BusinessMagazin

Tag: reabilitare

  • Corina Creţu: Proiectul de reabilitare a Mănăstirii Putna va fi finalizat în octombrie

    Corina Creţu a declarat că este pentru prima dată în vizită la Putna în calitate de comisar european şi a arătat că s-a bucurat când a constatat că judeţul Suceava beneficiază de peste şaptezeci de proiecte prin POR, în valoare de peste 126 de milioane de euro, unul dintre acestea fiind cel de la Mănăstirea Putna, în valoare de 3,3 milioane de euro, cu 2,5 milioane de euro contribuţia Comisiei Europene.

    Comisarul european a spus că implementarea acestui proiect s-a făcut în proporţie de peste 80 la sută şi că în luna octombrie va fi finalizat.

    “E un exemplu de cum sunt cheltuiţi banii europeni pentru conservarea patrimoniului european”, a spus Creţu.

    Ea a adăugat că este convinsă că ceea ce se face prin acest proiect va ridica numărul de turişti, mai ales că se preconizează şi extinderea sezonului turistic cu două luni.

    Creţu a spus că proiectul de la Mănăstirea Putna este “o investiţie masivă” în ceea ce priveşte restaurarea monumentelor istorice religioase.

    Comisarul european a menţionat că este important ca autorităţile locale să meargă în paralel cu finalizarea proiectelor pe finanţarea 2007-2013 şi lansarea altor proiecte mature astfel încât România să beneficieze la maxim de suma alocată pentru următorii şapte ani.

    În ceea ce priveşte gradul de dezangajare al României pentru perioada 2007-2014 pentru Programul Operaţional Regional, Corina Creţu a spus că estimările le fac autorităţile naţionale şi locale.

    “Există acest risc de dezangajări de fonduri pentru că avem un procent de 63 absorbţie şi sigur că este greu să recuperezi în cinci luni ceea ce nu s-a făcut în şapte ani”, a afirmat Creţu.

    La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a spus că în epoca medievală zona Moldovei a fost un bastion important pentru Europa de vest.

    “Iată că acum banii vin şi din zona de vest, din zona europeană, pentru astfel de monumente şi cred că şi spiritul UE, acela de unitate în diversitate, îmbină foarte bine şi zona de ortodoxie care la Putna este foarte bine reprezentată”, a spus Nechifor.

    Proiectul “Restaurare, modernizare si conservare a patrimoniului cultural, naţional şi a infrastructurii conexe la Mănăstirea Putna” derulat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 presupune restaurarea şi consolidarea Casei domneşti, a atelierelor, a stăreţiei, a cramei şi a chiliilor care fac parte din ansamblul Mănăstirii Putna, dar şi sistemul electric şi termic al mănăstirii.

    Mănăstirea Putna este prima ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare şi locul unde se află mormântul acestuia.

    Construcţia mănăstirii a fost finalizată în anul 1481, aceasta fiind prevăzută şi cu incintă fortificată.

  • Lucrări estimate la peste 110 milioane euro pentru modernizarea unui drum între Maramureş şi Suceava

    Contractul este împărţit în patru loturi, respectiv Moisei – Borşa (24,6 kilometri), Borsa – Şesuri (24,6 kilometri), Şesuri – Cârlibaba (18,5 kilometri) şi Cârlibaba – Iacobeni (20,6 kilometri), cu o valoare totală estimată la 355,5 milioane lei, fără TVA. CNADNR are posibilitatea achiziţiei ulterioare a unor lucrări similare de 52,5 milioane lei, astfel încât valoarea totală a proiectului poate ajunge la 408,1 milioane lei, fără TVA.

    Termenul pentru finalizarea acordului, finanţat de Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Guvern, va fi de patru ani de la data atribuirii.

    Lucrările vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar constructorii interesaţi pot depune ofertele până la 17 februarie.

    DN 18 a intrat într-un program de modernizare cu finanţarea asigurată prin BEI în anul 2011, iar pe tronsonul Moisei – Iacobeni, de 89 de kilometri, lucrările au fost atribuite companiei Shapir Structures, din Israel, şi aveau ca termen de finalizare data de 31 august 2013.

    Contractul cu Shapir, în valoare de 81 de milioane euro, a fost însă reziliat în mai 2014, pentru că nu s-au executat lucrările, iar fostul ministru al Transporturilor Dan Şova anunţa că până la stabilirea altei firme care să lucreze la acest proiect de modernizare drumul va fi reparat cu mijloace proprii ale CNANDR.

  • Lucrări estimate la peste 110 milioane euro pentru modernizarea unui drum între Maramureş şi Suceava

    Contractul este împărţit în patru loturi, respectiv Moisei – Borşa (24,6 kilometri), Borsa – Şesuri (24,6 kilometri), Şesuri – Cârlibaba (18,5 kilometri) şi Cârlibaba – Iacobeni (20,6 kilometri), cu o valoare totală estimată la 355,5 milioane lei, fără TVA. CNADNR are posibilitatea achiziţiei ulterioare a unor lucrări similare de 52,5 milioane lei, astfel încât valoarea totală a proiectului poate ajunge la 408,1 milioane lei, fără TVA.

    Termenul pentru finalizarea acordului, finanţat de Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Guvern, va fi de patru ani de la data atribuirii.

    Lucrările vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar constructorii interesaţi pot depune ofertele până la 17 februarie.

    DN 18 a intrat într-un program de modernizare cu finanţarea asigurată prin BEI în anul 2011, iar pe tronsonul Moisei – Iacobeni, de 89 de kilometri, lucrările au fost atribuite companiei Shapir Structures, din Israel, şi aveau ca termen de finalizare data de 31 august 2013.

    Contractul cu Shapir, în valoare de 81 de milioane euro, a fost însă reziliat în mai 2014, pentru că nu s-au executat lucrările, iar fostul ministru al Transporturilor Dan Şova anunţa că până la stabilirea altei firme care să lucreze la acest proiect de modernizare drumul va fi reparat cu mijloace proprii ale CNANDR.

  • Cele mai inovatoare companii din România: CIS Gaz, reabilitarea conductelor cu tuburi Thermoflex

    Elementul de noutate:

    Reliningul creează un sistem de ţevi etanş de tip „ţeavă în interiorul unei ţevi”, principalul avantaj al metodei fiind rapiditatea înlocuirii conductei vechi. Tubul Thermoflex poate fi tras pe distanţe lungi în interiorul conductelor existente care trebuie înlocuite. Până la implementarea acestei tehnologii conductele erau înlocuite clasic, prin dezgroparea vechii conducte şi instalării alteia noi.

    Efectele inovaţiei:

    Reducerea drastică a costurilor, faţă de înlocuirea conductelor cu oţel, reducerea la minimum a timpului nonoperaţional şi oferirea unei soluţii anticorozive pe termen lung. Avantajul major al acestei soluţii constă în faptul că poate fi folosită atât în cazul reţelelor onshore, cât şi offshore. Reabilitarea poate fi cu 90% mai puţin costisitoare decât înlocuirea conductei cu alta nouă.

    Descriere:

    Anterior instalării, conducta era curăţată printr-o metodă mult mai greoaie, mai costisitoare. Tubul Thermoflex este uşor, utilizează fibre aramide de înaltă rezistenţă şi permite o lungime de tragere peste patru mile (6 km). Inundarea controlată a conductei existente poate creşte lungimea maximă la care poate fi aranjat tubul în interiorul conductei.

    Thermoflex este rezistent la coroziune şi este proiectat pentru a face faţă presiunilor de funcţionare a liniei de conducte. În plus, sigilarea spaţiului inelar dintre oţelul existent şi tubul Thermoflex creează un sistem secundar monitorizat de protecţie a scurgerilor.

    Fondată în 1990, CIS Gaz are activităţi în industria gazelor naturale şi este specializată în asamblare, punere în execuţie, reabilitare şi instalaţii speciale pentru toate cele trei ramuri din domeniu: extracţie, transport şi distribuţie. Compania oferă soluţii în execuţia instalaţiilor tehnologice de suprafaţă, a staţiilor de comprimare şi uscare şi a conductelor de transport gaze naturale, precum şi execuţia racordurilor şi a staţiilor de reglare-măsurare a gazelor naturale.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • O asociere româno-italiană va moderniza şoseaua Bucureşti-Adunaţii Copăceni, pentru 95 milioane lei

    Lucrările au fost adjudecate prin licitaţie deschisă de asocierea Eurogen Filiala Aninoasa – Aleandri – Beozzo Costruzioni – Smart Building Project.

    Obiectivul contractului vizează modernizarea DN5 Bucureşti – Giurgiu, între km 7+573 şi km 19+220, pentru asigurarea infrastructurii de bază necesare cererii de transport în creştere către graniţa cu Bulgaria, respectiv vama Giurgiu, potrivit CNADNR.

    Valoarea totală a acestui contract este de 76,1 milioane lei fără TVA, din care 85% reprezintă finanţare nerambursabilă acordată de Comisia Europeană.

    Durata de execuţie a lucrărilor este de un, la care se adaugă o perioadă de garanţie de doi ani.

    Contractul iniţial pentru aceste lucrări a fost atribuit în martie 2011 companiei Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, pentru 80,2 milioane lei fără TVA. CNADNR a reziliat acordul la finele anului 2012, invocând nerespectarea termenelor de execuţie, şi a reluat procedura de achiziţie.

    Nelu Iordache a fost trimis în judecată într-un dosar privind deturnarea de fonduri europene, iar Romstrade a intrat în insolvenţă în decembrie 2012.

  • Dragnea anunţă că va fi lansat un program de reabilitare a sediilor instanţelor din 27 de oraşe

    Vicepremierul Liviu Dragnea şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, au participat, sâmbătă, la inaugurarea noului Palat de Justiţie din Iaşi, investiţie în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, clădirea fiind funcţională, de fapt, din 15 septembrie.

    Dragnea şi Cazanciuc au anunţat, la ceremonia de inaugurare, că va fi lansat un program naţional pentru reabilitarea sediilor în care funcţionează instanţele de judecată.

    ”Vom lansa un program naţional de reabilitare a infrastructurii justiţiei. Ca să vorbim de un stat puternic trebuie să avem o Justiţie puternică. Însă nu poţi să aştepţi ca judecătorii să ia decizii într-o stare mentală corectă când sunt înghesuiţi în spaţii improprii. Vor fi termene clare, iar programul se va derula pe două componente, respectiv reabilitarea sediilor actuale şi construirea de sedii noi. Vrem ca în şase ani problema infrastructurii Justiţiei să fie rezolvată”, a susţinut vicepremierul Liviu Dragnea.

    Întrebat ulterior de către jurnalişti care este suma totală care va fi alocată de guvern pentru acest program, Dragnea a spus că suma nu este foarte mare, fiind vorba despre ”alocări de fonduri care se vor întinde pe o perioadă de şase ani”.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a spus că în România există 208 sedii de instanţe, iar jumătate dintre acestea au nevoie de investiţii importante.

    ”În acest plan naţional vor fi prinse pentru început sedii de instanţe din 27 de capitale de judeţ”, a afirmat Cazanciuc, spunând că Iaşiul are ”cea mai modernă infrastructură de Justiţie din ţară”.

    La inaugurarea noului Palat de Justiţie din Iaşi au fost prezenţi şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, şi ministrul Justiţiei din Republica Moldova, Oleg Efrim, dar şi reprezentanţi ai administraţiei ieşene, şefi de instituţii şi parlamentari.

    În timpul evenimentului, un bărbat a stat în faţa clădirii cu o pancartă pe care scria: ”Opriţi comerţul cu dreptatea. Magistraţii trebuie să fie slujitorii, nu stăpânii legilor, ei trebuie să le păzească, nu să le încalce”.

    Bărbatul le-a spus jurnaliştilor că ”ăsta nu e Palat de Justiţie, ci mall”.

    ”Ai justiţie în funcţie de câţi bani dai. Eu le cer să oprească comerţul cu dreptatea, dar mă tem că acum nu vom asista decât la un comerţ în condiţii decente”, a spus protestatarul, care a fost legitimat de reprezentanţii forţelor de ordine.

    În momentul în care ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a ieşit din clădire, bărbatul i-a spus acestuia să ”stârpească” corupţia din România, el reproşând totodată autorităţilor ”relaţiile mult prea prietenoase cu China”.

    Un alt bărbat aflat în zonă i s-a plâns lui Robert Cazanciuc că ”Justiţia din Iaşi nu-şi face treaba”, ministrul replicându-i că dacă are lucruri concrete de reproşat să facă o scrisoare pe care să i-o trimită la guvern.

    Proiectul noului Palat de Justiţie din Iaşi , aflat în zona Târgu Cucului, a fost realizat în anul 2001, însă lucrările efective au început în septembrie 2011, valoarea totală ridicându-se la aproximativ 10 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată de Banca Mondială.

    Noul imobil, cu o suprafaţă de 10.300 de metri pătraţi, are cinci etaje, 14 săli de judecată şi 209 birouri şi anexe.

    Clădirea a devenit funcţională în 15 septembrie, când acolo s-au mutat Tribunalul şi Curtea de Apel din Iaşi.

  • Dragnea anunţă că va fi lansat un program de reabilitare a sediilor instanţelor din 27 de oraşe

    Vicepremierul Liviu Dragnea şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, au participat, sâmbătă, la inaugurarea noului Palat de Justiţie din Iaşi, investiţie în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, clădirea fiind funcţională, de fapt, din 15 septembrie.

    Dragnea şi Cazanciuc au anunţat, la ceremonia de inaugurare, că va fi lansat un program naţional pentru reabilitarea sediilor în care funcţionează instanţele de judecată.

    ”Vom lansa un program naţional de reabilitare a infrastructurii justiţiei. Ca să vorbim de un stat puternic trebuie să avem o Justiţie puternică. Însă nu poţi să aştepţi ca judecătorii să ia decizii într-o stare mentală corectă când sunt înghesuiţi în spaţii improprii. Vor fi termene clare, iar programul se va derula pe două componente, respectiv reabilitarea sediilor actuale şi construirea de sedii noi. Vrem ca în şase ani problema infrastructurii Justiţiei să fie rezolvată”, a susţinut vicepremierul Liviu Dragnea.

    Întrebat ulterior de către jurnalişti care este suma totală care va fi alocată de guvern pentru acest program, Dragnea a spus că suma nu este foarte mare, fiind vorba despre ”alocări de fonduri care se vor întinde pe o perioadă de şase ani”.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a spus că în România există 208 sedii de instanţe, iar jumătate dintre acestea au nevoie de investiţii importante.

    ”În acest plan naţional vor fi prinse pentru început sedii de instanţe din 27 de capitale de judeţ”, a afirmat Cazanciuc, spunând că Iaşiul are ”cea mai modernă infrastructură de Justiţie din ţară”.

    La inaugurarea noului Palat de Justiţie din Iaşi au fost prezenţi şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, şi ministrul Justiţiei din Republica Moldova, Oleg Efrim, dar şi reprezentanţi ai administraţiei ieşene, şefi de instituţii şi parlamentari.

    În timpul evenimentului, un bărbat a stat în faţa clădirii cu o pancartă pe care scria: ”Opriţi comerţul cu dreptatea. Magistraţii trebuie să fie slujitorii, nu stăpânii legilor, ei trebuie să le păzească, nu să le încalce”.

    Bărbatul le-a spus jurnaliştilor că ”ăsta nu e Palat de Justiţie, ci mall”.

    ”Ai justiţie în funcţie de câţi bani dai. Eu le cer să oprească comerţul cu dreptatea, dar mă tem că acum nu vom asista decât la un comerţ în condiţii decente”, a spus protestatarul, care a fost legitimat de reprezentanţii forţelor de ordine.

    În momentul în care ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a ieşit din clădire, bărbatul i-a spus acestuia să ”stârpească” corupţia din România, el reproşând totodată autorităţilor ”relaţiile mult prea prietenoase cu China”.

    Un alt bărbat aflat în zonă i s-a plâns lui Robert Cazanciuc că ”Justiţia din Iaşi nu-şi face treaba”, ministrul replicându-i că dacă are lucruri concrete de reproşat să facă o scrisoare pe care să i-o trimită la guvern.

    Proiectul noului Palat de Justiţie din Iaşi , aflat în zona Târgu Cucului, a fost realizat în anul 2001, însă lucrările efective au început în septembrie 2011, valoarea totală ridicându-se la aproximativ 10 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată de Banca Mondială.

    Noul imobil, cu o suprafaţă de 10.300 de metri pătraţi, are cinci etaje, 14 săli de judecată şi 209 birouri şi anexe.

    Clădirea a devenit funcţională în 15 septembrie, când acolo s-au mutat Tribunalul şi Curtea de Apel din Iaşi.

  • BNR plăteşte 2,3 milioane de euro pentru renovarea conacului unui fost guvernator din perioada interbelică

    Conacul, construit în perioada 1915 – 1916, a fost preluat de BNR în urmă cu câţiva ani de la Finanţele Publice Vâlcea.

    Proiectul de consolidare, refuncţionalizare şi amenajare a Casei Mihail Oromolu va implica, printre altele, lucrări la interiorul şi exteriorul clădirii, intervenţii la împrejmuiri, restaurarea componentelor artistice, realizarea de instalaţii noi sau de canalizare, potrivit unui anunţ al BNR.

    Contractul are o valoare estimată de 8,26 milioane lei, fără TVA şi va finanţat de banca centrală din fonduri proprii, iar termenul pentru finalizarea lucrărilor a fost stabilit la doi ani de la data atribuirii acordului.

    Lucrările vor fi contractate prin licitaţie restrânsă, criteriile de atribuire fiind preţul ofertei, cu o pondere de 50%, garanţia acordată (25%) şi termenul de execuţie (25%).

    Constructorii interesaţi de acest proiect pot depune ofertele sau cererile de participare până la 8 septembrie.

    Licenţiat în Drept la Paris, Mihail Oromolu a fost magistrat şi membru al partidelor Conservator, Conservator Democrat şi Naţional Liberal.

    El a deţinut funcţia de guvernator al BNR în perioada 1 ianuarie 1922 – 31 decembrie 1926, de activitatea sa în această funcţie fiind legate, printre altele, recuperarea depozitului în aur deţinut de BNR la Reichsbank (Banca centrală a Germaniei), încheierea convenţiei pentru lichidarea datoriei statului la banca centrală şi revenirea statului în acţionariatul BNR.

    Fostul şef al băncii centrale a mai deţinut şi o vilă în Bucureşti, amplasată în apropierea Guvernului, preluată în 2012 de fondul sud-african de investiţii New Europe Property Investments (NEPI) de la compania Avrig 35, în contul unei datorii.

    NEPI, unul dintre cei mai activi investitori imobiliari din România în ultimii ani, a anunţat că va investi aproximativ 15 milioane euro într-un proiect care vizează renovarea vilei istorice şi construirea unei clădiri de birou lângă aceasta.

  • Podurile de cale ferată de peste Dunăre vor fi reabilitate. Care va fi costul lucrărilor şi când vor fi finalizate

    Astfel, CFR va semna în perioada următoare contractul de lucrări cu asocierea Arcada Company – Metabet C.F. – Compania Construcţii Feroviare, în contextul în care până la expirarea termenului legal pentru depunerea contestaţiilor, niciunul dintre ceilalţi trei ofertanţi nu a depus contestaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taxă pe autostrăzile A1 şi A2, după un program de reabilitare de 250 de milioane de euro . Guvernul face parteneriate public-private ca să administreze autostrăzi construite cu bani publici

     “Din toamnă putem vorbi de un parteneriat privat la sistemul de taxare, şi pe A1 şi pe A2. Timpul de reabilitare a autostrâzilor este estimată la un an. Deci de la anul va fi taxă şi pe A1 şi pe A2”, a declarat Neaga.

    ”După finalizarea procesului de reabilitare, care durează cam 7-8 luni, vom avea taxare pe A1 şi A2. Lucrările ar costa până în 250 mil. euro în total. Tradiţional, lucrările de reabilitare încep în primăvară”, a completat şeful CNADNR.

    Cele mai importante declaraţii făcute de Narcis Neaga:

    Implementarea unui nou sistem de taxare la podul de la Cernavodă face parte din proiectul de concesiune. Va fi efectuată de o entitate privată.

    Din toamnă putem vorbi de un parteneriat privat la sistemul de taxare, şi pe A1 şi pe A2. Timpul de reabilitare a autostrâzilor este estimată la un an. Deci de la anul va fi taxă şi pe A1 şi pe A2.

    În luna iunie semnăm contractul pentru Comarnic-Braşov. S-a găsit finanţare în mare parte pentru acest contract. Firma Vinci nu se retrage din acest proiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro