştere înregistrat, aeroportul Henri Coandă, care a avut o creştere de 18,3% a traficului aerian, a ocupat anul trecut al patrulea loc la nivel european la categoria aeroporturilor de 5-10 milioane de pasageri, după aeroporturile Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) şi Faro (Portugalia), fiind urmat de aeroportul din Porto, potrivit informaţiilor Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. Premisele de creştere în continuare a numărului de pasageri care trec prin aeroportul Henri Coandă sunt evidente, astfel că în curând, capacitatea maximă a aeroportului va fi atinsă:

    „Capacitatea maximă se calculează în special ţinând cont de operarea la ceea ce înseamnă ore de vârf şi pe zile de vârf, astfel că putem să spunem că pe Otopeni capacitatea maximă este în jurul a 13,5 milioane de pasageri pe an. Anul acesta nu vom ajunge la această cifră, cu toate că avem o creştere cu două cifre în primele două luni ale anului; previziunea noastră este că nu vom atinge pragul de 13,5 milioane anul acesta, dar probabil îl vom depăşi pe cel de 12 milioane”, explică Liviu Radu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. În acest context, directorul general al CNAB a confirmat Business Magazin redeschiderea pentru zborurile comerciale a Aeroportului Internaţional Aurel Vlaicu din Băneasa, închis pentru acest tip de activitate în 2012. „Redeschiderea aeroportului Băneasa reprezintă mai mult decât o posibilă soluţie, lucrăm deja la operaţionalizarea aeroportului pentru zboruri comerciale de linie şi de tip charter; terminalul de la Băneasa a fost consolidat şi restaurat în exterior.

    Spun restaurat deoarece el a fost catalogat ca monument istoric, în acelaşi timp, avea şi aşa-zisa bulină roşie; acum se continuă amenajarea interioară. Licitaţia pentru proiectare este în curs, sperăm să finalizăm lucrările anul viitor şi să fie reintrodus în exploatarea comercială pentru linie şi charter”, explică stadiul în care se află lucrările pentru dezvoltarea acestui aeroport în prezent. Liviu Radu spune că operarea pe acest aeroport este un obiectiv propus pentru anul viitor. „Deocamdată nu avem niciun motiv să ne îndoim că în 2018 vom termina această operaţiune”, explică Radu. Valoarea exactă a investiţiilor în consolidare şi restaurare va fi stabilită după atribuirea contractului de modernizare a terminalului la interior; conform estimărilor directorului general al CNAB, acestea vor fi de ordinul milioanelor de euro.

    CNAB nu a stabilit încă tipul de operatori aerieni care vor desfăşura activităţi pe acest aeroport (tradiţionali sau low-cost) şi nici numărul exact de pasageri ce vor putea fi acomodaţi. „Estimăm între un milion şi un milion şi jumătate de pasageri pentru acest aeroport, dar este doar o estimare deocamdată.” În ceea ce priveşte dezvoltările imobiliare din preajma aeroportului, acestea vor juca un rol în ceea ce înseamnă constrângeri de operare, respectiv o limitare a funcţionării între anumite ore şi pentru anumite tipuri de aeronave, potrivit lui Liviu Radu.

    În acelaşi timp, acomodarea numărului din ce în ce mai mare de pasageri pe aeroportul Henri Coandă este inclusă într-o amplă stratagie, parte din Masterplanul de Transport al României. „Dezvoltarea aeroportului porneşte de la planul strategic de dezvoltare consacrat printr-o prevedere legislativă; aceasta include o dezvoltare la Est, care presupune noi terminale, noi platforme, noi zone de cargo ş.a. Acest plan strategic se regăseşte în masterplanul de transport al României şi constă în mai multe etape: prima presupune investiţii de aproximativ 450 de milioane de euro şi ar trebui să mărească cu circa 50% capacitatea de prelucrare a pasagerilor. În faza nală, investiţia va ajunge la aproximativ 900 de milioane de euro şi va cuprinde adăugarea de centre comerciale, zone cargo, centre de afaceri şi alte activităţi conexe”, descrie Liviu Radu planul legat de dezvoltarea aeroportului Otopeni.

    Potrivit lui, prima etapă a acestui plan a depăşit faza aprobării PUZ-ului; în prezent însă se reactualizează studiul de fezabilitate. „Acest studiu de fezabilitate a fost aprobat la nivelul anilor 2008-2010 şi este în curs de reactualizare, aceasta fiind de altfel şi o condiţie cerută şi de finanţatori”. Potrivit directorului general al CNAB, dezvoltările vor fi realizate prin surse proprii, atrase de pe piaţa bancară, ajutoarele de stat fiind restricţionate de normele europene care prevăd ca fondurile publice să fie alocate doar aeroporturilor care depăşesc trei milioane de pasageri anual. „Am avut deja primele discuţii în acest sens cu instituţii de credit internaţionale, BEI, BERD, precum şi cu bănci comerciale.”

    Reactualizarea studiului de fezabilitate, având în vedere termenul estimat de implementare a unei dezvoltări de asemenea anvergură este de cel puţin şase ani, va cuprinde şi măsuri de ordin interimar, care să acomodeze creşterile de trafic de până la finalizarea noilor capacităţi, cuprinse de altfel şi în Masterplanul de Transport al României. „Lăsând la o parte măsurile pe care noi le luăm permanent şi tot ce înseamnă automatizarea fluuxurilor, îmbunătăţiri operaţionale, condiţionate de spaţiul existent, va trebui să apelăm la un consultant major pe această piaţă. Se ia în calcul şi extinderea în continuare a terminalului existent, este foarte posibil acest lucru”, adaugă Liviu Radu.

    Mai multe informaţii despre planurile de dezvoltare a aeroportului Henri Coandă şi alte aeroporturi importante din ţară veţi citi în următorul număr al revistei Business Magazin.

     

  • EXCLUSIV: Aeroportul Băneasa se redeschide pentru pasagerii din Bucureşti. Când se va întâmpla asta

    Din punctul de vedere al ritmului de creştere înregistrat, aeroportul Henri Coandă, care a avut o creştere de 18,3% a traficului aerian, a ocupat anul trecut al patrulea loc la nivel european la categoria aeroporturilor de 5-10 milioane de pasageri, după aeroporturile Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) şi Faro (Portugalia), fiind urmat de aeroportul din Porto, potrivit informaţiilor Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. Premisele de creştere în continuare a numărului de pasageri care trec prin aeroportul Henri Coandă sunt evidente, astfel că în curând, capacitatea maximă a aeroportului va fi atinsă:

    „Capacitatea maximă se calculează în special ţinând cont de operarea la ceea ce înseamnă ore de vârf şi pe zile de vârf, astfel că putem să spunem că pe Otopeni capacitatea maximă este în jurul a 13,5 milioane de pasageri pe an. Anul acesta nu vom ajunge la această cifră, cu toate că avem o creştere cu două cifre în primele două luni ale anului; previziunea noastră este că nu vom atinge pragul de 13,5 milioane anul acesta, dar probabil îl vom depăşi pe cel de 12 milioane”, explică Liviu Radu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. În acest context, directorul general al CNAB a confirmat Business Magazin redeschiderea pentru zborurile comerciale a Aeroportului Internaţional Aurel Vlaicu din Băneasa, închis pentru acest tip de activitate în 2012. „Redeschiderea aeroportului Băneasa reprezintă mai mult decât o posibilă soluţie, lucrăm deja la operaţionalizarea aeroportului pentru zboruri comerciale de linie şi de tip charter; terminalul de la Băneasa a fost consolidat şi restaurat în exterior.

    Spun restaurat deoarece el a fost catalogat ca monument istoric, în acelaşi timp, avea şi aşa-zisa bulină roşie; acum se continuă amenajarea interioară. Licitaţia pentru proiectare este în curs, sperăm să finalizăm lucrările anul viitor şi să fie reintrodus în exploatarea comercială pentru linie şi charter”, explică stadiul în care se află lucrările pentru dezvoltarea acestui aeroport în prezent. Liviu Radu spune că operarea pe acest aeroport este un obiectiv propus pentru anul viitor. „Deocamdată nu avem niciun motiv să ne îndoim că în 2018 vom termina această operaţiune”, explică Radu. Valoarea exactă a investiţiilor în consolidare şi restaurare va fi stabilită după atribuirea contractului de modernizare a terminalului la interior; conform estimărilor directorului general al CNAB, acestea vor fi de ordinul milioanelor de euro.

    CNAB nu a stabilit încă tipul de operatori aerieni care vor desfăşura activităţi pe acest aeroport (tradiţionali sau low-cost) şi nici numărul exact de pasageri ce vor putea fi acomodaţi. „Estimăm între un milion şi un milion şi jumătate de pasageri pentru acest aeroport, dar este doar o estimare deocamdată.” În ceea ce priveşte dezvoltările imobiliare din preajma aeroportului, acestea vor juca un rol în ceea ce înseamnă constrângeri de operare, respectiv o limitare a funcţionării între anumite ore şi pentru anumite tipuri de aeronave, potrivit lui Liviu Radu.

    În acelaşi timp, acomodarea numărului din ce în ce mai mare de pasageri pe aeroportul Henri Coandă este inclusă într-o amplă stratagie, parte din Masterplanul de Transport al României. „Dezvoltarea aeroportului porneşte de la planul strategic de dezvoltare consacrat printr-o prevedere legislativă; aceasta include o dezvoltare la Est, care presupune noi terminale, noi platforme, noi zone de cargo ş.a. Acest plan strategic se regăseşte în masterplanul de transport al României şi constă în mai multe etape: prima presupune investiţii de aproximativ 450 de milioane de euro şi ar trebui să mărească cu circa 50% capacitatea de prelucrare a pasagerilor. În faza nală, investiţia va ajunge la aproximativ 900 de milioane de euro şi va cuprinde adăugarea de centre comerciale, zone cargo, centre de afaceri şi alte activităţi conexe”, descrie Liviu Radu planul legat de dezvoltarea aeroportului Otopeni.

    Potrivit lui, prima etapă a acestui plan a depăşit faza aprobării PUZ-ului; în prezent însă se reactualizează studiul de fezabilitate. „Acest studiu de fezabilitate a fost aprobat la nivelul anilor 2008-2010 şi este în curs de reactualizare, aceasta fiind de altfel şi o condiţie cerută şi de finanţatori”. Potrivit directorului general al CNAB, dezvoltările vor fi realizate prin surse proprii, atrase de pe piaţa bancară, ajutoarele de stat fiind restricţionate de normele europene care prevăd ca fondurile publice să fie alocate doar aeroporturilor care depăşesc trei milioane de pasageri anual. „Am avut deja primele discuţii în acest sens cu instituţii de credit internaţionale, BEI, BERD, precum şi cu bănci comerciale.”

    Reactualizarea studiului de fezabilitate, având în vedere termenul estimat de implementare a unei dezvoltări de asemenea anvergură este de cel puţin şase ani, va cuprinde şi măsuri de ordin interimar, care să acomodeze creşterile de trafic de până la finalizarea noilor capacităţi, cuprinse de altfel şi în Masterplanul de Transport al României. „Lăsând la o parte măsurile pe care noi le luăm permanent şi tot ce înseamnă automatizarea fluuxurilor, îmbunătăţiri operaţionale, condiţionate de spaţiul existent, va trebui să apelăm la un consultant major pe această piaţă. Se ia în calcul şi extinderea în continuare a terminalului existent, este foarte posibil acest lucru”, adaugă Liviu Radu.

    Mai multe informaţii despre planurile de dezvoltare a aeroportului Henri Coandă şi alte aeroporturi importante din ţară veţi citi în următorul număr al revistei Business Magazin.

     

  • Cocktail Holidays reia vacanţele în Egipt odată cu Sărbătorile Pascale

    Pachetele pentru Sharm El Sheikh pornesc de la 490 de euro/persoană, pentru şapte zile, la un hotel de patru stele, cu all inclusive, în timp ce circuitul în Egipt, de nouă nopţi, cu cazare la hotel de cinci stele, costă 1.165 de euro/persoană.

    „Interesul românilor pentru Egipt este extrem de ridicat, o mare parte din pachetele pentru Paşte şi săptămânile care urmează fiind deja rezervate. Egiptul oferă un produs turistic cu un raport bun calitate-preţ şi foarte multe posibilităţi de distracţie, de la scufundări la croaziere sau plimbări cu submarinul, jeep safari. În ultimii doi ani, când din oferta noastră au lipsit vacanţele în Egipt, turiştii au întrebat permanent când reapar”, declară Dan Goicea, manager Cocktail Holidays.

    Pe lângă Egipt, cele mai căutate destinaţii de Paşte rămân şi anul acesta Grecia şi Cipru, ţări ortodoxe pe care românii le aleg pentru că se simt ca acasă de Sărbătorile Pascale. Pachetele pentru Creta – Chania pornesc de la 470 euro/persoană, pentru Rhodos de la 430 euro/persoană, în timp ce pentru Cipru de la 375 euro/persoană. Pachetele conţin transport, cazare în hoteluri de trei, patru şi cinci stele, servicii de masă în funcţie de hotelul ales, asistenţă turistică şi asigurare Cocktail Travel Protection.

    În cazul city break-urilor, turiştii au ales Barcelona, Praga şi Atena. Un pachet de patru nopţi de cazare la un hotel de patru stele din Atena, cu zbor direct operat de Tarom şi toate taxele incluse costă 510 euro/persoană, pentru Praga costă 529 de euro/persoană, iar pentru Barcelona, 539 de euro/persoană. Turiştii care aleg, de regulă, pachete în capitalele europene sunt persoane tinere, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 40 de ani, care îşi doresc o mini vacanţă activă, în care să descopere destinaţia. 

    De 1 Mai, preferinţele turiştilor sunt ghidate de proximitate şi cei mai mulţi aleg vacanţe care nu necesită o deplasare de durată. Cocktail Holidays a lansat pentru 1 Mai city break-ul pentru Atena, cu un tarif de la 489 de euro/ persoană, care include patru nopţi de cazare la un hotel de patru stele, amplasat într-o zonă centrală, cu mic dejun şi cină, transport direct cu avionul, tur panoramic al oraşului Atena, intrare opţională la Acropole, asistenţă turistică, dar şi asigurare Cocktail Travel Protection, indiferent de vârstă.

    „Foarte căutate pentru minivacanţa de 1 Mai sunt pachetele de tip city break în marile capitale europene, care le oferă turiştilor posibilitatea să descopere în câteva zile destinaţiile alese. Cei care rămân în ţară îşi petrec vacanţa pe litoral, la munte sau în staţiuni balneare, unde aleg pachete la hoteluri cu centre spa”, declară Dan Goicea, manager Cocktail Holidays. 

  • Lupta pentru o piaţă de 250 de milioane de euro

    Deşi criza economică a produs scăderi de până la 30% pe piaţa de birotică şi papetărie din România, vânzările şi-au reluat trendul ascendent şi au ajuns iar la 250 de milioane de euro. E-commerce‑ul modelează deopotrivă afacerile şi comportamentul de consum, într-o piaţă cu un ritm de creştere previzionat la 10% pentru anul în curs.

    15 septembrie este un catalizator pentru afaceri, de pildă florării, iar domeniul biroticii înregistrează toamna cel mai important vârf de vânzări. Dincolo de rulajele crescute, perioada aduce şi cele mai mari profituri pentru companiile din domeniul biroticii şi papetăriei, conform declaraţiilor reprezentanţilor firmelor de profil. „Companiile de birotică şi papetărie au cele mai mari vânzări odată cu trecerea verii, când oamenii se întorc la birouri din concediu sau când copiii încep şcoala“, declară Dan Faţi, cofondator şi acţionar al Dacris, una dintre principalele companii din domeniul biroticii şi papetăriei. Ligia Roşu,  marketing manager al Austral, completează: „Cele mai profitabile perioade ale anului sunt aferente trimestrului întâi şi trimestrului patru“. De asemenea, toate sărbătorile naţionale şi Crăciunul înseamnă pentru companiile de profil un prilej de promovare şi vânzare a articolelor personalizate.

    „După scăderea drastică a consumului din anii de criză, piaţa şi-a revenit şi continuă să crească, dar creşterea se datorează deopotrivă diversificării şi extinderii distribuţiei de noi categorii de produse destinate birourilor, cum ar fi articole de protocol, produse pentru curăţenie, echipamente de protecţie, mic mobilier etc.“, spune Dan Faţi. El adaugă că piaţa locală de birotică şi papetărie s-a dezvoltat în ultimii ani şi estimează că valoarea vânzărilor depăşeşte 250 de milioane de euro pe an. Dan Faţi arată că ritmul pieţei de papetărie se leagă strâns de evoluţia PIB–ului, iar vânzările pe acest segment au crescut constant în ultimii trei ani, ascensiunea afacerilor din domeniu fiind generată de creşterea consumului. Pe de altă parte, „evoluţia domeniului nu a înregistrat modificări notabile în ultimii ani, ritmul de creştere situându‑se undeva în jurul valorii de 5-10%“, susţine Ligia Roşu, reprezentanta Austral, care plasează vânzările anuale ale domeniului în jurul valorii de 210 milioane de euro.

    Piaţa distribuţiei de papetărie, pe care se luptă trei companii mari, RTC Proffice, Dacris şi Austral, la care se adaugă alte câteva sute de jucători de talie mică cunoaşte în prezent o creştere moderată. În condiţiile în care online-ul câştigă o pondere tot mai importantă din vânzări, iar preferinţa pentru produse ecologice este tot mai accentuată, sunt lucruri care se menţin neschimbate. De pildă, produsele vedetă în vânzări. „În topul vânzărilor se plasează hârtia şi tipăriturile executate în tipografia proprie, precum şi instrumentele de scris din gama Pilot. Preţurile pot să varieze în funcţie de calitate, funcţionalitate şi durata de viaţă a produsului“, spune Dan Faţi. Pentru produsele tipărite este imposibil de menţionat un preţ mediu, având în vedere diversitatea comenzilor şi a tipurilor de hârtie şi carton folosite, iar antreprenorul punctează că firma are capacităţi proprii de producţie cu echipamente performante, ceea ce înlesneşte practicarea unei politici de preţ competitive. Austral vinde cel mai bine markerele permanente din gama instrumente de scris, cu preţuri care pleacă de la un leu pe bucată,  hârtie pentru copiator, cu preţuri începând de la nouă lei pe top şi bibliorafturi, cel mai ieftin fiind 3 lei, spune reprezentanta companiei.