Tag: reclamatie

  • Măsura surprinzătoare luată de Google împotriva reclamelor

    Începând din 2018, Chrome, browserul Google, va bloca automat anumite reclame. Astfel, Chrome va filtra reclamele care au fost considerate “inacceptabile” de către Coaliţia pentru Reclame mai bune, o asociaţie cu zeci de membrii printre care şi Interactive Advertising Bureau, conform Business Insider.

    Google numeşte această funcţie ad filter, nu ad blocker, pentru că, spun ei, nu vor fi blocate toate reclamele, ci le vor elimina doar pe cele intruzive, care compromit  experienţa utilizatorilor. Clipurile video care pornesc automat şi interstiţialele care acoperă tot ecranul sunt două exemple de tipuri de reclame care vor fi blocate în curând de Chrome.

    “Anumite reclame strică experienţele oamenilor şi îi fac să folosească programe de ad blocker, iar ad blockingul este o ameninţare asupra ecosistemului digital, afectează site-urile cu conţinut de calitate”, spune reprezentantul Google, Scott Spencer.

    Publisherii nu văd cu ochi buni vestea Google deoarece astfel motorul de căutare capătă şi mai multe putere, decizând astfel ce fel de reclame vor fi afişate. Google Chrome deţine aproximativ 60% din piaţă.

  • Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: astăzi, un business pe care il poţi face din vârful patului

    Dacă te pricepi la un anumit subiect, cea mai simplă variantă este să începi un blog pe care să împărtăşeşti din înţelepciunea ta. Poţi să câştigi bani vânzând spaţiu de reclamă sau devenind afiliatul unor site-uri de comerţ online.

    E foarte uşor să începi: există numeroase teme gratuite pentru bloguri, iar cunoştinţele necesare pentru a instala programele necesare sunt uşor de deprins.

    Costurile sunt mici: poţi achiziţiona un domeniu .com pentru 10 dolari pe an, iar temele premium costă între 15 şi 100 de dolari.

    Pentru a emite facturi, cel mai simplu e să te înregistrezi ca Persoană Fizică Autorizată – procesul se derulează la Registrul Comerţului, durează 3-4 zile şi costă aproximativ 140 de lei.

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: un business de sezon

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: cum să faci bani dintr-o activitate pe care oricum o ai zilnic

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: cum să faci bani ajutând alţi oameni să se angajeze

  • De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România

    Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj şi prezentare.

    În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.

    Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii de la noi să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? “Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube”, explică  Ionuţ  Bodonea şi Andrei Lăcătuş, oamenii din spatele serialului online “10 lucruri”.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

  • Cel mai mare regret al lui Warren Buffet. Îi pare rău ca nu a investit în compania care încasează bani la fiecare click

    Într-un interviu pentru CNBC, Buffet a explicat de ce bussinessul de reclame al google este un monopol natural. Costul creşterii unei companii în domeniu care să atingă o cotă de piaţă asemănătoare este prea mare pentru a tenta oamenii de afaceri. Potrivit eMarketer, Google va obţine 78% din veniturile totale provenite din reclama de pe motoarele de căutare.

    “Imaginează-ţi o afacere în care casa de marcat se deschide de fiecare dată când cineva face un click cu mouse-ul”, a spus Buffet. Acesta a mai spus că este un business extraordinar, un serviciu valoros pentru care utilizatorul nu plăteşte.

    Presedintele Berkshire, în vârsta de 86 de ani, supranumit Oracolul din Omaha pentru flerul sau în afaceri, şi-a recunoscut ignoranţa şi în privinţa acţiunilor altor companii din industria tehnologiei, a caror valoare nu a apreciat-o corect precum Amazon.

    “Am fost prea prost să-mi dau seama. Nu am crezut că Bezos va avea un succes atât de mare”, a spus Buffett, adaugând că a subestimat execuţia strălucită.

    Reclama reprezintă principala metodă prin care Google face bani. Alphabet, părintele Google, este a doua companie la nivel global după valoarea de piaţă, după Apple. 

  • Sumele fabuloase cu care sunt plătite surorile Kardashian pentru o singură postare pe Instagram

    Michael Heller, CEO-ul firmei de marketing digital Talent Resources, compania care intermediază majoritatea înţelegerilor în reality show-uri cu familii, a declarat publicaţiei US Weekly că unele companii plătesc până la 500.000 de dolari pentru ca brandurile să le fie vizualizate de cei 94,5 milioane de followeri pe care îi are Kim Kardashian. De asemenea, surorile sale Khloe şi Kourtney, care au 64,1 milioane, respectiv 54,3 milioane de urmăritori, pot câştiga până la 250.000 de dolari pe o postare. Surorile mai mici, Kendall şi Kyle Jenner ajung până la 76, 4 milioane şi 89, 1 milioane de urmăritori fiecare, aşadar putem estima că primesc în jurul a 400.000 de dolari pentru a face reclamă brandurilor pe Instagram.

    Produsele pe care le promovează – de la cele pentru slăbit, la haine sau accesorii – „se vând imediat”, spune Heller, aşa că brandurile văd un profit garantat din aceste afaceri. Veniturile din social media reprezintă o proporţie semnificativă, de circa 25% din veniturile acestora, conform spuselor lui Heller. Cu toate acestea, femeile tratează afacerea la cel mai serios mod şi sunt profesioniste în ceea ce priveşte riscul reclamei mascate – semnalizează corespunzător reclamele prin hashtag-ul #ad sau #collab (#reclamă sau #colaborare) . 

    Cum a cladit Kris Jenner, mama fetelor Kardashian, un imperiu de 65 mil. dolari intr-un an – GALERIE FOTO

  • De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România

    Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj şi prezentare.

    În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.

    Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii de la noi să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? “Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube”, explică  Ionuţ  Bodonea şi Andrei Lăcătuş, oamenii din spatele serialului online “10 lucruri”.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

  • O primărie din România plăteşte despăgubiri şoferilor care şi-au stricat maşinile în gropi. Vezi caţi bani trebuie să plătească

    O societate de asigurare din Cluj-Napoca a dat în judecată Primăria Cluj-Napoca începând cu anul 2008 şi a solicitat plata a 55.000 de lei, ca o măsură de recuperare a banilor, după ce a plătit această sumă către 19 şoferi care au reclamat că şi-au stricat maşinile în gropile de pe străzile municipiului.

    Instanţele de la Judecătoria Sectorului I Bucureşti, Judecătoria Cluj-Napoca şi Tribunalul Cluj au dat câştig de cauză societăţii respective, motivând că vina pentru starea străzilor aparţine Primăriei.

    Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că din suma totală de 55.000 de lei au fost efectuate plăţi în ultima perioadă, în funcţie de sentinţele rămase definitive emise de magistraţi.

    „Pe rolul instanţelor clujene mai sunt procese în diverse faze pe tema despăgubirilor privind avarierea unor maşini din cauza gropilor de pe străzi”, au spus sursele citate.

    Societatea de asigurare a solicitat, în 2010, în instanţă, Judecătoriei Sectorului I Bucureşti obligarea Consiliului Local Cluj-Napoca la plata sumei totale de 54.929,49 lei reprezentând despăgubiri achitate într-un număr de 19 dosare de daună, sumă la care s-a solicitat adăugarea dobânzii legale calculate, în unele cazuri, începând cu noiembrie 2008.

    În 7 martie 2016 Tribunalul Cluj a obligat Consiliul Local să achite pentru un singur dosar de daună 5.691 lei ca despăgubiri, 3.585 lei dobândă legală şi 4.862 lei reprezentând cheltuieli de judecată, sumele fiind aprobate, marţi, în şedinţa Consiliului Local Cluj-Napoca.

    Instanţa a reţinut, în acest caz, faptul că un şofer a condus maşina în 25 februarie 2008 pe strada Oaşului din Cluj-Napoca şi a intrat într-o groapă, avariind partea din faţă a autovehicolului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O primărie din România plăteşte despăgubiri şoferilor care şi-au stricat maşinile în gropi. Vezi caţi bani trebuie să plătească

    O societate de asigurare din Cluj-Napoca a dat în judecată Primăria Cluj-Napoca începând cu anul 2008 şi a solicitat plata a 55.000 de lei, ca o măsură de recuperare a banilor, după ce a plătit această sumă către 19 şoferi care au reclamat că şi-au stricat maşinile în gropile de pe străzile municipiului.

    Instanţele de la Judecătoria Sectorului I Bucureşti, Judecătoria Cluj-Napoca şi Tribunalul Cluj au dat câştig de cauză societăţii respective, motivând că vina pentru starea străzilor aparţine Primăriei.

    Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că din suma totală de 55.000 de lei au fost efectuate plăţi în ultima perioadă, în funcţie de sentinţele rămase definitive emise de magistraţi.

    „Pe rolul instanţelor clujene mai sunt procese în diverse faze pe tema despăgubirilor privind avarierea unor maşini din cauza gropilor de pe străzi”, au spus sursele citate.

    Societatea de asigurare a solicitat, în 2010, în instanţă, Judecătoriei Sectorului I Bucureşti obligarea Consiliului Local Cluj-Napoca la plata sumei totale de 54.929,49 lei reprezentând despăgubiri achitate într-un număr de 19 dosare de daună, sumă la care s-a solicitat adăugarea dobânzii legale calculate, în unele cazuri, începând cu noiembrie 2008.

    În 7 martie 2016 Tribunalul Cluj a obligat Consiliul Local să achite pentru un singur dosar de daună 5.691 lei ca despăgubiri, 3.585 lei dobândă legală şi 4.862 lei reprezentând cheltuieli de judecată, sumele fiind aprobate, marţi, în şedinţa Consiliului Local Cluj-Napoca.

    Instanţa a reţinut, în acest caz, faptul că un şofer a condus maşina în 25 februarie 2008 pe strada Oaşului din Cluj-Napoca şi a intrat într-o groapă, avariind partea din faţă a autovehicolului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbare importantă la Youtube. Ce a decis Google să facă?

    Youtube va renunţa la reclamele de 30 de secunde peste care nu poţi trece începând din 2018. Astfel de reclame sunt considerate de mulţi utilizatori foarte enervante, despre care agenţiile media spun că sunt o rămăşiţă din vechile reclame de la TV. 
     
    “Este un standard TV care a fost adus pe online, dar nu este cea mai eficientă de a-ţi face reclamă”, este de părere WIll Smyth, şeful agenţiei media Agenda21.
     
    “Această măsură va încuraja mai multe companii de publicitate să devină şi mai creative deorece timpul de expunere devine şi mai scurt. 
  • Schimbare importantă la Youtube. Ce a decis Google să facă?

    Youtube va renunţa la reclamele de 30 de secunde peste care nu poţi trece începând din 2018. Astfel de reclame sunt considerate de mulţi utilizatori foarte enervante, despre care agenţiile media spun că sunt o rămăşiţă din vechile reclame de la TV. 
     
    “Este un standard TV care a fost adus pe online, dar nu este cea mai eficientă de a-ţi face reclamă”, este de părere WIll Smyth, şeful agenţiei media Agenda21.
     
    “Această măsură va încuraja mai multe companii de publicitate să devină şi mai creative deorece timpul de expunere devine şi mai scurt.