Evolutia indicelui BET nu ia in calcul insa si titlurile SIF,
cele mai lichide actiuni de pe Bursa , care au crescut in medie cu
40% in primul trimestru.
Bursa de la Bucuresti a depasit cu mult performantele pietelor
din Ungaria (+17%), Rusia (+11,3%) sau Polonia (+6,8%). In 2009,
cresterea de 60% a indicelui BET a ocupat doar locul 15 in topul
cresterilor bursiere.
Mai multe amanunte pe www.zf.ro
Angajatul roman pare a fi intruchiparea celor mai frumoase
asteptari ale patronilor: lucreaza mult, e multumit de salariu si
de colegii sai, face ore suplimentare din proprie initiativa, iar
daca este pus in fata unui abuz la serviciu, sunt 23% sanse sa nu
faca absolut nimic. Mai mult decat atat, 82% dintre romani sustin
ca sunt multumiti de relatia pe care o au cu sefii lor. Acesta este
portretul robot al angajatului roman, asa cum reiese el dintr-un
sondaj de opinie al Institutului Roman pentru Evaluare si Strategie
(IRES) facut public luni.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Specialistii in resurse umane spun ca patronii ar trebui sa se
preocupe si de moralul angajatilor care au scapat de
disponibilizari, chiar daca unii dintre ei s-au bucurat de usoare
cresteri salariale in 2009. “Exista oameni care au supravietuit
valului de concedieri, al caror moral nu este extraordinar si cu
care speram sa repornim afacerea”, a declarat Ruxandra Stoian,
partener in cadrul departamentului de servicii de consultanta
resurse umane al PricewaterhouseCoopers (PwC), cu ocazia unui
seminar pe tema pietei fortei de munca. Este de asteptat astfel ca
in 2010, companiile sa acorde o importanta mai mare starii de
spirit a angajatilor, spune ea, intr-o perioada in care situatia
continua sa fie incerta pe piata muncii. Majoritatea expertilor in
resurse umane recomanda patronilor renuntarea la angajatii mai
putin performanti scaderii salariilor tuturor.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Pretul unui gram de aur la BNR a crescut de la 76 lei la 103
lei pe parcursul acestui an, influentat de cotatiile
internationale.
Cititi mai multe pe
www.zf.ro
De altfel, fondurile de pensii private obligatorii au obtinut in
ultimul an randamente semnificativ mai bune decat toate
instrumentele financiare cu venit fix, in care au investit circa
90-95% din active. De exemplu, randamentul mediu al titlurilor de
stat emise in aceeasi perioada (31 august 2008-31 august 2009) a
fost de aproximativ 11%. in acelasi timp, obligatiunile municipale
existente si nou-emise au furnizat un randament mediu de circa 14%,
in timp ce obligatiunile supranationale si obligatiunile
corporative au avut, in ultimul an, randamente medii ponderate de
8,57, respectiv 8,84%. |n aceeasi perioada de un an, bancile au
remunerat depozitele in lei ale populatiei cu o dobanda medie
estimata la 13,47%.
In aceste cinci clase de active, fondurile de pensii private
obligatorii au investit in ultimul an circa 90-95% din active.
Restul banilor au fost investiti in actiuni si fonduri mutuale,
care au ajutat mai ales in 2009 la cresterea perfomantei fondurilor
de pensii.
Fondurile de pensii facultative au obtinut in ultimul an un
randament mediu de 10,65%, de peste doua ori mai mare decat rata
inflatiei din aceeasi perioada. Performanta ceva mai redusa fata de
cea a fondurilor de Pilon II se explica prin ponderea mai ridictta
a actiunilor in portofoliile fondurilor facultative.
“Mai ales pe Pilonul II de pensii private obligatorii, aceste
randamente recomanda revenirea inca din 2010 la calendarul initial
de contributii, adica 3%, nu 2,5% din salariul brut al
participantilor. |n plus, ce rost au aceste randamente de 10%-15%,
daca le asezam peste contributii de 400-500 de lei pe an, asa cum
sunt acum in Pilonul II?”, a comentat Crinu Andanut, presedintele
APAPR, rezultatele obtinute de fondurile de pensii private in
primul an de criza.
Pana la sfarsitul lunii august 2009, cele 12 fonduri de pensii
private obligatorii au colectat de la CNPAS contributii brute
totale in valoare de peste 1,7 miliarde de lei. La sfarsitul lunii
august, activele nete ale fondurilor erau de 1,85 de miliarde de
lei. Diferenta o reprezinta profitul net realizat de fonduri pentru
participanti, adica 132,83 demilioane de lei. Tot la sfarsitul
lunii august, fondurile de pensii obligatorii aveau un numar total
de 4,82 de milioane de aderenti, dintre care 4,42 de milioane erau
participanti activi (cu cel putin o contributie virata, din cele 16
de pana acum).
In acelasi timp, cele 13 fonduri de pensii private facultative
aveau un numar total de aproape 175.000 de participanti si
gestionau active nete in valoare de 161,2 milioane de lei.
In urma cu un an, prabusirea bancii de investitii americane
Lehman Brothers arunca in haos sistemul financiar mondial, iar sute
de miliarde de euro se topeau de pe bursele internationale. Panica
investitorilor, care a durat sase luni, pana in februarie 2009, a
creat insa oportunitati nesperate de castig pentru cei care nu
si-au pierdut capul si mai ales au avut cash, iar in cele sase luni
care au urmat castigurile au fost fabuloase. Acum, dupa un an de la
caderea Lehman, pietele de capital stau din nou in cumpana.
Pe de o parte preturile actiunilor sunt inca mai mici decat inainte
de izbucnirea crizei, insa pe de alta parte, revenirea din ultimele
luni a fost nesperat de puternica, astfel ca multi investitori se
intreaba daca nu cumva s-a ajuns din nou in partea de sus a
caruselului. Amintirea pierderilor din 2008 este inca vie. Pe Bursa
de la Bucuresti, investitorii au aceeasi dilema: mai e loc de
cresteri ca sa intre la cumparare, sau se apropie corectia si e mai
bine sa astepte. In ultimele sase luni, indicele BET s-a dublat,
dar este inca cu 20% sub nivelul din septembrie 2008. Deocamdata
nimeni nu se hazardeaza la un raspuns, in conditiile in care piata
romaneasca, la fel ca toate din regiune, este legata in mare parte
de ce se intampla in SUA si Asia, de unde sunt asteptate semnele
iesirii din recesiune.
“Principala intrebare este cand merita din nou sa-ti asumi riscuri
mai mari prin intrarea la cumparare pe Bursa. Sigur ca avem preturi
mai mici, dar inca nu exista unanimitate privind depasirea crizei
si in privinta unui mers normal al economiei in momentul in care
inceteaza sprijinul guvernamental”, afirma Alin Brendea, directorul
de tranzactionare al firmei de brokeraj Prime Transaction. Bursele
raman in continuare guvernate de sentimente. Din septembrie 2008
pana in februarie, panica si incertitudinea erau cuvante de ordine,
iar orice stire era interpretata negativ ducand la noi scaderi.
Incepand din martie, investitorii si-au dat seama ca scaderile
fusesera nejustificat de mari si au inceput sa intre la cumparare
atrasi de preturile mici ale actiunilor, dar si de rezultatele
promitatoare pe care injectiile de capital guvernamentale le-au
avut in sistemul financiar. In scurt timp, optimismul si-a facut
loc pe piete, iar orice stire era vazuta in roz de
investitori.
Acum, investitorii incep din nou sa fie mai sceptici: daca totusi a
crescut prea mult? In fond, rezultatele companiilor, cel putin in
cazul celor romanesti, nu au fost grozave, economia nu se simte
prea bine, iar Guvernul nu are solutii concrete pentru iesirea din
criza. Marcel Murgoci, directorul de operatiuni al firmei de
brokeraj Estinvest, crede ca Bursa a luat-o mult inaintea
economiei, in ultimele luni, in conditiile in care traversam
apogeul crizei, si crede ca ar fi normala o temperare a
entuziasmului. Pe de alta parte, unii administratori de fonduri
spun ca Bursa mai are unde sa creasca, pentru a ajunge macar la
nivelul de la inceputul lui septembrie 2008, argumentand ca
scaderile care au urmat acelui moment au fost determinate de
conjunctura internationala si nu de elemente fundamentale. Pentru a
ajunge acolo, indicele BET ar trebui sa mai castige 20-25%, adica
aproape cat in iulie sI august la un loc.
Deocamdata, insa, rezultatele companiilor au aratat ca scaderile de
anul trecut au fost pana la un punct justificate, in conditiile in
care de regula Bursa intuieste cam cu sase luni inainte evolutia
economiei. Afacerile companiilor listate au scazut cu peste 40% in
trimestrul al doilea, iar profiturile multor companii s-au evaporat
sau au facut loc pierderilor.
In aceste conditii, cresterile consistente din vara s-au bazat mai
mult pe convingerea investitorilor ca apogeul crizei a trecut, fara
a avea insa o baza concreta. “Societatile listate nu au raportat
castiguri care sa genereze o consolidare a unui trend de revenire.
Exista in continuare o criza a creditarii si inca nu am asistat la
cresteri la nivelul indicatorilor de productivitate si al
investitiilor”, spune Dragos Neacsu, directorul general al Erste
Asset Management, cel mai mare administrator de fonduri de pe piata
romaneasca. El mai sustine ca rally-ul de pana acum a fost doar o
revenire pe un trend descendent.
In total, la sfarsitul anului trecut, cetatenii celor 30 de state membre OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) aveau economii sub forma pensiilor private in valoare de circa 15-16 mii de miliarde de dolari. Intre acestea, Elvetia, Olanda si Islanda au cele mai consistente economii pentru pensionare, activele fondurilor de pensii private depasind valoarea Produsului Intern Brut.
In Australia, ponderea pensiilor private in PIB este de 92%, in Marea Britanie ajunge la 79%, iar in Finlanda, Statele Unite ale Americii si Canada depaseste 50%. Dintre statele din Europa Centrala si de Est, cele mai multe economii pentru pensionare le au Polonia (11% din PIB), Ungaria (9,6%), Cehia (5,2%) si Slovacia (4,7%). Spre comparatie, ponderea din Romania este de doar 0,18% din PIB. „Economisirea privata pentru pensie reprezinta un indicator atat pentru bunastare, cat si pentru gradul de dezvoltare al unui stat. In mod evident, statele dezvoltate, in marea lor majoritate culturi occidentale, au pus accent in ultimele decenii pe stimularea pensiilor private, care aduc bunastare si mai multa liniste si siguranta indivizilor.
Mai mult, fondurile de pensii private joaca un rol hotarator in aceste state, investind si alocand mai bine resursele economice, stabilizand pietele financiare si completand veniturile pe care oamenii le obtin din pensiile de stat, care sunt tot mai mici si mai nesigure”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, datele publicate de OECD. "In acest moment, cea mai importanta masura pe care statul trebuie sa o ia este revenirea inca din 2010 la calendarul initial de contributii pentru Pilonul II – pensiile private obligatorii – adica virarea unei contributii de 3%, nu de 2,5%, catre conturile personale ale celor 4,4 milioane de participanti activi din sistem", a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR.
Volumul tranzactiilor imobiliare inregistrate in Romania in cel de al doilea trimestru din 2009 s-a ridicat la 12 milioane de euro, potrivit unui studiu realizat de catre compania de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield. Comparativ cu perioada similara din 2008, scaderea este de 98%, volumul tranzactiilor din cel de al doilea trimestru din 2009 fiind cel mai mic din ultimii cinci ani.
Totalul tranzactiile imobiliare locale din prima jumatate a anului a fost de 62 mil. euro, comparativ cu 815,3 mil. euro in aceeasi perioada din 2008. "Revenirea pietei imobiliare din Romania va fi foarte lenta, si probabil va fi necesara o perioada de minim cinci ani pentru a mai ajunge la randamentele inregistrate in 2007. Un avantaj major al pietei imobiliare din Romania poate fi reprezentat de valoarea scazuta a stocului de spatii existent pentru toate segmentele. Odata cu revenirea cererii de spatii, este posibil sa asistam la o crestere a activitatii de dezvoltare, insa acest lucru nu se va intampla inainte de a doua jumatate a anului 2010", a declarat Costel Florea (foto), directorul departamentului de investitii din cadrul Cushman & Wakefield Romania.
Potrivit studiului companiei, randamentele proprietatilor imobiliare locale posibile pentru investitori (yield) au crescut in medie cu 2,5% in fiecare trimestru, incepand cu octombrie 2008. "Singurul lucru atractiv pentru piata din Romania il poate constitui pretul in scadere al proprietatilor. Cu toate acestea, tinand cont ca exista proprietati care ofera randamente de 8% pe an in tari precum Germania sau Anglia, atentia investitorilor ramane orientate preponderent spre aceste tari", a mai afirmat Costel Florea.
In primul semestru din 2009 s-a inregistrat si o scadere generalizata a chiriilor platite pentru spatiile industriale, indiferent de profilul lor. Cele mai mari scaderi sunt inregistrate in sectorul spatiilor comerciale de strada pentru care exista o diminuare semnificativa a cererii si sunt inregistrate scaderi de 20% – 30 % ale valorii chiriilor, in timp ce chiriile pentru spatiile industriale au scazut cu un procent cuprins intre 10% si 30%. Si pe piata rezidentiala au fost inregistrate scaderi ale valorii chiriilor, cu valori cuprinse intre 10% – 15%.
Europa inregistreaza cresteri
În al doilea trimestru al anului, volumele de investiţii au crescut cu 2,5% faţă de primele trei luni ale anului, impulsionate de creşterea activităţii cumpărătorilor străini (cu până la aproape 16%) pe pieţele occidentale principale, se arata in studiul European Investment Market, realizat de catre Cushman & Wakefield. La valoarea de 11,97 miliarde de euro, inregistrata in perioada mentionata, volumele au atins numai 41% din media anului 2008 şi chiar mai modest, numai 19%, din valorile de vârf ale anului 2007.
În Europa, randamentele medii pentru spaţii comerciale de calitate superioară se ridică în prezent la 7,52%, randamentele occidentale (exclusiv UK) având o medie de 6,65%, faţă de 6,97% în Marea Britanie, 8,63% în Europa Centrală şi 12,86% pe pieţele din Est. Prin urmare, diferenţa de randamente între vest şi est se ridică la 6,21%, faţă de 4,23% acum un an. În ciuda deschiderii acestei diferenţe de randament, activitatea investitorilor pe pieţele din est rămâne foarte slabă, se noteaza in studiul companiei.
Un randament mai ridicat (spre exemplu 10%) presupune o valoare a proprietatii imobiliare mai mica, potentialul cumparator urmand sa isi recupereze investitia mai repede decat daca ar fi cumparat proprietatea la un yield de 7%, spre exemplu. "Există fără îndoială câteva oportunităţi importante de cumpărare a unor proprietăţi de calitate, pe termen lung, iar acestea sunt prea puţine disponibile pentru numărul de investitori interesaţi, în timp ce o mare parte din stocul disponibil are încă randamente prea mici pentru a compensa riscul cumpărătorilor, aşa cum îl percep aceştia. În acelaşi timp, proprietăţile de calitate inferioară sunt încă în mare parte nevandabile şi ar putea trece destul de mult timp până când acest lucru se va schimba", a comentat Michael Rhydderch, head of the European cross border capital market group de la Cushman & Wakefield.
„Imobilele de birouri vor domina în continuare, însă dată fiind aversiunea la risc a multor investitori, sectorul spaţiilor comerciale ar putea creşte dacă s-ar găsi stocuri. Între timp, activitatea în sectorul industrial a fost îngenunchiată, însă pesimismul unor investitori poate fi exagerat date fiind randamentele ofertei şi probabilitatea ca cererea ocupanţilor să beneficieze de o recuperare economică determinată de comerţ, precum şi de presiunea la care sunt supuse societăţile pentru a asigura platforme logistice de ultimă generaţie”, a spus la randul sau David Hutchings, şeful departamentului de cercetare europeană de la Cushman & Wakefield.
Performanta pietei de pensii private din Romania se dovedeste remarcabila in conditii foarte dificile in economie si pe pietele financiare, sustine Crinu Andanut, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) si directorul general al Allianz-Tiriac Pensii. Mai exact, administatorii fondurilor din pilonul II (PII – pensii private obligatorii) au avut in primul semestru un randament mediu ponderat de 7% si au depasit cu putin nivelul inregistrat de fondurile de pensii facultative, al treilea pilon al sistemului (PIII), care au avut o performanta de 6,94%. Aceste rezultate au fost realizate in conditii de risc minim pentru participanti, avand in vedere ca mai mult de jumatate din portofoliile de investitii ale administratorilor inseamna titluri de stat, cele mai sigure si mai prudente instrumente de investitii in momentul de fata.
Astfel, investitiile fondurilor de pensii private obligatorii in titluri de stat se situau, dupa primele sase luni ale anului, la aproape 55% din totalul investitiilor, in timp ce obligatiunile corporative au atras 26,6% din investitiile administratorilor. “Avem un comportament investitional de grup, de aceea portofoliile de investitii sunt atat de asemanatoare. Prea asemanatoare, pentru gustul meu”, spune Andanut. Din punctul sau de vedere, dar si al celorlalti administratori din piata, inca nu exista suficient curaj sau suficiente optiuni pentru a crea portofolii “indraznete”, in care investitiile in actiuni, spre exemplu, sa se ridice la un procent semnificativ din portofoliul total, de aproximativ 20-30% sau chiar mai mult.
Potrivit lui Dorin Boboc, directorul de investitii de la Allianz-Tiriac, pentru urmatorii trei-cinci ani nici nu ar trebui sa ne asteptam la schimbari foarte mari. Ierarhia si ponderea instrumentelor de investitii vor ramane foarte asemanatoare cu ceea ce vedem acum. Tot el spune insa ca, pana atunci, unul dintre putinele elemente care vor aduce diversitate consta in posibilitatea pe care incep sa o aiba fondurile de a investi in titluri de stat straine care, in majoritatea cazurilor, ofera randamente mai bune decat cele de la noi. Un semnal incurajator, desi timid, este reorientarea fondurilor catre noi motoare de crestere fata de sfarsitul anului trecut: de la titluri de stat si conturi bancare au inceput sa fie mai deschise la investitiile in obligatiuni emise de companii si actiuni. Aceasta deschidere s-a facut pe o strategie prudenta, concentrata pe randamentul foarte bun in conditii de risc minim.
Pe langa imaturitatea pietei, administratorii mai au o explicatie pentru deciziile investitionale pe care le iau: trebuie, cu orice pret, sa-si pastreze clientii. “Noi avem afaceri cu rezultate pe termen lung, dar daca participantii vad, chiar si dupa un an-doi de activitate, ca nu ai performante bune, risti sa-i pierzi si sa se transfere la alt fond”, spune Crinu Andanut. Emilia Bunea, directorul general al ING Fond de Pensii, care detine pozitia de lider de piata, cu o cota de peste 33%, adauga ca o presiune la fel de mare vine din partea incercarilor din ultimul timp de a se introduce randamentul minim garantat. “Chiar si fara aceasta obligativitate, fondurile de pensii au aratat ca pot avea randamente nu egale cu inflatia, ci chiar mai mari”, comenteaza ea.
Pentru pilonul II, fondurile au obtinut in ultimul an, din iunie 2008, un randament mediu ponderat de 13,54%, iar media anuala de la lansarea sistemului, in mai 2008, a fost de 12,91%, respectiv de 6,56%, adica peste nivelul inflatiei. Media anuala a pilonului III, de la lansarea din 2007, a fost de 5,8%. Si la fondurile de pensii facultative, directorii de investitii au jucat aceeasi carte: portofolii prudente, in care titlurile de stat reprezinta cele mai importante instrumente. “Pentru pilonul III suntem sub asteptarile dinaintea crizei, dar ne mentinem in graficul contextului actual. Oricum, pentru acest an, nu am estimari pozitive”, mentioneaza presedintele APAPR.
In prima jumatate a anului, numarul total de aderenti la sistemul de pensii private obligatorii a crescut cu 5,4%, adica cu 243.694 de noi participanti, in timp ce administratorii fondurilor de pensii facultative au atras 18.864 de participanti, crescand numarul total cu 12,5%. La sfarsitul lunii iunie, pilonul II cumula 4,775 milioane de participanti, iar pilonul III – 169.609. De la momentul zero al pietei de pensii private obligatorii si pana acum, fondurile au realizat un profit net de 74 de milioane de lei pentru participanti. In ceea ce priveste evolutia conturilor goale, numarul celor fara nicio contributie de la start a scazut de la 11% la 8,7%, dar numarul conturilor goale la fiecare colectare lunara de contributii a crescut de la 24% la 29%, din cauza cresterii somajului si a dificultatilor financiare prin care trec angajatorii.
Politica investitionala pentru pensiile private
Primele 10 fonduri de pensii private
Sase din cele 14 fonduri de pensii de pe piata au inregistrat in perioada mai 2008 – aprilie 2009 un randament de peste 10%, iar acestea detin si cea mai mare cota de piata.
Cele sase fonduri de pensii au 81% din numarul total de participanti la pilonul II si detin 84% din totalul activelor nete. Spre comparatie, potrivit ultimelor date publicate de BNR, dobanda medie la depozitele populatiei in lei pe un termen de un an este de 9,94% – la depozitele existente in sold si de 13,73% – la depozitele nou constituite.
Cititi mai multe pe www.zf.ro