BusinessMagazin

Tag: reglementari

  • Industria auto globală şi reglementările sporite: un viitor incert

    Marcată de reglementări din ce în ce mai stricte, în special în scopuri de mediu, industria auto mondială încetineşte şi este obligată să se reinventeze. Într-un context economic global sumbru, sectorul auto se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv reglementări de mediu mai puternice şi mai stricte. Drept urmare, vânzările de maşini înregistrează o evoluţie negativă care nu a mai fost întâlnită de la Marea Recesiune din 2008, întregul sector fiind marcat de incertitudine, spun reprezentanţii Coface.

    Forţaţi să se conformeze acestei noi situaţii tehnologice şi dorinţelor consumatorilor, producătorii de automobile investesc masiv în reproiectarea maşinilor, crescând costurile de producţie.
    Mai mult, apariţia pe piaţă a multor jucători noi precum Google Waymo, Tesla, Arcfox sau Aiways – creşte incertitudinea pe o piaţă obişnuită cu o anumită stabilitate şi cu tendinţe de concentrare prin fuziuni, achiziţii şi investiţii comune.

    În septembrie 2018, Uniunea Europeană (UE) a fost afectată de punerea în aplicare a normelor stricte de certificare a noilor modele de maşini, procedura de testare armonizată la nivel mondial a vehiculelor uşoare (WLTP).

    Aceste reguli mai stricte au condus în special la blocaje pentru producătorii de automobile, aprobările întârziate generând o lipsă de modele disponibile la dealeri. Prin urmare, clienţii şi-au întârziat cumpărăturile, lucru care a avut un impact direct asupra numărului de înmatriculări (-23,5% în septembrie 2018).

    Pe lângă aceste bariere tehnice şi administrative, s-a prefigurat o tendinţă negativă la nivelul consumatorilor din zona euro încă de la începutul anului 2018. Acest lucru descurajează consumatorii să cumpere vehicule noi, mai ales în condiţiile în care stimulentele pentru a trece la consumul de energie ecologică scad simţitor.

    Piaţa americană este, de asemenea, afectată de o cerere mai redusă (-1,1% la sfârşitul lunii octombrie 2019, în special pentru berline şi alte maşini, deşi surprinzător de stabilă pentru SUV-uri, furgonete şi alte camioane uşoare). Această tendinţă continuă să afecteze activităţile producătorilor de automobile, odată cu închiderea mai multor fabrici din ţară.
    Nu îl ultimul rând, piaţa chineză este grav afectată de scăderea cererii (-4% în octombrie 2019), în mare parte datorită unei anumite atitudini de expectativă a consumatorilor care aşteaptă stimulentele fiscale anunţate de guvern. Acest lucru se adaugă efectelor războiului comercial dintre China şi Statele Unite.

    În plus, marile municipalităţi, cum ar fi Beijing, Shanghai şi alte oraşe similare, impun limite stricte pentru înmatriculările de maşini în fiecare an. Prin urmare, gospodăriile chineze se orientează masiv către maşini la mâna a doua.

    În mod firesc, dezvoltarea şi veniturile furnizorilor de automobile sunt puternic afectate de această încetinire. Raţionalizarea costurilor de producţie şi a evoluţiilor tehnologice legate de constrângerile de mediu impuse producătorilor de maşini au repercusiuni asupra întregului lanţ de aprovizionare. Acest lucru este valabil în special pentru cheltuielile de cercetare şi dezvoltare. Acest aspect poate duce la fuziuni şi achiziţii pentru a raţionaliza costurile respective şi a aduce pe piaţă tehnologii decisive cu impact asupra peisajului industriei auto.

  • Studiu:sectorul auto suferă din cauza reglementărilor, inovaţiilor perturbatoare şi incertitudinilor

    Vânzările de vehicule noi uşoare ar trebui să scadă în SUA (-2% până la 16,8 milioane de unităţi), din cauza finanţării mai puţin susţinute şi a unei concurenţe sporite cu piaţa second-hand în creştere. În China, cea mai mare piaţă de autoturisme (reprezentând mai mult de 29% din vânzările globale anul trecut), vânzările au început în 2019 într-un ritm lent şi ar trebui să beneficieze treptat doar de o redresare a încrederii consumatorilor în ceea ce priveşte stimulentele fiscale şi mandatele de emisie – două aspecte care au condus la prima scădere a vânzărilor după aproape trei decenii, în 2018. Piaţa UE se va strădui să evite stagnarea pe tot parcursul anului şi va avea performanţe lunare volatile în vânzări, comparativ cu turbulenţele de anul trecut cauzate de introducerea Procedurii de testare a vehiculelor uşoare armonizate la nivel mondial (WLTP).

    Înăsprirea reglementărilor, de la interzicerea traficului şi restricţiile de acces în oraşe la standarde stricte în ceea ce priveşte poluarea, continuă să intensifice tranziţia pieţei. Presiunea este ridicată în Europa, prin punerea în aplicare a certificării privind emisiile ecologice de transport rutier (RDE) în septembrie 2019, dar şi ţintele de CO2 stabilite pentru 2020, 2025 şi 2030 cu ameninţări de sancţiuni financiare. Experţii Euler Hermes se aşteaptă la o scădere mai rapidă a vânzărilor de vehicule pe motorină şi la o mai rapidă lansare a noilor modele conforme cu noile reglementări, care vor menţine înregistrările globale ale VE (vehicule electrice) la o creştere de două cifre. Cu toate acestea, costurile aferente de cercetare şi dezvoltare, implementare industrială, marketing se bazează pe marjele de funcţionare şi pot determina anumiţi actori să îşi adapteze portofoliile şi capacităţile de producţie prin investiţii şi inovare în maşini conectate şi autovehicule autonome.

    În acelaşi timp, sectorul rămâne în continuare vulnerabil la turbulenţele majore provocate de politica comercială Brexit şi SUA, ameninţările cu privire la tarifele SUA la importurile de automobile din UE (până la 25%) şi la potenţialele schimbări din China. Ne aşteptăm ca negocierile să se finalizeze până la sfârşitul primului semestru al anului 2019. Rezultatele sunt incerte, dar au potenţialul de a tulbura comerţul internaţional cu autovehicule şi strategiile actuale de punere în aplicare şi interconexiunile lanţului de aprovizionare ale actorilor globali.

    Oarecum în contradicţie cu evoluţiile din statele dezvoltate, în România sectorul auto trece printr-o perioadă favorabilă, cu creşteri consecutive în ultimii cinci ani ale achiziţiilor de maşini noi la nivel local. Plusul de 20% înregistrat în 2018 fiind urmat de 6% creştere în primul trimestru al anului 2019 ar putea marca încă un an pozitiv. Principala pârghie de creştere rămâne exportul, numărul de maşini exportate depâşind semnificativ numărul de maşini importate an de an, asigurând un excedent comercial semnificativ în balanţa de plăţi.

    Revenind la tendinţele globale, propensitatea consumului către maşinile pe benzină în dauna celor diesel se confirmă şi local, ponderea primelor crescând spre 2/3 din total faţă de circa 55% în 2018. De asemenea, maşinile electrice şi hibrid cresc ca pondere, dar încă nu deţin un volum semnificativ.

    Impactul cel mai puternic asupra industriei auto europene în următorii ani este foarte probabil să apară nu datorită Brexit şi nici ca urmare a impunerii unor restricţii tarifare în relaţia cu Statele Unite, ci din alinierea la propriile regulamente ale Uniunii Europene de limitare a emisiilor de carbon.

    Astfel, celor 20% necesar a fi reduse până în 2021 li se adaugă încă 15% până în 2025, respectiv 37.5% până în 2030 – peste aşteptările iniţiale (-30%) ale producătorilor.

    În lumina acestor constrângeri, a necesităţii prezervării marjelor într-o industrie ciclică aflată într-un stadiu târziu al ciclului economic, aşteptările pentru piaţa europeană sunt de creştere cu 2.6% a preţului mediu în perioada 2019-2020, respectiv o scădere a înregistrărilor de maşini noi cu 3.1%, ceea ce ar echivala cu o scădere de aproape 3 miliarde EUR în vânzările de maşini.

    Cu o pondere numai a Germaniei de peste 40% atât în exporturi, cât şi în importurile de vehicule cu motor, România nu poate rămâne imună la schimbările mai sus estimate la nivel continental. Deşi producătorii globali de automobile au acumulat rezerve-tampon importante începând cu 2010, iar în cazul celor activând în Europa începând cu anul 2014 – creştere anuală de 16% în vânzări, respectiv 22% în profituri operaţionale între 2015-2018 – presiunile pe venituri şi marje se vor intensifica.

    Pentru menţinerea indicatorilor financiari în limite rezonabile, este de aşteptat ca producătorii să-şi exercite în ultima instanţă forţa de negociere superioară în relaţia cu furnizorii captivi atât la nivelul marjelor de profit, cât şi al gestionării capitalului circulant.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Trump critică Bitcoin,criptomonede; cere ca emitenţii să se supună reglementărilor bancare

    “Nu sunt un fan Bitcoin şi al altor criptomonedelor, care de fapt nu sunt bani, şi a căror valoare este foarte volatilă şi nu se bazează pe nimic”, a scris liderul de la Casă Albă pe Twitter.

    “Activele virtuale nereglementate pot facilita comportamentul ilegal, inclusiv traficul de droguri şi alte activităţi ilegale”, a avertizat Trump.

    “În mod similar, «moneda virtuală» Libra a Facebook va avea o fiabilitate şi o reputaţie scăzută. Dacă Facebook şi alte companii doresc să devină o bancă, trebuie să obţină o nouă cartă bancară şi să se supună tuturor reglementărilor bancare, la fel ca şi celelalte bănci, naţionale şi internaţionale”, a afirmat Trump pe Twitter.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COTAR nu renunţă: Asociaţia solicită reglementări identice pentru toţi transportatorii de persoane

    „Fiind vorba despre servicii în domeniul transporturilor, este firesc ca prestatorii acestora, indiferent sub ce formă, să aibă aceleaşi obligaţii şi responsabilităţi, similare în raport cu beneficiarii, inclusiv în ceea ce priveşte siguranţa şi confortul acestora, precum şi să îşi desfăşoare activitatea în condiţii de legalitate şi disciplină financiară.
     
    Platformele de intermediere ale serviciilor de transport persoane ar trebui să se conformeze aceloraşi prevederi legale de licenţiere, aplicabile firmelor autorizate şi operatorilor autorizaţi.
     
    Apreciem că este în beneficiul cetățeanului și în interesul autorităților publice ca toți șoferii care transportă persoane, fie ei transportatori autorizați ori utilizatori ai aplicațiilor de tip <<platforme de servicii transport persoane>>, să se supună acelorași reglementări, de la atestare la autorizarea autovehiculelor și de la regimul tarifelor, la asigurări și obligații fiscale”, se menţionează în scrisoarea COTAR.
     

  • Noile reglementări stricte ale Facebook privind publicitatea de tip politic, criticate DUR de partidele din UE

    Parlamentul European, alături de partide liberale şi de centru-stânga au acuzat compania online din Statele Unite că ar crea bariere care vor împiedica formaţiunile politice paneuropene să posteze reclame cu caracter politic în cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene.

    Facebook a dezvăluit joi noi reglementări menite să contracareze interferenţele străine în campania premergătoare scrutinului pentru desemnarea membrilor Parlamentului European. Orice persoană, partid ori organizaţie care ar vrea să utilizeze reţeaua de socializare online pentru publicitate politică va trebui să fie înregistrată în ţara în care vor fi difuzate reclamele electorale.
     
    În acest context, spre exemplu, un spot publicitar electoral al Parlamentului European prin care alegătorii sunt îndemnaţi să meargă la vot nu poate fi postat la nivel european dacă instituţia nu are o persoană înregistrată în fiecare ţară.
     
    Partidele europene au solicitat companiei Facebook să anuleze restricţiile, argumentând că acestea vor bloca acţiunile de campanie electorală paneuropene, forţându-le să angajeze firme de publicitate în fiecare stat membru.
     
    “Limitarea campaniilor la o singură ţară este total opusul a ceea ce vrem într-o democraţie europeană. Se distruge ideea democraţiei europene”, a declarat Guy Verhofstadt, liderul european al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE).
     

  • GEFCO achiziţionează GLT, companie specializată în transporturi

    Achiziţia GLT întăreşte poziţia GEFCO şi expertiza în regiune, în timp ce consolidează şi extinde portofoliul de client, cu precădere în sectoarele: automobilistică, modă şi retail.

    Fondată în 1998, GLT este recunoscută ca fiind specializată pe cursul logistic, complet securizat, prin strâmtoarea Gibraltar şi este cel mai mare operator în zona dintre Algeciras şi Tangiers. Compania asigură peste 16.000 de treceri pe an, cu 75 de tiruri şi 380 de remorci.

    GLT va fi deţinută şi condusă de GEFCO Spania, ca o entitate specializată pe traseul dintre Europa şi Maroc. Filiala GEFCO din Spania are peste 30 de ani experienţă în logistică de calitate înaltă, cu 700 de angajati şi peste 5.000 de clienţi industriali.

    Grupul GEFCO este lider European în logistica automobilelor şi un partener top 10 la nivel Mondial în soluţiile multimodale destinate lanţurilor de aprovizionare. Grupul este prezent în 47 de ţări, cu 300 de locaţii din întreaga lume incluse în reţeaua sa actuală şi având 13.000 de angajaţi la nivel global. GEFCO a raportat o cifră de afaceri de 4,4 miliarde de euro în 2017.

  • Studiu PwC: 4 din 5 executivi (84%) susţin că au proiecte în dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain

    În cadrul studiului PwC “Blockchain is here. What’s your next move?” au fost intervievaţi 600 de executivi din 15 state şi teritorii pe tema implicării companiilor lor în utilizarea tehnologiei blockchain şi viziunea pe care o au privind potenţialul acesteia.

    Pe măsură ce tehnologia blockchain remodelează  companiile şi comerţul, studiul indică în mod clar teama organizaţiilor de a nu rămâne în urmă în adoptarea acesteia. Sunt luate în calcul mai multe elemente, cum ar fi faptul că dezvoltarea accelerată în acest domeniu la nivel global oferă oportunităţi de reducere a costurilor, accelerarea vitezei tranzacţiilor,  precum şi un grad mai mare de transparenţă şi trasabilitate.

    Un sfert dintre executivii intervievaţi declară că au început să implementeze tehnologia blockchain. 10% au spus că au proiecte dezvoltate în fază pilot în timp ce 15% au proiecte deja operaţionale. Aproximativ o treime (32%) susţin că au proiecte în dezvoltare, o cincime fiind în fază de cercetare.

    SUA (29%), China (18%), şi Australia (7%) sunt percepute a avea cele mai puternice capabilităţi de a dezvolta proiecte bazate pe această tehnologie. Cu toate acestea, respondenţii cred că în următorii 3 până la 5 ani China va depăşi Statele Unite ale Americii (30%), mutând centrul de influenţă şi activitate privind tehnologia blockchain din SUA şi Europa.

    De asemenea, studiul relevă preponderenţa serviciilor financiare în tehnologia blockchain. 46% dintre respondenţi consideră domeniul financiar drept sectorul lider, iar 41% cred că va deveni în viitorul apropiat (3-5 ani). Printre sectoarele considerate a avea potenţial în următorii 3-5 ani se numără cel energetic şi utilităţile (14%), cel al sănătăţii şi de îngrijire personală (14%), şi cel al producţiei industriale (12%).

    Cele mai mari beneficii ale tehnologiei blockchain vor fi dezvoltate şi răspândite prin intermediul platformelor comune la nivel de industrie. Cu toate acestea, studiul indică faptul că acest lucru nu se va întâmpla în absenţa unor standarde agreate de companii (chiar dacă sunt în competiţie directă).

    În ciuda potenţialului pe care tehnologia blockchain îl are, aproape jumătate (45%) dintre respondenţi identifică încrederea drept unul dintre cele mai mari obstacole în calea adoptării sale. 48% consideră că un alt obstacol este nesiguranţa în privinţa reglementărilor. De asemenea, cele mai multe reţineri în ceea ce priveşte încrederea între utilizatori au fost notate în Singapore (37%), Emiratele Arabe Unite (34%), şi Hong Kong (35%),  indicând, în parte, influenţa serviciilor financiare în dezvoltarea tehnologiei blockchain. Cele mai multe reţineri în ceea ce priveşte incertitudinea din punct de vedere al reglementării au fost observate în Germania (38%), Australia (37%) şi Regatul Unit (32%).

    „Dezvoltarea şi implementarea tehnologiei blockchain pentru a-şi atinge potenţialul nu reprezintă un proiect IT. Este o transformare a modelelor, rolurilor şi proceselor de business. Este nevoie de un context clar de business şi de un ecosistem care să îl susţină; cu reguli, standarde, precum şi flexibilitate în a lucra cu schimbările pe planul reglementărilor. Transparenţa şi trasabilitatea tranzacţiilor trebuie să fie un deziderat comun al tuturor companiilor implicate în dezvoltarea blockchain deoarece numai printr-un astfel de demers se poate spori adopţia la scară largă. Pe de altă parte, considerăm necesară o conlucrare cât mai strânsă între companiile care dezvoltă această tehnologie şi autorităţile de reglementare pentru a creşte gradul de încredere şi a crea un cadru de reglementare care să aibă în vedere particularitatea acestei tehnologii. Iar odată ce au fost adresate aceste două probleme ale blockchain vom asista atât la dezvoltarea de noi aplicaţii şi utilizări cât şi la o adopţie mai facilă a acestei tehnologii” consideră Ionuţ Sas, partener în cadrul Departamentului de taxe şi consultanţă juridică, PwC România. 

    Unul din trei respondenţi, care au declarat o implicare scăzută sau chiar neimplicare în dezvoltarea tehnologiei blockchain, a motivat acest lucru prin absenţa progresului în privinţa costurilor (31%), incertitudinea privind debutul potrivit (24%) precum şi probleme de administrare (14%).

    Studiul identifică patru domenii cheie asupra cărora ar trebui orientată atenţia în procesul de dezvoltare a platformelor interne sau industriale de tip blockchain:

    1. Crearea unui  business case: organizaţiile pot  porni de la un nivel redus, dar trebuie să îşi fixeze un scop al iniţiativei astfel încât ceilalţi participanţi să-l poată identifica şi, ulterior să se poată alinia acestuia.

    2. Dezvoltarea unui ecosistem: Participanţii ar trebui să provină din companii diferite aflate în aceeaşi industrie pentru a lucra împreună la un set de reguli care să stea la baza tehnologiei blockchain. Dintre cei 15% dintre respondenţii care deja aveau aplicaţii în implementare, 88% au declarat fie că erau lideri, fie membri activi în cadrul unui consorţiu blockchain.

    3. Crearea unui design care să ţină cont de activitatea utilizatorilor (ce pot să vadă şi cum pot acţiona): Partenerii au nevoie de reguli şi standarde pentru aprobarea accesului. Implicarea unor profesionişti în zona de risc de la bun început (în domenii precum cel juridic, al conformităţii şi securităţii cibernetice) va asigura crearea unor cadre de funcţionare ale tehnologiei blockchain în care autorităţile de reglementare şi utilizatorii să poată avea încredere.

    4. Adresarea incertitudinii privind reglementarea: Studiul avertizează dezvoltatorii industriei blockchain că ar trebui să urmărească, dar să nu aştepte ca reglementările să evolueze în următorii ani. Din contră, este vital să se implice alături de autorităţile de reglementare în a profila modul în care mediul va evolua.

     

     

  • Autorizaţiile de mediu vor trebui avizate anual şi nu vor mai avea valabilitate de 5 şi 10 ani

    „În prezent, actele de reglementare de mediu emise au valabilitate (în funcţie de tipul de autorizaţie – n.red.) de 5 ani, respectiv de 10 ani, iar procedurile de emitere ale unor noi autorizaţii de mediu derulate de-a lungul ultimilor 10 ani (de la momentul aderării României la UE) au pus în evidenţă faptul că, pentru cele mai multe activităţi, condiţiile iniţiale de mediu nu au fost modificate şi nici condiţiile şi modul de operare nu au impus modificări substanţiale ale actelor de reglementare”, transmit reprezentanţii Ministerului Mediului, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Prin actul normativ adoptat joi, se modifică OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, în sensul că valabilitatea autorizaţiilor de mediu şi a autorizaţiilor integrate de mediu nu mai este limitată în timp, adică la 5 sau, respectiv, 10 ani.

    „Aplicarea vizei anuale va creşte eficienţa şi va simplifica activitatea de control al conformării activităţilor economice la condiţiile de mediu, constituind o garanţie în plus a respectării legislaţiei în domeniu, în beneficiul sănătăţii cetăţenilor”, se mai arată în comunicatul ministerului Mediului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA vrea noi reglementări privind investiţiile străine, guvernul chinez critică măsurile

    Liderul de la Casa Albă a declarat, într-un comunicat de presă, că vrea să sprijine un proiect al Congresului care oferă instrumente compelmentare pentru a combate investiţiile „prădătoare” ce „ameninţă leadership-ul tehnologic” al Statelor Unite, iar noile reglementări vor viza în mare parte companiile chinezeşti care investesc în industria tehnologică din Statele Unite.

    Măsura anunţată vine după ce SUA şi China să se pregătesc pentru a-şi impune reciproc taxe asupra mărfurilor, în valoare de 34 de miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FT: UE oferă asigurări că poate verifica aplicarea noilor reglementări privind datele private

    Pe fondul preocupărilor privind nivelul inadecvat al personalului şi specialiştilor, Andrea Jelinek a dat asigurări că autorităţile europene nu duc lipsă de resurse pentru eventualele litigii cu marile trusturi din domeniul tehnologiei informaţionale.

    “Dacă vor apărea plângeri, vom fi pregătiţi”, a declarat Andrea Jelinek, care este şi directorul Autorităţii austriece pentru protecţia datelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro