BusinessMagazin

Tag: provocare

  • PROVOCAREA PERICULOASĂ lansată pe internet, inspirată dintr-un film lansat de Netfix

    După ce au văzut-o pe Sandra Bullock luptând pentru viaţa ei legată la ochi, americanii au lansat ”Bird Box Challenge/Provocarea Bird Box”).

    Sandra Bullock, Trevante Rhodes, John Malkovich, personajele principale din “Bird Box”, sunt printre singurii supravieţuitori ai unei maladii care le poate lua viaţa.
     
    Întreaga acţiune a filmului urmăreşte parcursul lui Malorie (Sandra Bullock) şi a celor doi copii ai săi. Ei încearcă să nu cadă pradă maladiei care a omorât mii de oameni.
     
    Provocarea filmului este ca Malorie, împreună cu cei doi copii să traverseze un râu, legaţi la ochi, şi să supravieţuiască astfel, pentru a nu ajunge să se sinucidă.
     
    Toţi cei care nu erau legaţi la ochi şi ajungeau să îi vadă pe cei deja afectaţi de maladia care îi făcea să îşi ia viaţa, ajungeau şi ei să se omoare.
     
    În călătoria îngrozitoare în care cele trei personaje au pornit, legate la ochi, încercarea lor de a supravieţui devine şi mai complicată, atunci cand sunt nevoiţi să caute mâncare în exteriorul casei în care trebuiau să stea, printr-o pădure, fără a se întâlni cu cei deja afectaţi de maladie.
     
     
    Întreagă provocare lansată de „Bird Box” a ajuns să fie pusă în practică şi de cei care au urmărit filmul. Imediat după lansare, maladia sinucigaşilor i-a făcut pe internuţi să intre în jocul morţii fără a se gândi la consecinţe. Adulţii, dar şi copiii au început să posteze fotografii sau video-uri făcând diferite provocări legaţi la ochi.
     
    Imediat după ce publicul a început să reacţioneze şi să intre în jocul filmului, punându-şi viaţa în pericol, cei de la Netflix au lansat în social-media un anunţ prin care îi roagă pe toţi cei care au vizionat filmul şi care au intrat în acest joc periculos să se oprească.
     
    „Nu ne vine să credem că spunem asta, dar: Vă rugăm să nu vă răniţi cu acestă provocare a filmului „Bird Box”. Nu ştim cum a început asta, şi apreciem iubirea voastră pentru acest film, dar avem o singură dorinţă pentru 2019, aceea de a nu încheia acest joc în spital “, a fost mesajul postat pe Twitter de cei de la Netflix, scrie stirileprotv.ro

     

  • Ce spune unul dintre cei mai mari jucători de mobilier ai lumii despre cum vor arăta birourile viitorului

    „Oamenii merg acum la Starbucks ca să lucreze pentru că vor ceva diferit. Flexibilitatea este esenţială fiindcă oamenii lucrează de oriunde în prezent. Nu mai au nevoie de un spaţiu anume la birou, dar au nevoie să se întâlnească cu colegii. Ca atare, spaţiul de birouri trebuie să ofere acum mai multe variante”, a explicat Andrew Duncomb, director de marketing pentru regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) în cadrul companiei americane Herman Miller, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de mobilier pentru birouri din lume.
    Potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piaţă şi consultanţă Leesman realizat pe plan global, peste jumătate dintre angajaţi (57%) nu se simt productivi la locul de muncă în condiţiile în care spaţiile deschise de birouri (open space) nu le oferă atmosfera necesară, caracterizată în primul rând de linişte pentru a se putea concentra în totalitate pe ceea ce au de făcut.


    „Noi am studiat ceea ce fac oamenii la birou, pentru că designul interior pentru spaţiile de birouri nu se referă doar la frumuseţe, ci şi la ergonomie şi funcţionalitate. Nu este vorba doar de mobilă de birou, ci de spaţiul de birouri în sine şi de ceea ce fac oamenii în aceste spaţii. În prezent avem nevoi diferite faţă de acum 10 ani. Oamenii se schimbă şi la fel şi tehnologia”, a subliniat el. În consecinţă, în urmă cu opt ani Herman Miller a realizat un studiu pentru a vedea cum lucrează oamenii în diferite colţuri ale lumii – de pe continentul american (nord şi sud – SUA şi Brazilia) şi Europa (în special ţările nordice) până în Asia (India), la care au contribuit circa 2.000 de persoane.
    „Aşa a luat naştere conceptul living office, acesta fiind practic un liant între oameni, spaţii de birouri, mobilier şi angajaţi. Abordarea living offices presupune crearea de spaţii variate şi diferite în funcţie de activităţile angajaţilor dintr-o organizaţie, spre exemplu spaţii formale pentru şedinţe, spaţii informale pentru discuţiile de după şedinţe, spaţiu pentru lucru individual, spaţiu pentru lucru în echipă, spaţii pentru creaţie şi concentrare, spaţii de relaxare şi spaţii de socializare.”


    Astfel, compania americană Herman Miller, care are o tradiţie de peste 110 ani în producerea de mobilier pentru birouri, fiind inventatorul acelor cubicles (spaţii de birouri individuale separate prin panouri) în anii 1960, a creat întreaga linie de scaune, fotolii, birouri şi mese pe baza studiilor de ergonomie – domeniu de studiu care vizează adaptarea sistemelor tehnice la capacităţile umane (organizarea sistemului om – maşină – condiţii de loc de muncă). Producătorul american lucrează cu o serie de designeri renumiţi pentru a găsi cele mai bune soluţii care să rezolve problemele reale ale oamenilor şi organizaţiilor din întreaga lume. Faptul că nu are designeri proprii face ca Herman Miller să reuşească să inoveze constant, compania fiind recunoscută ca lider al inovaţiei globale în mobilier de birou, accesorii şi servicii ergonomice strategice.
    Primele birouri, de la începutul anilor 1900, au fost în stilul industrial, modelul fiind preluat de la fabrici. Treptat însă, tendinţele s-au schimbat odată cu evoluţia economiilor şi avansul tehnologic, astăzi spaţiile de birouri moderne încercând mai degrabă să recreeze acele spaţii confortabile ale biroului şi sufrageriei de acasă.


    „Nu mai este o linie care separă şi care face diferenţa între mobila de birou şi cea de acasă.  Designul unui spaţiu diferă acum în funcţie de tipul companiei, de oameni şi de modul de lucru al acestora. Spre exemplu, casele de avocatură şi băncile sunt cele mai rigide, mai formale în alegerile făcute pentru amenajarea spaţiilor de birouri, spre deosebire de companiile de tehnologie sau din media”, a menţionat reprezentantul Herman Miller pentru EMEA. Compania americană deserveşte această regiune prin intermediul fabricii din Melksham (Marea Britanie), unde lucrează în total circa 340 de persoane, din care 130 sunt implicate direct în procesul de producţie.
    Cel mai bine vândute produse Herman Miller sunt scaunele pentru birou, acestea reprezentând 55% din livrările brandului american în EMEA. Cel mai popular model este Aeron, acesta îmbinând tehnologia cu un design unic pentru a oferi o ergonomie sporită persoanelor care îşi petrec mult timp la birou, pe scaun, prin menţinerea unei poziţii corecte a coloanei vertebrale, precum şi a întregii posturi.


    În fabrica Herman Miller din Marea Britanie, care are aproape 14.000 mp, sunt asamblate zilnic aproximativ 1.000 de scaune pe zi şi 500 de birouri, producţia la capacitate maximă ajungând la 1.500 de scaune pe zi şi 800 de birouri pe zi. De acolo, mobilierul Herman Miller este trimis în peste 80 de ţări din EMEA, inclusiv în România, unde Workspace Studio este unicul dealer acreditat pe plan local pentru brandul american. Workspace Studio este printre dintre puţinii jucători de pe piaţa românească orientat către designul de tip „human-centric” care stă la baza filosofiei Herman Miller.
    „Amenajările de tip human-centric, bazate pe ergonomie, reprezintă viitorul. Circa 85% dintre angajaţi asociază confortul la birou cu calitatea scaunului, conform unui studiu efectuat de Leesman pe un eşantion de 2.000 de angajaţi. În România, companiile din IT au fost primele care au înţeles puterea amenajării ergonomice a biroului pentru retenţia şi atragerea talentelor”, a menţionat Alexandru-Horaţiu Didea, managing partner în cadrul Workspace Studio, integrator de soluţii de amenajare a birourilor şi dealer autorizat unic al Herman Miller în România.
    Workspace Studio oferă companiilor soluţii personalizate şi integrate, la cheie, pentru amenajarea spaţiilor de birouri, cu accent pe ergonomie şi sustenabilitate din punct de vedere financiar şi cu un design centrat pe oameni şi activităţile şi interacţiunile acestora.
    „Ca să atragă angajaţii, managerii de resurse umane trebuie să asigure în primul rând un mediu de lucru plăcut, iar aceasta presupune în primul rând o amenajare de calitate a biroului. Investiţia într-un post de lucru ergonomic poate asigura retenţia angajatului. Un angajat productiv este în primul rând unul sănătos”, a punctat Alexandu-Horaţiu Didea.


    Workspace Studio, companie înfiinţată în 2014, a amenajat spaţii de birouri pentru sediile locale ale mai multor multinaţionale, printre care se numără în principal cele din sectorul bancar şi din IT, precum banca americană Citibank, unicornul românesc UiPath, Electronic Arts – cel mai mare jucător de pe piaţa de jocuri video, şi gigantul american Adobe.
    Anul trecut, Workspace Studio a înregistrat în 2017 afaceri de 4 milioane de euro, cu 60% mai mare faţă de anul precedent, din care o treime provine din comercializarea produselor Herman Miller, cele mai vândute produse fiind scaunele ergonomice.
    „Cele mai cerute modele de scaune Herman Miller în România sunt Sayl, cu preţul între 300 şi 500 euro, în funcţie de volum, Mirra 2, care costă între 400-700 euro, în funcţie de volum, şi Aeron – 800-1.300 euro, în funcţie de volum”, a precizat Horaţiu Didea. El a adăugat că se observă o creştere semnificativă a interesului faţă de birourile cu reglare electrică pe înălţime, tot de la Herman Miller. „Şi acestea sunt un exemplu simplu de creştere a ergonomiei prin oferirea mai multor opţiuni de poziţii de lucru, inclusiv în picioare.”
    Worskpace Studio este partener acreditat al Herman Miller din 2015, pentru a fi dealer autorizat al brandului american fiind necesară îndeplinirea unei serii de condiţii.
    „Un dealer acreditat Herman Miller trebuie să aibă toate servicile şi capacităţile comerciale, logistice şi de management de proiect la cel mai înalt nivel (există o matrice specifică de evaluare), pentru a putea servi şi susţine orice client global Herman Miller în locaţia pe care o administrează, la un nivel de calitate cerut în SUA, sau oriunde este sediul central. Aceasta presupune capacităţi comerciale, logistice, de design şi project management evaluate de Herman Miller ca fiind de înalt nivel.”
    La nivel global, businessul Herman Miller se ridică la 2,4 miliarde dolari, din care 180 milioane de dolari sunt generate de livrările din regiunea EMEA. Dintre acestea, aproximativ 70 milioane de dolari provin din vânzările realizate în Europa. 

  • Virgil Şoncutean, CEO / Allianz-Ţiriac Asigurări: “Odată formată, reputaţia devine un reper ce catalizează un anumit climat de lucru din organizaţie”

    Carte de vizită
    ¶ A preluat conducerea Allianz-Ţiriac în toamna anului 2016, după ce timp de aproape patru ani a ocupat poziţia de director de vânzări
    ¶ Este absolvent al Facultăţii de Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi are şi un Executive MBA la Kellogg School of Management
    ¶ A lucrat vreme de şase ani şi în cadrul Allianz Germania

  • Bursa de adidaşi

    Cum însă sunt şi destui care încearcă să profite vânzând falsuri, poate fi greu să te orientezi, ceea ce lasă loc unor ofertanţi de soluţii în acest domeniu. Un exemplu ar fi StockX, o platformă online pentru comercializat pantofi sport, articole vestimentare din categoria streetwear, genţi şi ceasuri.

    Gândită de fondatorii săi ca o bursă unde se întâlnesc cei care au produse în ediţie limitată de vândut şi cei care îşi doresc să cumpere aşa ceva, StockX acceptă la comercializare numai articole care se găsesc greu, dar din care mai există suficiente stocuri cât să atragă clienţi, cum ar fi ediţii limitate de pantofi sport de 1.000 de perechi, scrie Wall Street Journal.

    Ca să-şi asigure utilizatorii că nu cumpără falsuri şi să se diferenţieze de alte platforme de comerţ online, StockX are angajaţi mai bine de 100 de experţi în certificarea autenticităţii încălţămintei sport, fondatorii săi lăudându-se că au creat această meserie.

    Experţii folosesc tot felul de aparate, cum ar fi cântare şi durometre, precum şi diverse aplicaţii ca să depisteze falsurile, iar produsele cumpărate nu ajung direct de la vânzător la cumpărător, ci trec mai întâi printr-unul din centrele de verificare ale companiei din SUA (Detroit, Tempe din Arizona, Moonachie din New Jersey) şi Marea Britanie (Londra), după care sunt expediate noului proprietar.

  • Smartphone-urile ucigaşe: Apariţia telefoanelor mobile a decimat piaţa aparatelor de fotografiat

    Piaţa de echipamente foto s-a înjumătăţit într-un deceniu, de la 21 la 10 miliarde de dolari, pe fondul prăbuşirii vânzărilor de camere compacte, care au fost înlocuite de telefoanele mobile. Vânzările de aparate mirrorless au crescut cu peste 50% în 2017, în timp ce segmentul de camere foto de tip DSLR a scăzut cu 3%, astfel că giganţii Nikon şi Canon au renunţat să mai privească de pe margine cum rivalii de la Sony îşi extind dominaţia pe acest segment şi vor lansa propriile produse dedicate fotografilor profesionişti. 

    piaţa foto referindu-ne doar la cei care folosesc DSLR, fiindcă a apărut şi mirrorless-ul (camere foto care permit utilizatorilor să folosească diferite obiective şi să obţină fotografii de o calitate comparabilă cu cea produsă de DSLR-uri, însă mai mici şi mai uşoare decât acestea – n.red.). Per ansamblu, piaţa a crescut enorm, odată cu interesul pentru exprimarea prin imagine. Cât timp piaţa este în creştere, şi nouă o să ne fie bine, dacă ne adaptăm la aceasta. Piaţa DSLR-ului a scăzut anul acesta, însă compensat cu creşterea de pe mirrorless, nu vorbim despre o scădere”, descrie piaţa pe care activează Marian Alecsiu, cofondatorul F64, cel mai mare retailer românesc de echipamente foto-video.

    Smartphone-urile ucigaşe: Apariţia telefoanelor mobile a decimat piaţa aparatelor de fotografiat 

  • Focusul pe schimbare

    „Totul a început prin 2008, când ai mei au cumpărat un aparat compact Kodak. Doi ani mai târziu am primit un DSLR de la nişte prieteni buni din Anglia. După un workshop de profil, pot spune că m-am îndrăgostit de fotografie. Am făcut şi un upgrade, acumulasem experienţă cât să decid ce vreau să fac şi de ce am nevoie. Şi am făcut primul împrumut de 2.000 de euro. Îmi cumpărasem un Canon 600D, cu trei obiective şi o mulţime de accesorii”, a descris Daniel Bordeianu, un tânăr fotograf, principalele repere din cariera sa de până acum. Daniel a investit sume mari în hobby-ul său, şi, potrivit lui, investiţia nu poate fi recuperată momentan – în contextul în care doar „trusa valorează aproape dublu faţă de un model de Dacia Logan nou”.

    Evoluţia lui este reprezentativă pentru întreaga piaţă de echipamente foto-video, aflată într-o schimbare accelerată şi care înregistrează, la nivel valoric, scăderi de la an la an.
    „Nu ar fi corect să apreciem piaţa foto referindu-ne doar la cei care folosesc DSLR, fiindcă a apărut şi mirrorless-ul (camere foto care permit utilizatorilor să folosească diferite obiective şi să obţină fotografii de o calitate comparabilă cu cea produsă de DSLR-uri, însă mai mici şi mai uşoare decât acestea – n.red.). Per ansamblu, piaţa a crescut enorm, odată cu interesul pentru exprimarea prin imagine. Cât timp piaţa este în creştere, şi nouă o să ne fie bine, dacă ne adaptăm la aceasta. Piaţa DSLR-ului a scăzut anul acesta, însă compensat cu creşterea de pe mirrorless, nu vorbim despre o scădere”, descrie piaţa pe care activează Marian Alecsiu, cofondatorul F64, cel mai mare retailer românesc de echipamente foto-video.

    F64 Studio a înregistrat anul trecut o creştere de 1% a cifrei de afaceri, până la 122,4 milioane de lei, chiar dacă piaţa foto a fost anul trecut în declin.

    Potrivit unui studiu al GfK Temax, legat de valoarea pieţei bunurilor de larg consum, în 2017 vânzările din echipamente foto au atins cifra de 26 de milioane de euro, o scădere de un punct procentual faţă de 2016. În 2015, piaţa foto a scăzut cu 12,4% faţă de anul anterior, până la vânzări de 27 de milioane de euro.

    Scăderea se observă însă şi la nivel global, unde piaţa de echipamente foto s-a înjumătăţit într-un deceniu, de la 21 la 10 miliarde de dolari, pe fondul prăbuşirii vânzărilor de camere compacte, care au fost înlocuite de telefoanele mobile. Vânzările de aparate mirrorless au crescut cu peste 50% în 2017, în timp ce segmentul de camere foto de tip DSLR a scăzut cu 3%, astfel că giganţii Nikon şi Canon au renunţat să mai privească de pe margine cum rivalii de la Sony îşi extind dominaţia pe acest segment şi vor lansa propriile produse dedicate fotografilor profesionişti.

    Alecsiu observă însă că piaţa creatorilor de imagine este într-o creştere exponenţială, chiar dacă anumite segmente din sectorul foto-video sunt în declin.
    „Înainte DSLR-ul şi compactele erau segmente importante. Apoi a apărut telefonul. Concentrarea noastră este în zona de exprimare până la nivelul de telefon. Piaţa depinde de modul în care vrei să o priveşti. Este în creştere exponenţială, dar a scăzut numai pe segmentul DSLR cu 15-20%, ceea ce este normal, pentru că a apărut mirrorless. Acum trei ani, piaţa de mirrorless reprezenta 3% din piaţă. Acum, în unele ţări, este mai mare ca unităţi. Ca unităţi mirrorless, la nivel mondial ponderea este de 40%, dar este uriaşă faţă de acum trei ani”, descrie Alecsiu evoluţia pieţei.

    Afacerea F64 este un business care a luat naştere mai întâi dintr-o pasiune personală, iar mai apoi din dorinţa de a sprijini comunitatea restrânsă de fotografi la acel moment. „În toţi aceşti ani, ne-am dorit ca fotografia să devină o formă de exprimare pentru cât mai multe persoane, iar noi să fim cei care oferă sprijin nu doar pentru alegerea unui echipament, ci şi pentru utilizarea acestuia cu maximum de rezultate”, a mai spus Marian Alecsiu, cofondator al F64. Cele mai căutate produse au fost obiectivele, aparatele DSLR şi camerele mirrorless, cu aproximativ 50% din totalul vânzărilor.
    În ceea ce priveşte cele mai recente realizări, F64 Studio a finalizat migrarea către o nouă platformă online şi se pregăteşte să se mute într-un nou depozit, ca parte a unui plan de expansiune şi pe plan naţional, dar şi în alte ţări din Europa.

  • Fenomenul meteo bizar din România care provoacă diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte. Chiar şi 20 de grade între noapte şi zi

    Un bărbat a fost găsit decedat, vineri dimineaţă, în parcul central din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. Un altul a fost transportat la spital, în stare de hipotermie.

    Trecătorii care au ajuns vineri dimineaţă în parcul central din Sfântu Gheorghe au fost cei care i-au găsit pe o bancă pe cei doi bărbaţi, nemişcaţi. Au fost cei care au anunţat autorităţile, însă în momentul în care echipele de salvare au venit, nu se mai putea face nimic. Decedase din cauza frigului. Celălalt a fost în stare de hipotermie la spital, pe punctul de a-şi pierde viaţa din cauza frigului, informează Stirile Pro Tv.

    Pentru România, este neobişnuit ca în luna noiembrie să asistăm la decese cauzate de hipotermie. De obicei, asta se întâmplă la finalul lui decembrie, ianuarie – februarie. Problema este că în timpul zilei este neobişnuit de cald pentru această perioadă a anului, iar noaptea este neobişnuit de frig, motiv pentru care cei doi oameni fără adăpost nu şi-au luat măsuri de precauţie să se îmbrace cu ceva mai gros sau să găsească câte un cotlon pe unde să se ascundă.

    S-au lăsat păcăliţi de soarele şi de temperatura blândă din timpul zilei, în jur de 10 grade Celsius, fără să ştie că noaptea avea să aducă temperaturi de – 5,3 grade Celsius, iar la Miercurea Ciuc temperaturi de – 10 grade Celsius.

    Aşadar, asistăm la diferenţe foarte mari de temperatură, care ajung între regimul diurn şi cel nocturn chiar şi la 20 de grade Celsius. Dacă stăm să ne uităm aplicaţiile de meteorologie, temperaturile din timpul nopţii ajung la 0 grade, un grad, maxim două – în centrul Bucureştiului, pentru că lângă Capitală s-au înregistrat minus 2 grade.

    Meteorologii au o explicaţie pentru aceste diferenţe mari de temperatură zi-noapte: ei spun că, pe de o parte România este blocată într-un anticiclon care păstrează, de luni bune, căldura şi seceta.

    Astfel, avem temperaturi de primăvară, când ar trebui să fie mult mai frig toamna târziu. Pe de altă parte, începe ceaţa să se ridice; peste zi, acesta este un lucru bun: dacă soarele bate cu putere, înseamnă că avem temperaturi mari – exact ce simţim cu toţii când ieşim de la serviciu.

    Însă această ceaţă care se ridică produce un fenomen contrar în timpul nopţii: nu mai păstrează pătura de aer cald lipită de pământ, iar în locul ei vine aerul rece. De aceea asistăm la aceste diferenţe de temperatură, când ziua avem 10-14 grade, iar noaptea ne ducem către 0 grade sau chiar spre temperaturi negative.

  • BREAKING: Arabia Saudită RECUNOAŞTE că jurnalistul Jamal Khashoggi a murit în consulatul din Istanbul

    Procurorul public din Arabia Saudită a anunţat într-un comunicat că între Khashoggi şi oamenii care l-au întâlnit în consulat a izbucnit o luptă care a dus la moartea acestuia.

    “Investigaţiile sunt încă în desfăşurare şi 18 cetăţeni saudiţi au fost arestaţi”, se arată în comunicatul transmis de presa de stat saudită, adăugând că un consilier regal, Saud al-Qahtani, şi şeful serviciului de informaţii, Ahmed Asiri, au fost concediaţi din funcţiile lor.

    Khashoggi, un critic al Prinţului Mohammed bin Salman, a dispărut după ce a intrat în consulat pe 2 octombrie pentru a obţine documentele necesare pentru a se căsători.

    Comentariile de sâmbătă au marcat pentru prima oară de la dispariţia lui Khashoggi când Arabia Saudită a admis moartea jurnalistului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tinerilor care şi-au fondat un business de succes în adolescenţă şi acum fac milioane din sfaturile pe care le dau elevilor

    „Intram în sălile de consiliu şi toată lumea avea triplul vârstei noastre” , spune Beaton, acum în vârstă de 23 de ani. Toţi credeau că sunt simpli interni, îşi aminteşte el. 

    Reprezentanţii Crimson consiliază elevi de la liceele din întraga lume cu privire la cele mai bune modalităţi de a completa formularele de înscriere la cele mai bune universităţi din SUA şi Marea Britanie, şi îi învaţă cum să se poarte la interviuri.

    Cei doi povestesc că, atunci când au pornit compania, neavând bani de publicitate, s-au promovat pe Facebook pentru a găsi primii elevi şi tutori. Un an mai târziu, Crimson a câştigat prima finanţare de 1 milion de dolari şi a început să crească constant.

    Până în prezent, compania a obţinut un total de investiţii de 37 milioane de dolari, ceea ce o cotează la 160 de milioane de dolari. Reprezentanţii businessului susţine că peste 20.000 de studenţi din întreaga lume utilizează acum reţeaua din care fac parte circa 2.400 de cadre universitare şi consilieri de carieră.

    Beaton şi Kushor povestesc pentru BBC că s-au cunoscut cu ocazia unui eveniment organizat de Organizaţiei Naţiunilor Unite la Haga, în Olanda. „Prima noastră întâlnire a fost la un Starbucks într-o gară din Germania, în timpul călătoriei”, spune Kushor, acum în vârstă de 23 de ani. La vremea respectivă, Beaton a fost acceptat de Universitatea Harvard din SUA pentru a studia matematica aplicată. El aplicase la 25 de universităţi de top din întreaga lume, şi toate l-au acceptat. Vorbind despre viitorul lor, noului cuplu i-a venit ideea înfiinţării companiei Crimson.

    După lansarea platformei, au fost nevoiţi să jongleze între studii şi companie, şi să facă lucrurile să meargă chiar dacă se aflau în ţări diferite, deoarece Beaton era la Harvard iar Kushor, în Auckland.
    Cei doi spun că studenţii nu sunt repartizaţi aleatoriu unui mentor, ci folosesc un algoritm de compatibilitate elaborat de omul de ştiinţă J Galen Buckwalter. Cei mai mulţi studenţi de la Crimson provin în prezent din Noua Zeelandă, Australia şi ţări din Asia – Singapore, China, Thailanda, Coreea de Sud şi Vietnam. Compania intenţionează să intre acum şi pe piaţa americană, unde există totuşi o concurenţă acerbă din partea rivalilor de tutoring mai vechi pe piaţă, precum Kaplan sau Princeton Review.

  • China a sacrificat 40.000 de porci în prima lună de la primul focar de pestă porcină africană

    Boala a fost depistată în data de 3 august, când la o mică fermă din Liaoning, oraş aflat în provincia îndepărtată de Nord-Est a ţării, 47 din 383 de porci au murit. De acolo, virusul s-a răspândit în alte cinci provincii: Anhui, Henan, Heilongjiang, Jiangsu şi Zhejiang. Autorităţile au intensificat inspecţiile, au închis câteva pieţe de animale vii, au oprit transportul de porci din zonele afectate şi au sacrificat aproape 40.000 de porci până în prezent.

    La data de 5 septembrie, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a organizat o întâlnire de urgenţă a experţilor regionali în domeniul sănătăţii animale în Bangkok. Debutul rapid al bolii în China şi răspândirea în locuri la o distanţă de 1.000 de kilometri ridică semne de îngrijorare pentru specialiştii FAO, care spun că, în acest ritm, s-ar putea trece cu uşurinţă peste frontierele Chinei.

    De asemenea, efectele pestei porcine africane nu sunt doar în materie de pierderi de animale, ci şi economice. Preţul cărnii de porc are efecte asupra indicelui preţurilor de consum – mai direct, inflaţie. Cu o cincime din populaţia lumii, China consumă jumătate din carnea de porc produsă la nivel global, astfel încât Guvernul chinez a creat o rezervă strategică de carne de porc pentru a menţine preţul stabil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro