BusinessMagazin

Tag: producator

  • Gigantul Xiaomi, al treilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, a fost inclus de americani pe „lista neagră” a companiilor care ar avea legături cu armata Chinei

    Producătorul chinez de smartphone-uri Xiaomi a fost inclus de administraţia Trump pe „lista neagră”, acolo unde ajung companiile chineze despre care americanii consideră că ar avea legături cu armata Chinei, potrivit Tech Crunch.

    Conform unui raport al Departamentului Apărării din SUA, un total de nouă companii au fost incluse joi pe această listă.

    Xiaomi a fost al treilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume în T3 2020, depăşind Apple, dar situându-se în spatele Samsung şi Huawei, conform datelor de la compania de cercetare de piaţă IDC.

    În luna noiembrie, Donald Trump a semnat un ordin executiv, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021, prin care a interzis investiţiile în companiile proiectate pentru a sprijini eforturile militare, informaţionale şi de securitate ale aparatului chinez. Huawei, producătorul de chipuri SMIC şi cei mai mari trei operatori telecom din China sunt printre ţintele acestei liste.

    „Lista neagră” pe subiectul sprijinului faţă de armată este diferită decât „lista neagră” întocmită de Departamentul de Comerţ, care a tăiat legăturile dintre Huawei, DJI, SenseTime şi alte companii de tehnologie chineze cu furnizorii lor din SUA, pe fondul temerilor legate de securitatea naţională.

    Xiaomi a transmis că „nu este controlat de armata chineză sau afiliat al acesteia”.

    La fel ca lista operată de Departamentul de Comerţ, această listă a stârnit confuzie referitor la modul în care vor fi aplicate măsurile.

    După ce administraţia Trump a impus sancţiuni pentru operatorii China Mobile, China Unicom şi China Telecom, bursa de la New York a făcut trei mutări: a anunţat delistarea celor trei companii, apoi a decis că nu o va face după discuţii cu autorităţile de reglementare, dar în final a revenit asupra deciziei şi a anunţat că le va delista.

  • Avertismentul CEO-ului producătorului de vaccinuri Moderna, care ne schimbă modul în care ne uităm la viaţă: Va trebui să trăim cu Covid „pentru totdeauna”

     
    CEO-ul producătorului de vaccinuri anti-COVID-19 Moderna a avertizat că virusul care a zguduit planeta va rămâne printre noi „pentru totdeauna”, potrivit CNBC. 
     
    „Cred că va trebui să trăim cu acest virus printre noi, cred, totdeauna”, a spus Stephane Bancel într-o discuţie tip panel la JP Morgan Healthcare Conference. Oficialii din domeniul sănătăţii vor trebui să fie permanent în alertă, pentru a identifica eventualele noi variante ale virusuri, astfel încât oamenii de ştiinţă să producă vaccinuri pentru a lupta împotriva lor. 
    Cercetători din Ohio au declarat, de pildă, că au descoperit noi variante posibil originare în Statele Unite şi care au devenit tulpinile dominante din Columbus, Ohio, într-o perioadă de trei săptămâni, între finalul lui decembrie şi începutul lui ianuarie în Columbus, Ohio. 
     
    Cercetătorii de la Pfizer au declarat că vaccinul dezvoltat în parteneriat cu BioNTech pare să fie eficient în ceea ce priveşte noua tulpină de virus, din Regatul Unit, precum şi al unei variante găsite în Africa de Sud. 
     
    Vaccinul Moderna a fost autorizat de autoritatea de profil din Statele Unite (Food and Drug Administration) pentru a fi folosită de americanii care au peste 18 ani. Alte studii trebuie să fie realizate pentru a vedea dacă poate fi administrat şi copiilor, al căror sistem imunitar poate reacţiona diferit de cel al adulţilor. 
     
    În lume există alte patru coronavirusuri care sunt endemice, dar niciunul nu este la fel de contagios sau mortal precum COVID-19, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. 

  • O nouă lovitură dată de Tesla. După ce a devenit a şasea cea mai valoroasă companie din lume, intră şi pe cea mai mare piaţă auto la nivel global

    Tesla se află în prezent în căutarea unui director de design în China şi plănuieşte să deschidă un nou studio în Shanghai sau Beijing, potrivit unor surse citate de agenţia de ştiri Reuters.

    Managerii de resurse umane ai constructorului american caută candidaţi „bi-culturali”, cu cel puţin 20 de ani de experienţă, care sunt familiarizaţi cu gusturile cetăţenilor chinezi şi pot acoperi decalajele dintre SUA şi China.

    Câţiva candidaţi au fost intervievaţi de Franz von Holzhausen, global design chief în cadrul Tesla, însă momentan nu este clar numărul de candidaţi care au fost abordaţi de companie şi recrutori.

    Tesla a înregistrat o creştere impresionantă în primele zile ale anului. Capitalizarea de piaţă a ajuns la 834 de miliarde de dolari, fapt ce face din producător a şasea cea mai valoroasă companie la nivel mondial, peste Facebook, Berkshire Hathaway şi Alibaba.

    Săptămâna trecută, CEO-ul şi fondatorul Elon Musk, care deţine 21% din acţiunile Tesla, l-a depăşit pe şeful Amazon Jeff Bezos şi a devenit cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 209 miliarde de dolari.

    China reprezintă cea mai mare piaţă auto din lume şi a doua piaţă pentru Tesla după Statele Unite. Potrivit firmei de consultanţă LMC Automotive, vânzările de maşini electrice din China pot ajunge la 1,5 milioane în 2021. Anul trecut, Tesla a livrat 499.550 de automobile, cu doar 450 de unităţi sub ţinta de 500.000.

    Două dintre sursele citate de Reuters spun că modelul dezvoltat pentru piaţa chineză ar fi unul low-cost, cu un preţ estimat la 25.000 de dolari

     

  • Mutare fulger: Producătorul auto Audi vrea să elimine motoarele cu ardere internă în 10-15 ani şi să vândă doar vehicule electrice

    Producătorul auto Audi, parte a grupului Volkswagen, vrea să elimine motoarele cu ardere internă din portofoliul companiei în următorii 10-15 ani şi să vândă doar vehicule electrice, conform săptămânalului german WirtschaftsWoche, citat de Reuters.

    Compania lucrează în prezent la un calendar concret pentru acest plan şi ar putea începe în lunile următoare să anunţe termene fixe pentru oprirea producţiei în cazul vehiculelor cu motoare cu ardere internă.

    Articolul din presa germană îl citează pe Markus Duesmann, CEO-ul Audi, care a declarat că „protejarea mediului înconjurător şi succesul economic merg bine împreună”.

  • Niciun mare producător de echipamente sportive nu mai are colaborări cu fabricile din România

    Adidas şi-a produs pantofii în România încă dinainte de capitalism, colaborarea cu celebra fabrică Pionierul fiind cunoscută pe plan local, acordul fiind semnat acum circa 50 de ani. Fabria este acum istorie, la fel şi colaborarea dintre cele două părţi, scrie Ziarul Financiar.

    Astăzi, pe lista de furnizori ai grupului german nu mai există nicio companie din România. Pe lista de furnizori a grupului, listă updatată la 1 august 2020, apărea o singură firmă locală, este vorba de SMS România din Satu Mare. Oficialii companiei locale au declarat însă acum circa o lună că această colabolare a fost sistată între timp.

    Astfel, grupul german Adidas, unul dintre cei mai cunoscuţi jucători din lume de pe piaţa echipa­mentelor sportive, care are peste 650 de furnizori în lume, nu mai produce în România.

    El colaborează însă cu companii din toate colţurile lumii, care produc atât bunuri finite, cât şi componente. Este interesant de observat că pe listă apar firme din Argentina şi Brazilia ori Vietnam şi Cambodgia. Totuşi, producţia Adidas nu se petrece doar în ţări subdezvoltate, cu forţă de muncă ieftină, ci şi în state precum Canada sau Austria ori Belgia. Din Europa sunt prezente companii din peste 15 ţări, însă în cazul Poloniei, Rusiei, Lituaniei, Greciei sau Austriei e vorba de o singură firmă care produce bunurile Adidas.

    Situaţia Adidas este una particulară, dat fiind că în cazul Puma spre exemplu, un alt nume major din producţia de echipamente sportive, partenerii sunt în proporţie de 100% din Asia. Este vorba de 120 de companii din ţări precum Cambodgia, China sau Bangladesh. Similară este situaţia Asics, un jucător japonez care şi-a concentrat producţia în special în doar câteva ţări, respectiv: China, Vietnam, Indonezia, Japonia, Cambodgia şi Brazilia. În alte câteva state are parteneriate cu doar 1-2 fabrici. Nicio unitate de producţie din România nu e însă pe listă, dintre ţările europene făcându-şi loc Italia, Olanda, Portugalia şi Slovenia.

    Similar, România nu se găseşte nici pe harta de producţie a altor doi giganţi – Nike şi Under Armour – care au afaceri de miliarde şi care îşi vând produsele în toată lumea, inclusiv pe piaţa locală.

    Astfel, niciunul dintre marii jucători de pe piaţa de echipamente sportive nu mai are colaborări cu fabricile din România, deşi piaţa locală a fost încă dinainte de ’89 unul dintre cei mai mari producători de îmbrăcăminte şi încălţăminte din lume.

    La o privire pe harta de furnizori ai marilor jucători este evidentă orientarea către producători din Asia sau din ţări sărace, unde salariile sunt pe măsură, de multe ori sub 100 de euro pe lună.

    În România, deşi croitoresele şi cusătoresele au printre cele mai mici salarii din economie, de multe ori apropiate de minimul de la nivel naţional, acestea sunt totuşi de câteva ori mai mari ca în Bangladesh sau Cambodgia.

    România a pierdut teren în faţa altor ţări, însă economiştii spun că acest domeniu are o valoare adăugată brută mică, astfel că e bine să se dezvolte alte tipuri de investiţii pe plan local.

    Totuşi, momentan, peste 100.000 de oameni lucrează în industriile de profil, iar sistarea contractelor cu marii jucători poate duce la disponibilizări.

     

  • Niciun mare producător de echipamente sportive nu mai are colaborări cu fabricile din România

    Adidas şi-a produs pantofii în România încă dinainte de capitalism, colaborarea cu celebra fabrică Pionierul fiind cunoscută pe plan local, acordul fiind semnat acum circa 50 de ani. Fabria este acum istorie, la fel şi colaborarea dintre cele două părţi, scrie Ziarul Financiar.

    Astăzi, pe lista de furnizori ai grupului german nu mai există nicio companie din România. Pe lista de furnizori a grupului, listă updatată la 1 august 2020, apărea o singură firmă locală, este vorba de SMS România din Satu Mare. Oficialii companiei locale au declarat însă acum circa o lună că această colabolare a fost sistată între timp.

    Astfel, grupul german Adidas, unul dintre cei mai cunoscuţi jucători din lume de pe piaţa echipa­mentelor sportive, care are peste 650 de furnizori în lume, nu mai produce în România.

    El colaborează însă cu companii din toate colţurile lumii, care produc atât bunuri finite, cât şi componente. Este interesant de observat că pe listă apar firme din Argentina şi Brazilia ori Vietnam şi Cambodgia. Totuşi, producţia Adidas nu se petrece doar în ţări subdezvoltate, cu forţă de muncă ieftină, ci şi în state precum Canada sau Austria ori Belgia. Din Europa sunt prezente companii din peste 15 ţări, însă în cazul Poloniei, Rusiei, Lituaniei, Greciei sau Austriei e vorba de o singură firmă care produce bunurile Adidas.

    Situaţia Adidas este una particulară, dat fiind că în cazul Puma spre exemplu, un alt nume major din producţia de echipamente sportive, partenerii sunt în proporţie de 100% din Asia. Este vorba de 120 de companii din ţări precum Cambodgia, China sau Bangladesh. Similară este situaţia Asics, un jucător japonez care şi-a concentrat producţia în special în doar câteva ţări, respectiv: China, Vietnam, Indonezia, Japonia, Cambodgia şi Brazilia. În alte câteva state are parteneriate cu doar 1-2 fabrici. Nicio unitate de producţie din România nu e însă pe listă, dintre ţările europene făcându-şi loc Italia, Olanda, Portugalia şi Slovenia.

    Similar, România nu se găseşte nici pe harta de producţie a altor doi giganţi – Nike şi Under Armour – care au afaceri de miliarde şi care îşi vând produsele în toată lumea, inclusiv pe piaţa locală.

    Astfel, niciunul dintre marii jucători de pe piaţa de echipamente sportive nu mai are colaborări cu fabricile din România, deşi piaţa locală a fost încă dinainte de ’89 unul dintre cei mai mari producători de îmbrăcăminte şi încălţăminte din lume.

    La o privire pe harta de furnizori ai marilor jucători este evidentă orientarea către producători din Asia sau din ţări sărace, unde salariile sunt pe măsură, de multe ori sub 100 de euro pe lună.

    În România, deşi croitoresele şi cusătoresele au printre cele mai mici salarii din economie, de multe ori apropiate de minimul de la nivel naţional, acestea sunt totuşi de câteva ori mai mari ca în Bangladesh sau Cambodgia.

    România a pierdut teren în faţa altor ţări, însă economiştii spun că acest domeniu are o valoare adăugată brută mică, astfel că e bine să se dezvolte alte tipuri de investiţii pe plan local.

    Totuşi, momentan, peste 100.000 de oameni lucrează în industriile de profil, iar sistarea contractelor cu marii jucători poate duce la disponibilizări.

     

  • Cât de aproape a fost de FALIMENT cel mai valoros şi profitabil producător auto din lume. Dezvăluirea făcută chiar de omul care deţine afacere

    Tesla a devenit cel mai valoros şi, după anumite criterii, cel mai profitabil producător de automobile din lume, dar cu puţin timp în urmă se afla în pragul falimentului, scriu cei de la CNN.

    CEO-ul Elon Musk a scris pe Twitter săptămâna aceasta că afacerea s-a aflat la doar o lună distanţă de a intra în faliment, în perioada în care  se lupta să aducă pe piaţă cel mai bine vândut vehicul al companiei, berlina Model 3. „Lansarea berlinei Model 3 a fost extrem de stresantă şi dureroasă pentru o lungă perioadă de timp – de la mijlocul anului 2017 până la mijlocul anului 2019. Producţia şi logistica au fost un iad”, a povestit antreprenorul pe Twitter.

    Tesla se confrunta pe atunci cu o criză serioasă de numerar, pe măsură ce pierderile creşteau şi compania se străduia să atingă diverse obiective de producţie pentru Modelul 3. Însă Musk nu a dezvăluit acest lucru anterior, deşi a glumit cu privire la o intrare în faliment într-un tweet postat de Ziua Păcălelii din 2018.

    Astăzi, luptele Tesla pentru supravieţuire sunt deja istorie. Compania a raportat recent profituri record, susţinute, o marjă de profit lideră în industrie şi fluxuri de numerar puternice. Acţiunile Tesla (TSLA) au înregistrat la rândul lor o evoluţie puternică, crescând cu peste 400% în acest an.

  • Premieră istorică: Danemarca este primul mare producător de petrol şi gaze care stabileşte clar anul în care opreşte extracţia. Ţara renunţă chiar acum la explorarea de noi zăcăminte

    Danemarca a devenit primul mare producător de petrol din lume care pune o dată exactă pe promisiunea de a opri extracţia de petrol şi gaze, în contextul în care vrea să atingă cât mai rapid unele dintre cele mai ambiţioase obiective de mediu, potrivit Fortune.

    În timp ce Danemarca este cunoscută pentru reţelele eoliene masive şi pentru pistele de biciclete, ţara este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Uniunea Europeană, întrucât îşi desfăşoară activitatea în jurul Mării Nordului.

    Mai mult, guvernul opreşte acordarea de noi licenţe de exploatare pentru petrol şi gaze, a anunţat Ministerul pentru Climă, Energie şi Utilităţi din Danemarca, săptămâna trecută, după un vot al parlamentului.

    „Decizia ţării de a anula a opta licitaţie pentru acordare de noi licenţe de exploatare vine în opoziţie cu motivele pe care le vedem atunci când alte ţări anulează astfel de licitaţii. (…) Dar marchează un precedent important care trebuia făcut. Cu această decizie de a opri permanent licitaţiile, Danemarca devine prima naţiune devoltată care nu doar admite importanţa tranziţiei energetice, ci înţelege şi nevoia de a se da la o parte pentru a permite unor naţiuni mai sărace să beneficieze de bugetele companiilor pentru exploatare, pe măsură ce noi trecem de era petrolului”, a explicat Amy Myers Jaffe, managing director în cadrul laboratorului de politici climatice de la Universitatea Tufts.

    Danemarca a început exploatarea de petrol şi gaze în 1972, iar veniturile din această activitate au jucat un rol cheie în dezvoltarea economică a statului, a menţionat ministerul săptămâna trecută.

    În 2019, Danemarca a înregistrat venituri de aproape 1 miliard de dolari din acest sector. Cele mai recente date disponibile arată că sectorul de petrol şi gaze din Danemarca avea 4.000 de angajaţi în 2016.

    Danemarca are o populaţie de circa 5,8 milioane de oameni.

    Deşi este cel mai mare producător de petrol din Uniunea Europeană, Danemarca este un jucător mic pe piaţa globală, însă ministerul pentru Climă al ţării speră ca mutarea lor să ofere un exemplu, arătând că este posibil să renunţi la această activitate.

  • Proprietarii Balvanyos Resort au deschis în nordul Capitalei un magazin cu specialităţi din Transilvania. Investiţia trece de 50.000 de euro

    Lorand şi Zsuzsanna Szarvadi, proprietarii Balvanyos Resort & Spa din Covasna, au deschis recent în nordul Capitalei un magazin cu specialităţi de la mici producători din Transilvania, în urma unei investiţii de peste 50.000 de euro.

    „Acest magazin este modul nostru de a susţine micii producători din Transilvania în această perioadă extrem de dificilă. Majoritatea furnizorilor noştri sunt afaceri de familie, micuţe, care depind în mare parte de hoteluri şi pensiuni. Acum le-am adus pe toate mai aproape de clienţii noştri din Bucureşti, pentru a se bucura şi acasă de produse tradiţionale. Investiţia în acest magazin a însemnat în mare parte investiţia în amenajarea lui şi în stocuri de marfă”,  explică Lorand Szarvadi, fostul proprietar al reţelei de magazine de electronice şi electrocasnice Domo.

    Amenajarea magazinului a fost făcută folosind influenţe tradiţionale şi elemente de design din zona Transilvaniei. Pe lângă produse realizate în regiune precum pâine cu cartofi bătută de coajă din Covasna, brânzeturi din Transilvania, mezeluri şi carne fără conservanţi, dulciuri artizanale, unitatea include şi o zonă generoasă dedicată degustărilor de vin precum şi un showroom de mobilier realizat de designeri din Transilvania.

  • Producătorul de componente auto Compa Sibiu raportează o scădere cu 100% a profitului net în primele nouă luni din 2020, la 85.880 lei. Afaceri de 373 mil. lei, minus 37,2%

    Producătorul de componente auto Compa Sibiu (simbol bursier – CMP), a încheiat primele nouă luni ale anului 2020 cu un profit net consolidat de 85.880 de lei, în scădere cu 99,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, la afaceri de 372,9 milioane de lei, minus 37,2%, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor din raportul trimestrial publicat luni la bursă.

    “Ca efect al pandemiei declanşate încă din lună martie 2020, producţia mondială de automobile s-a oprit în totalitate, în special în Europa, unde activează majoritatea producătorilor de automobile pentru care firma Compa produce şi livrează produsele fabricate. Din aceste considerente, în cursul Trim.1-2020, în mod special producţia şi implicit livrările au scăzut dramatic. Cifra de afaceri realizată pe Trim.2-2020 va influenţa semnificativ cifra de afaceri pe anul 2020, în general, atât la firma mamă cât şi la firmele afiliate. În acest context, pe ansamblul Grupului Compa nivelul cifrei de afaceri, realizat pe primele 9 luni a reprezentat doar 63,01% din valoarea realizată la acest indicator pe primele 9 luni din anul precedent, 2019”, se arată în raport.

    Compa a avut în primele trei trimestre ale anului venituri totale de 381,2 milioane de lei, în scădere cu 36,7% faţă de perioada similară din 2019, şi cheltuieli totale de 378,4 milioane de lei, cu 33,5% mai mici.

    Compania menţionează că pe fondul creşterii cifrei de afaceri în T3/2020 şi a măsurilor de reducere drastică a costurilor, grupul a reuşit ca la finele celor nouă luni să obţină profit.

    De la începutul anului, acţiunile CMP înregistrează o scădere de 37,5%, pe fondul unui rulaj de 11,4 milioane de lei, emitentul ajungând la 122,5 milioane de lei capitalizare.

    Compa Sibiu este deţinută în proporţie de 19% de Ioan Deac, preşedinte CA şi director general, în timp ce Ioan Miclea deţine 18,8% din numărul de acţiuni.