BusinessMagazin

Tag: profit

  • Teodorovici, verificările ANAF: Ne vom uita la felul în care profitul se transferă

    „Verificările (ANAF – n.red.) vor continua în special pe companiile mari şi mijlocii. Ne vom uita, cu precădere, la felul în care profitul se transferă în afara ţării”, a afirmat, duminică seara, Eugen Teodorovici, într-o emisiune la Antena 3.
     
    Transferul profiturilor, inclusiv şi preţurile de transfer, după cum reiese din declaraţia ministrului Finanţelor, va fi analizat, pentru că pot ascunde „foarte multe situaţii incorecte” faţă de România.
     
    „În loc să cumperi din România anumite produse pe care România le are, le produce, le cumperi, şi mai scump, din afară. Nu, neapărat, că nu te taxez eu ca stat, dar tu poate-mi distrugi mie, în România, pe cel care face acel produs. Adică-mi distrugi şi oferta, pentru că-mi dispare cererea în piaţă”, a detaliat Teodorovici.
     
    Ministrul Finanţelor a mai susţinut că aceasta este o politică dirijată.
     

  • Declaraţii surpriză de la şeful Băncii Transilvania: Profitul a devenit un cuvânt urât în România. Când faci profit e ca şi cum ai fi implicat în activităţi ilegitime

    În România, noţiunea de „profit” a fost luată cu asalt de opinia publică şi a devenit un „cuvânt urât”, apreciază Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania în cadrul Romanian Stock Market Summit.
     
    „Profitul în sine a devenit un cuvânt urât în România. Când faci profit este ca şi cum ai fi implicat în activităţi ilegitime”, spune Omer Tetik.
     
    Tetik menţionează că este foarte important „cum faci profit şi cum îl foloseşti”.
     
    „Noi în ultimii 5-6 ani am avut curaj, dorinţă şi apetit de risc să achiziţionăm bănci, să creştem, să dăm înapoi valoare celor 30.000 de acţionari români pe care îi avem, pentru că 60% dintre acţionarii noştri sunt persoane fizice sau juridice din România”, menţionează Tetik.
     

  • ANAF efectuează controale la trei bănci. Vizează impozitul pe profit datorat în perioada 2013 – 2017

    Banca a fost avizată în data de 10 ianuarie cu privire la efectuarea inspecţiei, precizează documentul.
     
    DGAMC desfăşoară în prezent inspecţii fiscale parţiale şi la alte două instituţii bancare. Acestea au fost începute în anul 2018 şi vizează impozitul pe profit şi impozitul pe veniturile obţinute din România de persoane juridice nerezidente în perioada 2011 – 2016, respectiv 2012 – 2017.
     
    Direcţia pentru mari contribuabili nu desfaşoară alte acţiuni de verificare la alte instituţii din sistemul bancar.
     
    Inspecţiile fiscale parţiale, mai sus menţionate, se desfăşoară în baza analizei de risc fiscal şi în cadrul acestora sunt verificate toate operaţiunile şi aspectele care sunt relevante pentru determinarea corectă a bazei impozabile, în perioada avizată, precizează ANAF.
     

  • Şantierul Naval Orşova, controlat de trei SIF-uri, raportează în 2018 profit de 2,8 mil. lei, plus 5% şi venituri operaţionale de 52 mil. lei

    Şantierul Naval Orşova (SNO), producător de nave fluviale controlat de trei societăţi de investiţii financiare (SIF-uri), a raportat pentru 2018 profit de 2,8 mil. lei, în creştere cu 4,8% faţă de rezultatul obţinut în 2017, în timp ce veniturile operaţionale ale companiei au fost de 52,5 mil. lei, minus 3,9% faţă de raportarea din ianuarie-decembrie 2017.
     

  • Antreprenorul care face 4 milioane de euro pe an din miere

    „Este foarte importantă nişa pe care o alegi. Validarea ideii de business investind sume mici este un mod bun de a începe. Avantajul nostru este că România are încă mare nevoie de produse şi servicii de foarte bună calitate, aşa că există multe oportunităţi”, spune Ovidiu Bodea, fondatorul ApiLand. Înfiinţată în urmă cu 15 ani, în Baia Mare, afacerea specializată în comerţul produselor apicole a înregistrat creşteri constante, ajungând ca în 2018 să marcheze o cifră de afaceri de 19,1 milioane de lei, cu prognoze optimiste şi pentru anul în curs, pentru care reprezentanţii companiei aşteaptă creşteri ale veniturilor cuprinse între 4 şi 6 milioane de lei. 

    Ovidiu Bodea, fondatorul ApiLand, se autodescrie în câteva tuşe: a absolvit liceul nr. 4 (în prezent Gheorghe Bariţiu) din Baia Mare, profilul poştă şi telecomunicaţii, este pasionat de yoga şi se declară adeptul unui stil de viaţă sănătos. Ideea unei afaceri cu produse apicole i-a venit în 2002, de la faptul că pe atunci, cu toate că erau cel puţin 30 de firme care exportau miere, nişa polenului apicol nu era exploatată deloc de marii jucători din industria mierii.

    A investit la început 37.500 de dolari în acest business, din care aproximativ 2.500 de dolari din surse proprii, alături de împrumuturi de la câţiva prieteni apropiaţi şi familie. Restul sumei a fost acoperit de un credit oferit din partea apicultorilor care „au dat polen apicol uscat în valoare de 35.000 de dolari, pe încredere”, povesteşte antreprenorul.

    Produsele sunt distribuite atât prin intermediul unei reţele tip B2B – în prezent, ApiLand colaborează cu aproximativ 500 de magazine şi farmacii, zona de B2B reprezentând 55-60% din volumul vânzărilor – cât şi direct către consumatorii finali. Numărul acestora din urmă a ajuns la peste 35.000, înregistrând o creştere anuală de aproximativ 30%. În ceea ce priveşte profilul lor, potrivit lui Bonea, aceştia „provin din mediul urban, au vârste cuprinse între 30 şi 65 ani, preponderent mame ce se încadrează în orice categorie de venituri”.

    De asemenea, de peste 16 ani, businessul are colaborări şi cu „o reţea extinsă de apicultori în toate zonele de deal şi munte din Transilvania”, iar în ultimii ani a dezvoltat relaţii şi cu alţi producători şi apicultori din Uniunea Europeană.

    Lăptişorul de matcă pur, polenul crud, păstura de albine, tonicele apicole şi mierea de Manuka se numără printre cele mai căutate produse ApiLand, iar valoarea medie a bonului pentru comenzile online este de 240 de lei.

    Produsele ApiLand sunt livrate în toată ţara; aproximativ 30% dintre comenzi vin din Bucureşti, urmat de Iaşi, Constanţa, Timişoara şi Cluj-Napoca, iar circa 15-20% din vânzările totale ale companiei sunt generate de vânzările pe alte pieţe din Europa.

    Investiţiile bugetate pentru anul acesta se vor ridica la aproximativ 10% din cifra de afaceri şi vor fi direcţionate în continuare în dezvoltarea de produse noi, în finalizarea unui proces de redesign al ambalajelor şi etichetelor început în 2018 şi în activităţi de marketing, mare parte a bugetului fiind dedicată zonei digitale.
    Executivul de la ApiLand spune că principala provocare în dezvoltarea companiei a fost cea legată de construirea unei echipe solide. Totuşi, chiar dacă „este o provocare să faci bussines în România, sunt şi multe motive pentru care merită început”, crede el. Momentan, Bonea nu a primit oferte pentru vânzarea ApiLand, dar pe viitor nu exclude vânzarea businessului – asta doar în cazul unei „oferte senzaţionale”. Totuşi, în prezent, reprezentanţii companiei se concentrează pe creşterea afacerii.

    Cât de educaţi sunt însă românii în privinţa consumului de produse apicole? „Pe zi ce trece există tot mai mult interes din partea românilor pentru aceste produse. În ultimul an am observat că unii medici încep să recomande şi produse apicole complementare tratamentelor clasice pentru diferite afecţiuni”, spune antreprenorul. Potrivit lui, piaţa locală de produse apicole are încă potenţial de creştere de 10-20% pe an.

    Potrivit datelor INS, citate de ZF, apicultorii români au produs în 2017 peste 30.000 de tone de miere, din care au exportat circa 12.200 de tone, în valoare de circa 48,4 milioane de euro, importul de miere ridicându-se la 10,5 milioane de euro, rezultând astfel un excedent comercial de 37,9 milioane de euro pe acest produs.

  • PepsiCo surprinde pieţele şi îşi reduce estimările de profit pentru 2019, după ce Coca Cola a anunţat o previziune similară

    PepsiCo a anunţat vineri estimările de profit pentru anul curent şi a surprins pieţele cu o estimare redusă de profit, potrivit Reuters.

    Compania a decis o serie de investiţii masive în marketing şi dezvoltarea de noi produse pentru a câştiga din cota de piaţă a rivalilor de la Coca Cola Co.

    PepsiCo a majorat bugetul de publicitate pentru produsele Pepsi, Diet Pepsi şi Mountain Dew, şi investeşte de asemenea în businessul de gustări pentru a oferi produse cu arome noi, împachetate atractiv.

    Investiţiile în advertising şi inovaţii au potenţialul de a conduce creşterea produsului de bază, a declarat CFO-ul companiei, Hugh Johnston pentru Reuters.

    „Asta ne-a determinat să vrem să investim mai mult înapoi în business în 2019 şi de aceea estimările noastre se situează cum am anunţat”, spune Johnston.

    Compania a anunţat că estimează un profit ajustat per acţiune mai mic cu 3%, de 5,5 dolari per acţiune, în timp ce analiştii se aşteptau la o creştere de 3,5%, la 5,86 dolari per acţiune, potrivit datelor Refinitiv.

     

  • Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: 80% din profitul nostru este dat statului

    „80% din profitul nostru este dat statului. Suntem singura bancă centrală care are un asemenea impozit pe profit, restul de 20% se dau pentru capitalizarea băncii, fondul de salariaţi.(…) Cum să păstrăm specialiştii? Că nu-i plătim exagerat. Am avut patru sau cinci ani de pierderi masive în sisetemul bancar, statul român nu a dat un cent. Faptul că într-un an, trei bănci au avut profituri mai mari, nu însemană că trebuie să exagerăm. Ideea cu profiturile mari nu este adevărată. Aţi spus despre bănci că avem profituri mari”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la audierea din Comisia economică din Parlament.

    Senatorul ALDE Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economice, i-a spus lui Isărescu, în timpul audierii, că profitul BNR a fost folosit pentru bonusuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce este supărat Ministerul Finanţelor pe bancheri? Băncile au plătit în 2018 impozit pe profit de 1,2 miliarde de lei, maximul ultimilor 8 ani. Este al doilea cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, după 2009, când băncile au virat la buget 1,23 mld. lei

    Băncile au plătit în 2018 impozit pe profit de 1,2 mld. lei, cu 76% mai mult decât în 2017.. Impozitul pe profit virat de bănci în 2018 a fost cel mai mare din ultimii opt ani şi al doilea din ultimul deceniu. Băncile au plătit impozit pe profit mai mare decât în 2018 doar într-un an, în 2009, de circa 1,23 mld. lei.

    După ce în 2017 câştigul băncilor a ajuns la 5,3 mld. lei, în primele nouă luni din 2018 sis­te­mul bancar a reuşit să obţină un profit net re­cord de 5,74 mld. lei, după cum reiese din datele BNR. În ultimul deceniu, şase ani de profit a bifat sectorul bancar autohton şi patru ani de pierderi.
     
    Cu toate că guvernul a introdus taxa ban­cară, care mănâncă între 70% şi 90% din profitul băncilor, Ministerul Finanţelor aşteap­tă, surprinzător, impozite tot mai mari din profitul băn­cilor. În 2019, impozitul pe profit de la bănci este estimat la 1,24 mld. lei, cu 2,76% peste nivelul din 2018, iar tendinţa aşteptată este de creştere a încasărilor din această sursă în anii 2020, 2021 şi 2022 cu ritmuri de 2,6%, 2,5%, respectiv 2,4%, impozitul pe profit de la bănci urmând să depăşească în 2022 nivelul de 1,33 mld. lei.
     

  • A investit 6.400 de euro şi a avut profit de peste 600.000 de euro. REŢETA extrem de simplă şi la îndemâna oricui a businessului cu care îţi recuperezi investiţia de 100 de ori

    ”Peste 4 – 5 ani, România poate redeveni lider mondial pe segmentul nucului, în condiţiile în care se vor cultiva 20.000 de hectare. Promovăm înfiinţarea unor livezi de nuci în România, doar din soiuri de nuci româneşti, pentru ambele tipuri de livezi – fructiferă şi forestieră – deoarece acestea sunt aclimatizate. Investiţiile nu sunt nici mici, nici mari, fiind nevoie de un buget de 4.000 de euro pentru un hectar de livadă de nuci fructiferi, iar pentru cea forestieră de peste 6.000 de euro, deoarece aici densitatea copacilor este mai mare. Susţinem o afacere de familie pentru livezile de nuci fructiferi. O astfel de familie, compusă din patru membri, poate întreţine o livadă de 5,2 hectare, şi poate obţine după perioada de maturitate a pomilor beneficii foarte bune”, a spus Toth.

     
    O investiţie de 6.400 de euro făcută în 2017 într-un hectar de livadă forestieră poate genera un profit de peste 600.000 de euro în 25 de ani, depăşind estimările oricărui fond de investiţii.
    ”Este o investiţie pentru viitor, pentru copiii şi nepoţii noştri, să le putem lăsa ceva de care nu trebuie să aibă grijă pentru că o astfel de livadă se dezvoltă de la sine. Nucul forestier este căutat pentru lemn, sunt firme care achiziţionează cherestea de nuc, metrul cub costând între 800 – 1.600 de euro, în funcţie de calitate. După vârsta de 25 de ani, un nuc forestier poate ajunge la aproape 9 metri înălţime. Un hectar de livadă de nuc forestier poate produce în medie peste 350 de mc de lemn”, a afirmat reprezentantul asociaţiei Nucifere Regia.
     
    În ceea ce priveşte o livadă de nuci fructiferi, după şapte ani se intră pe producţie.
     
    ”La un calcul estimativ de 2.200 de kg la hectar, la un cost de 10 lei pe kilogramul de nucă în coajă, iese o valoare a producţiei de 5.000 de euro, iar la miezul de nucă de 8.500 de euro, unde kilogramul este 35 de lei. În al doilea an de rod profitul lunar se ridică la 1.000 de euro, pentru nuca în coajă, şi depăşeşte 3.000 de euro la miezul de nucă. Investiţia se poate amortiza într-un an sau doi. Nuca are căutare ca şi aliment – ulei sau miezul de nucă, dar şi ca derivate. Coaja de nucă se foloseşte în industria farmaceutică, cosmetică, în industria de armanent, aviaţie sau la cea de bijuterii. Din coaja de nucă se fac anumite granulaţii care se folosesc în confecţionarea unor piese de armament, iar în aviaţie se foloseşte iarna în compoziţie cu spuma pentru degivrarea avioanelor. Coaja de nucă nu zgârie, astfel că se foloseşte şi la şlefuirea bijuteriilor. Şi frunza de nucă se poate valorifica în industria vopselei şi cea farmaceutică. Asociaţia noastră garantează şi desfacerea produselor”, a declarat Toth Jozsef.
     

  • Povestea tinerilor din România care şi-au deschis o afacere după ce au vazut un filmuleţ pe Facebook

    “Proiectul nostru a plecat de la un material video pe care l-am văzut pe Facebook, în care o fată făcea cutii colorate pentru evenimente şi atunci m-am întrebat: «ce pot eu să fac, astfel încât să aducă şi profit?»”, povesteşte Dana Dănescu (25 ani) despre cum a ajuns să fie antreprenor.

    Împreună cu prietenul ei, Alex Surdu, conduce o firmă de accesorii pentru evenimente de familie,Mr & Ms Craft, prin care cei doi vând produse realizate chiar de ei.  

    Cei doi au înfiinţat mica afacere cu mărturii în 2015, iar de atunci, de la cutiile pentru evenimente, au extins gama de produse realizate manual, cum ar fi pahare pentru evenimentele de familie.

    Investiţia în înfiinţarea businessului a fost minimă, cei mai mulţi bani fiind direcţionaţi înspre cumpărarea materiei prime, care în mare parte este achiziţionată de la producători locali. Iniţial materialele erau cumpărate de pe site-uri precum Alibaba, Amazon, AliExpres, însă, în pofida faptului că preţurile sunt mai mici, marfa nu ajunge la timp şi furnizorii nu oferă factură.

    „Amândoi lucram şi toţi banii pe care îi câştigam îi investeam în business. Ştiam că avem la dispoziţie 1.000 de lei pe care putem să îi investim în materiale şi alte lucruri de care avem nevoie. Începând cu 2018 am început să facem calcule serioase să vedem dacă merită să continuăm sau nu”, spune Dana Dănescu.Ea a terminat Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice la Iaşi, iar Alex Surdu a făcut marketing şi managementul afacerilor în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE).

    „Eu am renunţat la fostul job, iar din luna martie a anului 2018 până în iulie 2018 m-am ocupat doar de businessul nostru. Însă este dificil, pentru că încă nu ne putem baza doar pe comenzile primite şi pe ce putem produce, mai ales că acum este şi iarnă, iar costurile cu întreţinerea au crescut.” În prezent, Dana Dănescu lucrează în paralel în domeniul comunicării, iar Alex Surdu face şi înregistrări video pentru evenimente. 

    Tinerii antreprenori spun că nu investesc în marketing, însă îşi promovează businessul pe site-uri de socializare precum Facebook, Instagram sau OLX, care le aduc şi cea mai mare parte din comenzi. „2018 a fost un an productiv. Cele mai multe comenzi ne vin primăvara, vara şi toamna”, a spus Alex Surdu, completat de partenera sa, care a adăugat că în luna august a anului 2018 au avut în jur de 22 de comenzi. „Am avut şi comenzi cu total de plată de 500 de lei, dar şi comenzi de 30 de lei. Nu refuzăm comenzi chiar dacă sumele sunt mici, până la urmă clientul este client şi dacă serviciul oferit este bun, atunci de ce să refuzi, poate se întoarce cu o comandă mai mare.”
    Una dintre cele mai mari comenzi pe care le-a onorat Dana Dănescu a venit din America, prin intermediul unui site, unde sunt mai multe branduri ce desfăşoară această activitate.

    În relaţia de business dintre cei doi, Dana Dănescu este cea care vine cu ideile pentru noile produse, iar Alex pune în practică ideile Danei, ajutându-se uneori de clipurile de pe YouTube. Firma care înregistrează profiturile Mr & Ms Craft se numeşte Best Time Story şi a încheiat anul 2018 cu afaceri de peste 11.000 de euro. „Suntem încă la început şi nu am descoperit tot potenţialul businessului”, adăugă Alex Surdu.
    Planurile antreprenorilor pentru dezvoltarea businessului vizează deschiderea unui magazin fizic, pentru a diversifica metodele prin care primesc comenzi, dar şi pentru a atrage mai mulţi clienţi, „pentru că este mult mai simplu atunci când clientul vede direct ce îi poţi oferi şi are mai multă încredere”, a completat Dana Dănescu.

    În ceea ce priveşte piaţa pe care activează, cei doi spun că aceasta este împărţită între oameni care preferă să cheltuie cât mai puţin şi oameni care caută ceva unic şi care înţeleg că preţul reflectă calitatea şi nu li se pare mult
    3 lei pentru o mărturie. „Noi încercăm să simplificăm munca pe care o depunem pentru a putea să vindem produsele la un preţ cât mai mic, însă nici aşa nu putem să batem companiile mari.”