BusinessMagazin

Tag: reglementari

  • Profiturile marilor bănci de pe Wall Street au revenit la nivelurile anterioare crizei

     Mărimea profiturilor nu a trecut neobservată la Washington, unde senatorul democrat Sherrod Brown i-a sugerat preşedintelui Rezervei Federale (Fed), Ben Bernanke, să nu cedeze apelurilor bancherilor de a relaxa reglementările bancare, relatează Financial Times.

    “Nu este o surpriză că mega-băncilor le merge atât de bine. Totuşi, continuă să susţină că reglementările noi le omoară”, a spus senatorul.

    Investitorii au fost din nou atraşi de sectorul bancar, care până nu demult avea probleme din cauza activelor toxice şi a reglementărilor nou introduse, astfel că acţiunile Bank of America şi Morgan Stanley şi-au dublat valoarea în ultimele 12 luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile de servicii private se retrag din Elveţia. Care este motivul

     Centru global de private banking prin tradiţie, Elveţia îşi pierde rapid statutul din cauza campaniilor purtate de guverne puternice, precum SUA şi Germania, împotriva evaziunii fiscale realizate prin transferul averilor în conturi secrete offshore, în aşa-numite paradisuri fiscale, transmite Bloomberg.

    Numărul băncilor elveţiene cu capital străin a scăzut la 129 la finele lunii mai, faţă de 145 la începutul anului trecut, potrivit Asociaţiei Băncilor Străine din Elveţia.

    Activele în administrare ale acestor instituţii au coborât cu 25% în ultimii cinci ani, la 870,7 miliarde franci elveţieni (706 miliarde euro), odată ce clienţii şi-au retras banii sau au plătit taxele aferente veniturilor nedeclarate ascunse în Elveţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile internaţionale se află sub asediul noilor reglementări impuse după criza financiară

    Săptămâna trecută, Daniel K. Tarullo, guvernator al Rezervei Federale americane (Fed) responsabil cu supravegherea bancară, a anunţat un plan prin care băncile străine cu operaţiuni în Statele Unite să fie supuse aceloraşi reguli privind capitalul şi lichidităţile ca şi băncile autohtone, relatează Bloomberg.

    Marea Britanie şi Elveţia au propus la rândul lor reguli bancare care să protejeze interesele naţionale.

    Autorităţile de reglementare vor să reducă riscurile scoase la iveală de criza financiară, după ce bănci precum Citigroup (SUA), Royal Bank of Scotland (Marea Britanie) şi UBS (Elveţia) au primit sprijin de stat de urgenţă.

    Obligarea băncilor să aloce capital şi lichidităţi tuturor subsidiarelor şi nu doar companiei mamă ar putea submina logica structurii lor multinaţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană pregăteşte reglementări dure pentru marile companii de audit şi consultanţă

    Un proiect legislativ obţinut de Financial Times arată că executivul Uniunii Europene vrea o “transformare” în sectorul auditării contabile în urma crizei financiare pentru a restaura încrederea în raportarea financiară.

    Proiectul este susţinut de comisarul european pentru piaţa internă, Michel Barnier, a cărui echipă a ajuns la concluzia că industria auditării este un oligopol şi trebuie reglementată mai dur.

    Potrivit proeictului, care va fi prezentat în noiembrie, companiile cu active mai mari de un miliard de euro vor fi obligate să angajeze două firme de audit pentru rapoartele financiare, dintre care cel puţin una din afara grupului celor mai mari patru jucători de pe această piaţă, respectiv Deloitte, PricewaterhouseCoopers, Ernst & Young şi KPMG.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile britanice se pregătesc să intre sub cele mai dure reglementări din lume

    Ministrul de Finanţe al Marii Britanii, George Osborne, a declarat luni că va elabora de urgenţă legislaţia bazată pe propunerile comisiei, transmite Reuters.

    Scopul reformei este de a evita repetarea situaţiei care a condus, în contextul crizei financiare mondiale din 2008-2009, la intrarea a două dintre cele mai mari bănci britanice, Lloyds şi Royal Bank of Scotland, sub controlul parţial al statului prin infuzii masive de capital menite să salveze instituţiile de credit de la colaps.

    Comisia Bancară Independentă (CBI) insistă ca băncile să constituie rezerve de capital de bază (core) de cel puţin 10% din operaţiunile retail de pe piaţa britanică.

    De asemenea, comisia recomandă ca rata capitalului primar, din care sunt acoperite eventuale pierderi, să fie de 17-20%, peste nivelul ţintit de alte reforme bancare din Europa şi similar cu cel planificat de autorităţile elveţiene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bancherii ar putea fi amendati cu peste cinci milioane euro daca incalca reglementarile UE

    Proiectul include un cod mai strict de penalitati nu doar pentru
    banci dar si pentru bancheri, daca ascund informatii fata de
    autoritatile de reglementare sau incalca prevederile care limiteaza
    componenta in numerar a bonusurilor. Legea va duce la cresterea
    pragului superior al amenzilor in Europa si va permite majorarea
    penalitatilor in tari care aveau legislatii bancare permisive
    inainte de criza financiara, precum Irlanda si Germania. Documentul
    obtinut de Reuters include planuri de standardizare a amenzilor din
    sectorul bancar si reprezinta una dintre cele mai ambitioase masuri
    de reforma dupa cea de limitarea a bonusurilor. Noul cod va permite
    tarilor UE sa amendeze bancherii cu cinci milioane de euro, sau 10%
    din salariu din bonusuri, in functie de care suma este mai
    mare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europenii vor beneficia de miercuri de noi drepturi si servicii in telecomunicatii

    Noile reguli comunitare, menite sa asigure cresterea concurentei
    in sectorul telecomunicatiilor si imbunatatirea serviciilor trebuie
    sa fie incluse in legislatiile nationale pana pe 25 mai, se arata
    intr-un comunicat al Comisiei Europene (CE). Prevederile includ
    dreptul clientilor de a schimba operatorul de telecomunicatii in
    doar o zi, fara modificarea numarului de telefon , acces la
    informatii mai clare referitoare la servicii, precum si protectia
    mai eficienta a datelor online. Comisia Europeana si Consiliul
    Autoritatilor Europene de Reglementare pentru Comunicatii
    Electronice (BEREC) vor avea prerogative sporite care vor spori
    predictibilitatea legislativa si vor permite operatorilor sa se
    dezvolte pe o piata de telecomunicatii pan-europeana. CE a
    colaborat cu statele membre pentru introducerea fara probleme a
    noilor prevederi si va analiza lansarea unor proceduri de
    infringement impotriva tarilor care nu le-au aplicat la timp.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul elimina preturile reglementate la energie, conform graficului stabilit deja cu FMI si CE

    “Exista un grafic negociat si cu Fondul Monetar International,
    si cu Comisia Europeana, pana in 2015. Conform graficului, acest
    lucru se va rezolva”, a spus Boc. Comisia Europeana (CE) a
    solicitat Romaniei, in urma cu o saptamana, prin doua avize
    motivate, sa isi alinieze la normele UE legislatia nationala
    privind preturile reglementate la energie pentru consumatorii
    finali. Procedurile de infringement pe legislatia de acest tip au
    inceput si in cazul Italiei si Poloniei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summitul G20: de la “too big to fail” la SIFI

    Presa a discutat mult despre presupusa lista intocmita de
    Comitetul pentru Stabilitate Financiara al G20, prezidat de Mario
    Draghi, guvernatorul Bancii Italiei (unul dintre candidatii la
    sefia Bancii Centrale Europene), lista cuprinzand banci considerate
    “institutii financiare de importanta sistemica” (SIFI), un nume mai
    elegant pentru “too big to fail” (TBTF), adica acei mamuti a caror
    prabusire se considera ca ar destabiliza sistemul global si al
    caror regim de supraveghere la nivel international ar trebui sa fie
    consolidat.

    Financial Times si agentiile de presa au publicat o lista cu 20
    de banci, intre care Deutsche Bank, Bank of America-Merrill Lynch,
    Citigroup, Goldman Sachs, RBS, ING si SocGen. Ulterior, surse ale
    G20 au lamurit ca nu era vorba de un document final, ci de o lista
    provizorie mai veche, si ca de mai mare importanta vor fi listele
    cu SIFI decise la nivel national de statele G20, urmand ca o lista
    cu “SIFI globale” sa fie definitivata abia la jumatatea lui 2011.
    Intentia insa ramane – documentul final al reuniunii G20 contine o
    serie de recomandari privind “masuri prudentiale” care trebuie
    adoptate de autoritatile nationale in privinta grupurilor
    financiare considerate SIFI (la nivel national) si G-SIFI (la nivel
    global), urmand ca o evaluare a politicilor adoptate de state in
    privinta supravegherii, a consolidarii si a reducerii riscului
    sistemic la nivelul acestor institutii sa aiba loc pana la
    sfarsitul lui 2012.

  • GHID DE PENSII: Cu ochii pe lege

    Intreaga legislatie adoptata pana in prezent ce reglementeaza domeniul pensiilor private, facultative si obligatorii, este disponibila pe portalul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), www.csspp.ro, la sectiunea „Legislatie“. Prezentate in mod distinct pentru cei doi piloni ai noului sistem de pensii (pilonul II, al pensiilor obligatorii administrate privat si pilonul III, al celor facultative), exista la aceasta adresa de internet intregul set de reguli dupa care trebuie sa se ghideze companiile ce ofera astfel de produse. Informatii care, pentru contribuabilii ce participa la un fond de pensii obligatorii sau la unul facultativ, pot oferi o imagine suficient de clara despre ce trebuie si ce nu trebuie sa se intample pe aceste piete.

    Piata pensiilor obligatorii administrate privat – in care timp de patru luni de la momentul 17 septembrie are loc campania de subscriere a participantilor, obligatorie pentru angajatii cu varsta de maxim 35 de ani si optionala pentru cei pana la 45 – este reglementata de legea nr. 411/2004 (din 18 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 18/07/2007). Legea, ce a suferit mai multe modificari in ultimii ani, reglementeaza infiintarea, organizarea si functionarea sis-temului fondurilor de pensii administrate privat si organizarea si functionarea administratorilor acestor fonduri, precum si coordonarea activitatii altor entitati implicate in acest domeniu. Scopul sistemului, se arata in aceasta lege, este de a asigura o pensie privata contributorilor, distincta si care suplimenteaza pensia acordata de sistemul public, pe baza colectarii si a investirii, in interesul participantilor, a unei parti din contributia individuala de asigurari sociale. In primul an de colectare, respectiv in 2008, cuantumul contributiei este de 2% din venitul brut (salariu, prime, stimulente etc), urmand ca in termen de opt ani acesta sa creasca la 6%, cu o majorare de 0,5 puncte procentuale pe an.

    In jurul acestei legi a fost dezvoltata o intreaga retea de norme de aplicare, vizand aproape fiece aspect din procesul de dezvoltare a sistemului. Un prim set de reguli vizeaza companiile ce administreaza astfel de fonduri de pensii private obligatorii. Pentru activitatea administratorilor exista cateva reglementari de baza publicate in 2007: norma 2 – privind autorizarea, norma 3 – privind taxele de autorizare, avizare si functionare (modificata ulterior prin norma 23), norma 5 – privind provenienta capitalului social. Exista, mai apoi, reguli pentru fondurile de pensii (care sunt definite ca entitati constituite prin contract de societate civila, incheiat intre contributori si administrator): norma 4 din 2007 privind autorizarea fondului, norma 7 din acelasi an privind prospectul schemei de pensii private. Campania de marketing si cea de publicitate desfasurate de catre administratori sunt si ele reglementate de alte norme (respectiv 8/2007 privind informatiile continute in materialele publicitare, 25/2007 privind marketingul fondului de pensii administrat privat si 18/2007 vizand aderarea initiala si evidenta participantilor la fondurile de pensii administrate privat). Activitatea depozitarului – institutie de credit careia ii sunt incredintate spre pastrare toate activele unui fond de pensii administrat privat – este reglementata prin norma 11/2007, iar cea a auditorului financiar, prin norma 12/2007.

    Lipsesc inca – urmand sa fie adoptate in urmatorii ani ñ cel putin doua reglementari importante. Prima se refera la pragul minim de rentabilitate care va trebui sa fie atins de fonduri, urmand a fi stabilit de catre CSSPP printr-o norma. Potrivit legii pensiilor private obligatorii, fiecare administrator care a primit contributii pe o perioada de minim doi ani de zile va calcula rata de rentabilitate a fondului de pensii, comunicand-o CSSPP. Comisia va fi cea care va calcula o rata medie de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii si o va publica trimestrial. Potrivit legii, in cazul in care rata de rentabilitate a unui fond de pensii private este mai mica decat rata de rentabilitate minima a tuturor fondurilor de pensii din Rom‚nia pentru patru trimestre consecutive, Comisia retrage autorizatia de administrare a administratorului respectiv, aplic‚nd procedura privind administrarea speciala.

    O a doua reglementare pe care va trebui sa o adopte CSSPP este cea care se refera la organizarea si functionarea sistemului de plata a pensiilor, dat fiind ca aceasta activitate nu cade automat in sarcina actualilor administratori. Plata pensiilor private va fi facuta cel mai probabil de companii distincte de actualii administratori – sau cel putin de companii autorizate in mod distinct de acestea. Este inca devreme pentru a se discuta concret despre modalitatea in care vor fi facute aceste plati ñ dat fiind ca participantii ce intra astazi in sistem vor primi primele pensii private dupa varsta de de pensionare din sistemul public, actualmente 65 de ani. Totusi, in maxim trei ani de la intrarea in vigoare a legii pensiilor private obligatorii ñ termen ce se va indeplini pe 1 iulie 2009 ñ CSSPP trebuie sa stabileasca, printr-o lege speciala, cine va plati pensia celor 3-3,5 milioane de persoane ce intra acum in sistem.