BusinessMagazin

Tag: productivitate

  • Cum influenţează lumina din birou productivitatea angajaţilor

     “Una dintre problemele identificate de noi şi neconştientizate de marii constructori şi angajatori este sistemul de iluminat. Atunci când vine vorba de creşterea productivităţii angajaţilor, marii angajatori investesc în principal în oferirea de beneficii financiare suplimentare şi cursuri de formare profesională, necunoscând faptul că instalarea unui sistem de iluminat adecvat este principalul factor care determină creşterea randamentului angajaţilor. O  foluţie de iluminat potrivită mediului de lucru, ajută atât la creşterea productivităţii cu până la 20 procente, dar şi la reducerea costurilor cu energia electrică, în unele cazuri chiar şi cu 50 procente”, declară Viorel Niculae, director al diviziei electrice Menatwork.

    Aceeasi problemă a fost identificată si la nivelul institutiilor de învăţământ unde sistemul de iluminat nu tine cont de vârsta cursanţilor şi a activităţilor zilnice derulate în clădire. „Am constatat că în majoritatea institutiilor de învăţământ, fie că vorbim de facultăţi, licee, şcoli sau grădiniţe, soluţia aleasă pentru iluminat este exact opusul celei recomandate pentru destinaţia acestor spaţii. Spre exemplu în grădiniţe se recomandă o lumină caldă care să nu accentueze starea de agitaţie a copiilor, ori la noi întâlnim lumini puternice, reci, care nu sunt deloc prielnice practicilor didactice”, declară Viorel Niculae.

    În acest sens, compania a demarat un proces de educare a pietei atât prin informarea publicului asupra beneficiilor utilizării unei solutii de iluminat adaptate fiecărui mediu în parte, cât si prin furnizarea de sisteme complete de iluminat. Din 1996 când a fost înfiinţată divizia de electrice a Menatwork, investiţiile de peste 10 milioane de lei realizate până în prezent au vizat dezvoltarea produselor şi serviciilor oferite pieţei, dar şi formarea de specialişti şi consultanţi care să livreze soluţii de iluminat optime către firme de arhitectură, designeri si beneficiari.

    Pentru anul în curs, divizia de electrice a Menatwork estimează o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 20 de procente în condiţiile în care în 2013 aceasta s-a ridicat la 24,8 milioane de lei. Aceasta divizie operează activităţi de producţie, consultanţă, comerţ şi distribuţie. In primele trei luni ale anului, divizia a înregistrat afaceri de 5,4 milioane lei, la acelaşi nivel cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. 

    Grupul de firme Menatwork şi-a început activitatea în România în 1994 şi este specializat în producţia, comerţul şi montajul materialelor de construcţii. Grupul este format în prezent din  11 firme cu un portofoliu  de produse şi servicii pentru construcţii, amenajări şi finisaje pentru interior şi exterior. Parcul administrativ şi industrial din Bucureşti pe care îşi desfăşoară activitatea firmele grupului se întinde în prezent pe o suprafaţa de 90.000 de mp. În fabricile şi reţeaua de distribuţie ale Grupului Menatwork activează în prezent peste 300 angajaţi. Menatwork deţine şi propria reţea comercială în Bucureşti, Cluj Napoca, Craiova, Constanţa şi Bacău.

     

     

     

  • Cum influenţează lumina din birou productivitatea angajaţilor

     “Una dintre problemele identificate de noi şi neconştientizate de marii constructori şi angajatori este sistemul de iluminat. Atunci când vine vorba de creşterea productivităţii angajaţilor, marii angajatori investesc în principal în oferirea de beneficii financiare suplimentare şi cursuri de formare profesională, necunoscând faptul că instalarea unui sistem de iluminat adecvat este principalul factor care determină creşterea randamentului angajaţilor. O  foluţie de iluminat potrivită mediului de lucru, ajută atât la creşterea productivităţii cu până la 20 procente, dar şi la reducerea costurilor cu energia electrică, în unele cazuri chiar şi cu 50 procente”, declară Viorel Niculae, director al diviziei electrice Menatwork.

    Aceeasi problemă a fost identificată si la nivelul institutiilor de învăţământ unde sistemul de iluminat nu tine cont de vârsta cursanţilor şi a activităţilor zilnice derulate în clădire. „Am constatat că în majoritatea institutiilor de învăţământ, fie că vorbim de facultăţi, licee, şcoli sau grădiniţe, soluţia aleasă pentru iluminat este exact opusul celei recomandate pentru destinaţia acestor spaţii. Spre exemplu în grădiniţe se recomandă o lumină caldă care să nu accentueze starea de agitaţie a copiilor, ori la noi întâlnim lumini puternice, reci, care nu sunt deloc prielnice practicilor didactice”, declară Viorel Niculae.

    În acest sens, compania a demarat un proces de educare a pietei atât prin informarea publicului asupra beneficiilor utilizării unei solutii de iluminat adaptate fiecărui mediu în parte, cât si prin furnizarea de sisteme complete de iluminat. Din 1996 când a fost înfiinţată divizia de electrice a Menatwork, investiţiile de peste 10 milioane de lei realizate până în prezent au vizat dezvoltarea produselor şi serviciilor oferite pieţei, dar şi formarea de specialişti şi consultanţi care să livreze soluţii de iluminat optime către firme de arhitectură, designeri si beneficiari.

    Pentru anul în curs, divizia de electrice a Menatwork estimează o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 20 de procente în condiţiile în care în 2013 aceasta s-a ridicat la 24,8 milioane de lei. Aceasta divizie operează activităţi de producţie, consultanţă, comerţ şi distribuţie. In primele trei luni ale anului, divizia a înregistrat afaceri de 5,4 milioane lei, la acelaşi nivel cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. 

    Grupul de firme Menatwork şi-a început activitatea în România în 1994 şi este specializat în producţia, comerţul şi montajul materialelor de construcţii. Grupul este format în prezent din  11 firme cu un portofoliu  de produse şi servicii pentru construcţii, amenajări şi finisaje pentru interior şi exterior. Parcul administrativ şi industrial din Bucureşti pe care îşi desfăşoară activitatea firmele grupului se întinde în prezent pe o suprafaţa de 90.000 de mp. În fabricile şi reţeaua de distribuţie ale Grupului Menatwork activează în prezent peste 300 angajaţi. Menatwork deţine şi propria reţea comercială în Bucureşti, Cluj Napoca, Craiova, Constanţa şi Bacău.

     

     

     

  • Cine-i harnic şi munceşte: productivitatea, costul muncii şi sărăcia în Europa

    Ponderea populaţiei cu venituri mici care se confruntă cu astfel de dificultăţi variază între mai puţin de 10%în Germania şi Luxemburg la peste 40% în Italia, România, Slovacia şi Spania.

    Conform aceluiaşi buletin, angajaţii din România care lucrau în regim part-time în trimestrul al treilea 2014, cea mai recentă perioadă pentru care datele erau disponibile pentru toate ţările UE, aveau cel mai mare număr de ore lucrate pe săptămână (27,5 în medie), urmaţi de cei din Suedia (24,3 ore) şi Belgia (23,5 ore). În schimb, în privinţa orelor lucrate de angajaţii cu normă întreagă, clasamentul european este condus de Grecia (43,7 ore), urmată de Polonia (42,5 ore) şi Cipru (42,4 ore pe săptămână).

    În al patrulea trimestru 2014, unde datele sunt comparabile la criteriul costului forţei de muncă, scăderile cele mai mari ale costului unitar al forţei de muncă s-au înregistrat în Cehia (-5%), urmată de România (-4,4%) şi Slovenia (-3,4%). Din punctul de vedere al productivităţii muncii, avansurile cele mai mari au fost consemnate, în acelaşi interval, în România (5,6%), Letonia (4%) şi Slovenia (3,2%).

     

  • Costul real al inflaţiei mici: salarii ţinute în frâu

    Pentru perioada septembrie-noiembrie 2013, BNR constată că “dinamica salariului mediu brut nominal a rămas relativ constantă la nivelul atins după majorarea din luna iulie a salariului minim brut pe economie, iar pentru trimestrul I 2014 se anticipează că impactul exercitat asupra mediei pe economie de următoarea etapă de modificare a acestuia din urmă va fi parţial compensat de atenuarea aşteptărilor inflaţioniste şi de menţinerea unor politici salariale prudente în rândul companiilor private, precum şi în sectorul bugetar”.

    În decembrie, ritmul anual de majorare a salariului nominal net s-a redus cu 1% faţă de luna precedentă, până la 3,7%; în decembrie 2013 faţă de aceeaşi lună a lui 2012, salariul lunar mediu net a crescut cu 3,7% (real: 2,1%), iar pe ansamblu în 2013, acelaşi indicator a crescut cu 4,8% (real: 0,8%).

    În acelaşi timp, productivitatea muncii în industrie a crescut cu 7,1% pe parcursul anului trecut (decembrie 2013 faţă de decembrie 2012: 10,9%). “În industrie, câştigurile de productivitate au continuat să susţină dinamica negativă a costurilor unitare cu forţa de muncă, contribuind la consolidarea dezinflaţiei şi a competitivităţii externe a producătorilor autohtoni”, notează BNR în ultimul Raport asupra inflaţiei.

    Conform rezultatelor sondajului INS/DG ECFIN, citat de BNR în ultimul buletin trimestrial, “aşteptările pe termen scurt sugerează menţinerea caracterului eterogen al condiţiilor pe piaţa muncii la nivelul principalelor sectoare: perspective negative în construcţii şi în servicii, respectiv semnale de ameliorare relativă în industrie şi, mai vizibil, în comerţ”.

     

  • Spania nu mai are acelaşi rating cu România, după ce Moody’s a îmbunătăţit calificativul ţării

     Spania şi-a “reechilibrat” economia spre un model mai sustenabil de creştere, sprijinit prin reforme structurale care au consolidat competitivtatea externă economiei, reuşind totodată să reducă gradul de îndatorare pe plan intern, se arată într-un comunicat al Moody’s.

    De asemenea, agenţia de rating salută reformele structurale ample adoptate de guvern, în special în ceea ce priveşte piaţa muncii şi sistemul public de pensii.

    Agenţia notează cu plus şi reforma fiscală atât la nivelul guvernului central, cât şi al autorităţilor regionale, şi restructurarea sistemului bancar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania din România care nu îşi lasă angajaţii să stea pe scaun şi îi obligă să citească

    Într-o discuţie cu Business Magazin, managerul a arătat că lucrează în picioare, la un birou înălţat care nu are scaun. Iar aceasta este doar una dintre alegerile contra curentului care îi stau în fire, printre care se mai află şi renunţarea la televizor sau la fatalismul majorităţii. În ce priveşte previziunile catastrofice legate de criză, “Sitting is killing you” (Statul pe scaun te omoară), spune Dan Ştefan, referindu-se nu doar la sedentarism, ci şi la faptul că “astfel ai o postură aparte, dar eşti şi mai activ, mai energic”. Totodată, managerul alcătuieşte şi lista de lecturi obligatorii a angajaţilor, evaluaţi periodic, ca la şcoală.

    Angajaţii Autonom-Rent-a-Car îşi au  biroul în nordul Bucureştiului, în apropiere de aeroportul Băneasa, locul unuia dintre cele 36 sedii Autonom, o afacere cu venituri de 5,5 milioane de euro în 2011. Compania închiriază maşini de zeci de mii de euro – Audi A7 sau VW Touareg de peste 60.000 de euro – dar mai ales Dacii sau Skode deoarece “ne ferim în general de maşini foarte scumpe, preţul mediu de achiziţie din flotă fiind sub 10.000 euro plus TVA”.

    Citiţi aici povestea afacerii Autonom-Rent-a-Car şi a fondatorilor acesteia.

  • Cum a ajuns România în clubul select al ţărilor care contează cu adevărat în industria auto mondială

    Turcia este una dintre cele mai dinamice economii ale lumii, unde anual se produc peste un milion de autovehicule, dintre care puţin peste jumătate reprezintă autoturismele. Mai mult, apropierea de Europa, dar şi lipsa inconvenientelor de a fi o ţară membră a Uniunii Europene au făcut din această ţară un magnet pentru constructorii auto. Aici nu se produc doar Fiat sau Renault, care întâi s-au concentrat pe maşini ieftine, ci şi Hyundai, constructorul coreean preferând Turcia pentru construcţia primei fabrici din afara ţării natale.

    Care este legătura dintre Dacia şi Hyundai? Ambele concurează cu anumite modele pe un palier de preţ similar, în jurul sumei de 10.000 de euro, ambele urmăresc obţinerea unui cost de producţie cât mai redus şi vor să cucerească piaţa europeană.

    Din acest motiv, Steffen Gaenzle, specialistul firmei de consultanţă AT Kearney pentru industria auto, este de părere că România ar trebui să urmeze modelul Turciei şi să fie poarta din est a intrării în Europa pentru industria auto.

    În vara acestui an, atât Dacia, cât şi Hyundai au organizat vizite în cadrul uzinelor din Mioveni şi Izmit, Turcia, prima fiind cea mai mare platformă industrială a Renault, iar a doua, prima fabrică a sud-coreenilor din Europa, cu toate că se află pe partea asiatică a Turciei.

    În ambele uzine se produc automobile apropiate – Sandero şi Hyundai i20 – acestea având preţuri relativ asemănătoare, dar accente diferite: Dacia Sandero mizează în primul rând pe un preţ de pornire cât mai mic, de 6.990 de euro, cu toate că astăzi extrem de puţini clienţi achiziţionează un automobil cu o echipare demnă de începutul secolului trecut, în timp ce la Hyundai miza este un automobil mai modern şi cu mai multe opţionale disponibile. Iar aici încep diferenţele.

    Spre exemplu, în timp ce la Mioveni este produs un automobil care obţine patru stele la testele de siguranţă Euro NCAP, la Izmit este asamblat unul de cinci stele, care oferă mai multă siguranţă.
    Diferenţele dintre cele două uzine pornesc în primul rând de la ideea de bază: la Dacia se mizează pe oameni, în timp ce la Hyundai pe roboţi. Dacă la Dacia salariul mediu este undeva la 2.600 de lei net, iar cei de pe bandă au undeva în jur de 2.000 de lei, la Hyundai în Turcia un operator are echivalentul în dolari a peste 3.500 de lei.

    „La noi în uzină salariile au crescut şi angajaţii au peste 1.000 de dolari. Şi la nivel de ţară salariul mediu a crescut, chiar dacă numai cu rata inflaţiei„, spune unul dintre inginerii de pe platforma industrială a coreenilor. În România însă, la Dacia, lucrează 13.500 de angajaţi dintre care 8.000 – 9.000 în uzina auto, iar acest lucru scoate în evidenţă diferenţele. În timp ce la Dacia la presaj cele mai multe operaţiuni sunt coordonate de muncitori, nevoiţi să stea foarte aproape de maşinile de sute de tone şi să îndure condiţii de muncă nu dintre cele mai bune, la Hyundai procesul este automatizat 100%, iar unitatea de presaj este închisă. Rezultatul? Uzina poate fi foarte uşor comparată cu o sală de operaţii din punctul de vedere al curăţeniei. Dar, la Hyundai, cu toate că au o treime din producţia de la Dacia, numărul angajaţilor din fabrica auto este de 1.600 de oameni, adică de aproape şase ori mai mic decât la Mioveni.

     

  • Studiu: Generaţia Y nu crede că productivitatea ar trebui măsurată în numărul de ore petrecute la birou

    Cei din Generaţia Y solicită existenţa unui echilibru între timpul alocat vieţii personale comparativ cu cea profesională, 71% dintre respondenţi indicând că cerinţele actuale ale locului de muncă interferează cu sfera personală.

    Mai mult, 64% dintre cei din Generaţia Y şi-ar dori să muncească ocazional de acasă, iar 66% dintre aceştia vor un program de muncă flexibil. Cei din Generaţia Y nu cred că productivitatea ar trebui măsurată în numărul de ore petrecute la birou, ci prin rezultatele concrete ale muncii depuse. Ei văd munca drept o „acţiune”, nu un „loc”. Un procent semnificativ dintre angajaţii din Generaţia Y (15% dintre bărbaţi şi 21% dintre femei) declară chiar că ar fi dispuşi să renunţe la o parte din remuneraţie şi să accepte un ritm mai lent al promovărilor pentru a se putea bucura de un program mai scurt de lucru.

    Flexibilitatea Generaţiei Y reiese şi din disponibilitatea către o carieră internaţională: 37% dintre cei din această generaţie şi-ar dori să profite de oportunităţile de carieră din străinătate.  Aceştia spun că formarea unei culturi a muncii orientată pe echipă şi oportunităţile de muncă interesante – inclusiv detaşările internaţionale – sunt importante pentru satisfacţia lor profesională.

    Deşi există percepţia că Generaţia Y nu este la fel de dedicată muncii, comparativ cu colegii lor mai vârstnici, studiul arată că nivelul de dedicare este totuşi similar. “Este vital să înţelegem că deşi motivele pentru rămânerea în organizaţii sau părăsirea acestora sunt aceleaşi pentru angajaţii de toate vârstele, importanţa lor relativă diferă. Cei din Generaţia Y au aşteptări mai mari de a fi susţinuţi şi apreciaţi pentru contribuţia muncii lor, vor să facă parte dintr-o echipă armonioasă şi să aibă parte de flexibilitate în programul şi modul de lucru.

    Pe de altă parte priorităţile Generaţiei X constau în crearea oportunităţilor de dezvoltare profesională si remuneraţie adecvată. Organizaţiile trebuie să îşi modeleze strategia de managementul talentelor pentru a răspunde acestor nevoi şi a se poziţiona cât mai bine pentru viitor”, a declarat Horaţiu Cocheci, Senior Manager, Liderul Echipei de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

    Studiul prezintă şi câteva posibile căi de acţiune pentru companii, pentru motivarea angajaţilor din Generaţia Y:

    1. Crearea unei culturi a muncii flexibile: companiile pot adopta politici care să ofere un echilibru mai mare între viaţa personală şi cea profesională, oferindu-le angajaţilor mai multă flexibilitate în alegerea locului de muncă şi a programului de lucru, fără a formaliza aceste acorduri.
    2. Folosirea avantajelor tehnologiei moderne. Organizaţiile se pot concentra pe accelerarea integrării tehnologiilor moderne pentru a le permite angajaţilor mai multă flexibilitate în muncă şi mai multă eficienţă. Pentru Generaţia Y acest lucru este un imperativ – aceştia se aşteaptă să aibă la dispoziţie cele mai bune instrumente pentru colaborare şi implementare.
    3. Creşterea transparenţei în materie de politici de remunerare şi evoluţie profesională. Este nevoie de înlăturarea necunoscutului în legătură cu deciziile de recompensare şi de oferirea unui grad mai mare de transparenţă cu privire la traseul profesional al angajaţilor. Companiile ar trebui să creeze un sistem coerent de recompensare care să recunoască valoarea muncii angajaţilor. 
    4. Întreţinerea unui sentiment de comunitate şi apartenenţă. Companiile pot pune accentul pe munca în echipă, să ofere apreciere şi susţinere din partea managerilor şi să le ofere angajaţilor feedback onest, faţă în faţă şi în timp real.
    5. Introducerea sau accelerarea unui program de mobilitate la nivel global. Companiile pot lua în calcul programele globale de mobilitate, cu detaşări în străinătate pe termen scurt sau lung. Oferirea unor astfel de oportunităţi nu contribuie doar la dezvoltarea angajatului care beneficiază de un astfel de stagiu, ci şi la apariţia unui nucleu de viitori lideri cu o mentalitate cosmopolită.

  • 9 lucruri banale care îi costa miliarde pe americani

     1. Mahmureala

    Dacă tu nu te simţi bine după o băută prelungită, imaginează-ţi efectele la nivel global. Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor a făcut o simulare cu rezultate surprinzătoare: mahmureala costă economia americană circa 220 de miliarde de dolari anual. Pentru fiecare pahar băut “în plus”, americanul are o scădere de productivitate egală cu 1,37 de dolari pe oră.

    2. Conducerea neatentă

    Centrul pentru Studierea Riscurilor de la Harvard a determinat că împărţirea atenţiei între condusul maşinii şi alte activităţi cauzează o pierdere economică lunară de 3,58 miliarde de dolari – incluzând tratarea rănilor, acoperirea distrugerilor provocate de şoferi, costul proceselor, etc.

    3. Întârzierea zborurilor

    Un raport al Administraţiei Aviatice Federale (FAA) arată că doar cheltuielile directe referitoare la întârzierea zborurilor avioanelor se ridică la 32,9 miliarde de dolari anual. FAA nu a putut face o estimare a costurilor suplimentare, cum ar fi sumele pierdute de pasageri din cauza întârzierilor.

  • Coşmarul angajaţilor din România: „Birourile open space sunt pentru productivitate ca frâna de mână pentru maşina în mers

    ÎNCERCAREA COMPANIILOR DE A ÎNCURAJA MUNCA ÎN ECHIPĂ ŞI, DECI, stimularea creativităţii angajaţilor prin „obligarea” acestora să lucreze în birouri de tip open space a afectat negativ capacitatea de concentrare a angajaţilor – arată un studiu recent realizat de compania de design Gensler. Cercetarea, realizată pe un eşantion de peste 2.000 de angajaţi din companii cu domenii de activitate diferite, arată că locuri de muncă eficiente includ atât spaţiile închise, liniştite, cât şi zonele „de colaborare„, în care angajaţii au posibilitatea să lucreze împreună, dar numai dacă doresc, scrie The Wall Street Journal.

    „Căştile wireless pe care le-am primit cadou recent au fost un lux pentru productivitate. Am un coleg care rezolvă toate problemele prin telefon, de zici că nu ştie să folosească e-mailul, iar alţi colegi vorbesc prea multe lucruri personale, mi-a ajuns”, spune Laura, angajată într-o firmă de IT de pe piaţa locală. Mai în glumă, mai în serios, specialiştii vorbesc deja despre faptul că „noii pereţi” din birourile de tip open space au devenit căştile, fără de care unii angajaţi nu se pot concentra deloc pe sarcinile de la serviciu, preferând muzica în locul discuţiilor.

    UN REZULTAT SURPRINZĂTOR AL CERCETĂRII GENSLER ARATĂ CĂ ANGAJAŢII DEDICĂ MAI MULT TIMP ACTIVITĂŢILOR CARE LE SOLICITĂ CONCENTRAREA, cum ar fi cititul mail-urilor sau scrierea de linii de cod, mai mult decât în anii precedenţi, deşi, paradoxal, noile modalităţi de organizare a birourilor erau menite să stimuleze munca în echipă şi, astfel, activităţile să se fie făcute mai rapid. Cercetătorii au constat însă că scăderea puterii de concentrare conduce la o creştere a perioadei în care angajaţii duc la bun sfârşit sarcinile complexe.

    „Birourile open space pentru productivitate sunt ca frâna de mână pentru maşina în mers. Principala problemă a birourilor de tip open space este că timpul petrecut de un angajat neîntre-rupt pe un subiect anume este fărâmiţat. Acest fapt duce la întârzieri în încheierea unor sarcini ce necesită concentrare: bugete, rapoarte, planuri, rezolvări de probleme, pregătirea unor prezentări, şi generează adeseori rezultate mai slabe decât dacă oamenii s-ar fi putut concentra în linişte pe subiectele respective„, explică Octavian Pantiş, managing director al firmei de training TMI Training&Consulting.

    De asemenea, studiul Gensler arată că şi angajaţii suficient de norocoşi încât să aibă propriile birouri, „închise„, trebuie să se confrunte cu momente de întrerupere „digitale„. Studiul mai arată că doar 54% dintre angajaţii cu birouri private au spus că lucrează într-un mediu propice pentru activităţi care presupun concentrare efectivă, în timp de 38% dintre aceştia spun că adesea momentele lor de concentrare sunt întrerupte de ceilalţi.

    DACĂ VOR SĂ FACĂ O MUNCĂ DE CALITATE, OAMENII VIN MAI DEVREME, stau mai târziu sau vin sâmbăta, pentru a putea lucra în linişte. Unii dintre clienţii noştri au grupat oamenii în open space nu după departamente, ci după «cine cu cine are treabă»  – adică unii dintr-un departament stau lângă unii din alt departament şi lângă alţii din altă parte pentru a putea comunica mai uşor pe proiectele comune pe care le desfăşoară. Este un mod de a direcţiona zgomotul de fond spre ceva util„, mai spune Pantiş.

    Angajaţii tineri, în special cei din generaţia Y, născuţi după 1980, sunt mai interesaţi să înveţe de la colegii lor şi să acumuleze mai multe cunoştinţe de la cei mai experimentaţi prin comparaţie cu angajaţii mai în vârstă, arată alte cercetări. Astfel, spaţiile deschise ar trebui să fie o modalitate de a sprijini învăţarea şi oportunităţile de mentorat.
    „Tinerii angajaţi vor performa cel mai bine într-un spaţiu care le va reflecta valorile şi unde se vor simţi liberi în a interacţiona şi a se exprima. Nevoia de socializare este puternică, de aceea locurile informale de întâlnire vor fi locul de naştere a celor mai creative idei, dar şi o oportunitate de a realiza un «teambuilding de 5 minute»„, spune Oana Sîrbu, associate în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Colliers.