După aproape un an de stat în închisoare, Dan Voiculescu a primit o veste neaşteptată. Totul a pornit de la DNA, iar jurnaliştii Antena 3 au fost prinii care au reacţionat. „Veţi vedea ce o să apară zilele următoare”, a comentat Radu Tudor în direct, dezvăluind practic planul pus la punct de trustul media al lui Voiculescu pentru a gestiona situaţia.
Tag: Procuror
-
Procurorul de la Parchetul Tribunalului Bucureşti prins în flagrant luând mită a fost reţinut
Crişu urmează să fie prezentat la instanţă cu propunere de arestare preventivă.
Magistratul a fost audiat mai multe ore la DNA, după ce procurorii l-au prins în flagrant, într-o cafenea din Bucureşti, în timp ce primea 2.000 de euro de la un inculpat pentru a interveni în rezolvarea dosarului său, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Procurorul i-ar fi pretins 3.000 euro şi un telefon mobil inculpatului, care avea dosar la o altă unitate de parchet.
El a putut fi reţinut de anchetatori fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii, fiind vorba de o infracţiune flagrantă.
-
Procuroarea Lora Constantinescu, eliberată din funcţie de Iohannis, după condamnarea la închisoare
Semnarea decretului de eliberare din funcţie de către preşedintele Klaus Iohannis a venit după ce Lora Constantinescu, fost prim-procuror adjunct al Parchetului Judecătoriei Buftea, a fost găsită vinovată, la începutul lunii martie, de trafic de influenţă şi condamnată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani de închisoare cu executare.
Instanţa a mai dispus în cazul Lorei Constantinescu interzicerea unor drepturi, pe o perioadă de cinci ani, decizia fiind definitivă.
Preşedintele a mai semnat decretele privind eliberarea din funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Aureliei Motea, eliberarea din funcţia de judecător la Curtea de Apel Ploieşti a lui Traian Logojan şi eliberarea din funcţia de judecător grad profesional de curte de apel la Tribunalul Neamţ a lui Iulian Mitrofan, pe motiv de pensionare.
Klaus Iohannis a mai semnat luni decretul privind acordarea gradului de general de brigadă – cu o stea, colonelului Cobiliţă Ioan, din Ministerul Apărării Naţionale şi trecerea acestuia în rezervă cu noul grad.
-
Producţie record la DNA. 86 de procurori şi 9.100 de dosare
Kovesi a subliniat că în 2014 a fost înregistrat cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi: DNA a cerut Parlamentului încuviinţarea arestării a nouă parlamentari şi a 12 actuali şi foşti miniştri.
În total, anul trecut au fost 317 rechizitorii întocmite de procurorii anticorupţie, iar peste 1.100 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, majoritatea infracţiunilor investigate fiind reprezentată de fraude privind procedurile de achiziţii publice, cu peste 700 de cauze.
Kovesi a criticat din nou prestaţia Finanţelor la capitolul recuperării prejudiciilor identificate de DNA (peste 310 mil. euro în 2014, de peste 3 ori mai mult decât în 2013), critică reluată şi de preşedintele Klaus Iohannis, prezent la bilanţul DNA, care a calificat drept inacceptabil faptul că Finanţele nu au recuperat decât cca 10% din prejudicii. Iohannis a replicat şi propunerii lui Kövesi privind o suplimentare a personalului DNA cu încă 50 de procurori, spunând că ”o analiză serioasă ar putea conduce la sporirea resurselor pentru DNA, fie că vorbim de spaţii de lucru, resurse umane sau buget, pentru că ar fi o investiţie în viitorul naţiunii noastre„.
-
Procurorul DIICOT care a luat mită 600 de lei şi un miel, trimis în judecată de DNA
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) îl acuză pe Victor Grigoraş de două infracţiuni de luare de mită, din care una în formă continuată.
Anchetatorii arată în rechizitoriu că, în luna ianuarie, la solicitarea unui administrator de firmă, procurorul de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Tulcea a făcut “demersurile necesare în vederea găsirii unei căi de preluare, de la o altă unitate de parchet, a unui dosar penal în care persoana menţionată era parte”.
În schimbul “ajutorului” acordat, în 18 aprilie, procurorul Victor Grigoraş a primit suma de 600 de lei, precum şi un miel, care a fost trimis unei persoane din anturajul procurorului, susţin anchetatorii.
“Pentru acelaşi ajutor şi de la aceeaşi persoană, la data de 28.04.2014, suspectul Grigoraş Victor a pretins o sumă de bani, pentru un agent de poliţie din cadrul Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Tulcea”, conform unui comunicat de presă al DNA transmis vineri agenţiei MEDIAFAX.
Tot în 28 aprilie, Grigoraş ar fi acceptat să primească 5.000 de lei de la Harba Omar, reprezentant al unor firme, suspect într-o cauză penală pe care magistratul o instrumenta, care i-a solicitat să intervină la conducerile Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Brăila şi Ialomiţa, pentru ca cele două instituţii să soluţioneze favorabile solicitările de export formulate de societăţile respective.
În vederea confiscării speciale şi a garantării cheltuielilor judiciare, s-a instituit sechestru asigurator asupra unui imobil ce îi aparţine lui Victor Grigoraş şi asupra unei sume de bani aflată în contul inculpatului Harba Omar.
În acest dosar, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
-
Percheziţii la Parchetul Orşova şi la locuinţa şefului instituţiei, fiind vizate fapte de corupţie. Şefa Parchetului, ridicată de procurori
Prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Orşova, Carmen Sîrboiu, suspectată de DNA că ar fi lua mită de la oameni de afaceri cărora le promitea că va interveni la factori de decizie în cazul unor presupuse fapte de evaziune comise de aceştia, a fost ridicată de anchetatori de la locuinţa sa.
Marţi dimineaţă, în jurul orei 9.45, prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Orşova, Carmen Sîrboiu, a fost ridicată de la locuinţa sa din Drobeta Turnu Severin, unde anchetatorii au făcut percheziţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Carmen Sârboiu este transpoortată, cu o dubă a Poliţiei, la sediul Parchetului Judecătoriei Orşova, unde ar urma să aibă loc percheziţii.
Totodată, de la locuinţa prim-procurorului Parchetului Judecătoriei Orşova procurorii DNA au ridicat o cutie cu documente.
La ora transmiterii acestei ştiri, în acest dosar au loc percheziţii şi la Liceul “Traian Lalescu” din Orşova, dar şi la sedii de firme şi la locuinţele unor oameni de afaceri.
Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii anticorupţie fac, marţi dimineaţă, opt percheziţii în judeţul Mehedinţi, într-un dosar în care sunt vizate fapte de corupţie.
Surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că prim-procurorul Carmen Sîrboiu este suspectată că ar fi lua mită de la oameni de afaceri, cărora le promitea că va interveni la factori de decizie în cazul unor presupuse fapte de evaziune pe care le făceau aceştia. Şeful Parchetului Orşova ar fi primit, în schimb, bani şi bunuri, printre care materiale de construcţii, iar la cele două vile ale sale ar fi fost trimişi oameni să lucreze.
-
Procurorul general al României: Ameninţarea Lukoil “dacă mâine nu ridici sechestrul, noi plecăm” pune presiune pe procuror
Declaraţia a fost făcută la finalul şedinţei plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în contextul în care Tiberiu Niţu a fost întrebat cum vede “ameninţarea” Lukoil că ar putea închide rafinăria Petrotel dacă procurorii nu ridică sechestrul asigurător.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a spus că nicio companie nu are voie să ameninţe că vor rămâne oameni fără locuri de muncă dacă nu se ridică un sechestru instituit de procurori.
“Punctual, faptul că o companie, indiferent de natura ei, că este românească, că este o companie internaţională, nu are voie să facă afirmaţii, ca şi oamenii politici, de acest gen. În sensul că ameninţi ca în situaţia în care nu se ridică sechestrul, practic, acei 3.500 de oameni vor rămân fără locuri de muncă. Eu cred că normalitatea este ca procurorii să îşi vadă mai departe de treabă”, a spus judecătoarea Livia Stanciu.
Vicepreşedintele CSM, procurorul Gheorghe Muscalu, a anunţat că Inspecţia Judiciară va analiza afirmaţiile făcute de reprezentanţii Lukoil cu privire la ridicarea sechestrului de către procurori.
Muscalu a precizat că Inspecţia Judiciară va prezenta concluziile în acelaşi raport privind independenţa justiţiei în care vor fi analizate şi afirmaţiile premierului Victor Ponta despre ancheta procurorilor la Lukoil, precum şi ale preşedintelui Traian Băsescu şi senatorului Varujan Vosganian, despre dosarul Microsoft şi, respectiv, despre condamnarea lui Sorin Roşca Stănescu.
Vicepreşedintele pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil, Vladimir Nekrasov, a declarat miercuri, la Ploieşti, că a încheiat o înţelegere cu procurorii români şi că până vineri conducerea grupului petrolier va decide dacă va închide sau nu rafinăria Petrotel.
“Ar fi păcat să trebuiască să oprim rafinăria. Am investit mulţi bani aici”, a spus Nekrasov, într-o întâlnire cu presa.
El a adăugat ca marţi a avut întâlniri cu procurorul care anchetează dosarul Petrotel, cu vicepremierul Liviu Dragnea şi cu ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.
“Înţelegem foarte bine că ei (Dragnea şi Nicolescu, n.r.) nu au cum să intervină într-o anchetă a procuraturii. Lor de asemenea le pare rău că în cazul opririi rafinăriei vor trebui să revizuiască în minus bugetul ţării”, a adăugat Nekrasov.
El consideră că acuzaţiile aduse rafinăriei sunt nefondate şi a precizat că Parchetul nu i-a prezentat niciun document din care să reiasă vreun prejudiciu.
“Nu am văzut lucruri concrete, doar fraze generale”, a spus el, adăugând că a ajuns la o înţelegere cu Parchetul, dar fără să ofere detalii.
“Am ajuns la unele compromisuri pe care le vom raporta mâine (joi, n.r.) conducerii Lukoil. Dacă conducerea Lukoil îşi va da acceptul, repornim rafinăria. Dacă nu, nu. Noi considerăm că taxele de 700 milioane de dolari plătite până acum în acest an pot reprezenta măsuri asiguratorii”, a continuat Nekrasov.
El a afirmat că acuzaţiile procurorilor sunt nefondate. “Astăzi am convenit măsuri asigurătorii care vor fi în vigoare pe perioada cercetării (…) Considerăm acuzaţiile neîntemeiate. Persoanele fizice care au făcut aşa ceva să fie sancţionate, iar din acest punct de vedere, vom acorda tot sprijinul nostru la desfăşurarea anchetei”, a continuat acesta.
Nekrasov a precizat că în prezent se află sub sechestru stocurile strategice de ţiţei şi produse petroliere ale Petrotel, respectiv 100.000 tone ţiţei şi circa 60.000 tone de benzină şi motorină. De asemenea, tot patrimoniul rafinăriei este sub sechestru, precum şi debitul pe care Lukoil România îl are către Petrotel.
“Pentru noi a fost o lovitură foarte mare oprirea rafinăriei, ne-a surprins această decizie”, a mai spus Nekrasov.
Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a făcut săptămâna trecută percheziţii la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.
Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.
Luni, premierul Victor Ponta spunea că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului Lukoil, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea persoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.
Sindicatul şi directorul general ai Petrotel-Lukoil i-au solicitat premierului Victor Ponta sprijin pentru continuarea activităţii şi deblocarea conturilor companiei, spunând că astfel pot fi plătite salariile angajaţilor, pot fi achiziţionate materiale şi pot fi plătiţi furnizorii.
Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a precizat că deciziile luate în cazul S.C. Petrotel Lukoil SA au rezultat în urma discuţiilor cu reprezentanţii conducerii societăţii şi “nu urmare unor declaraţii cu caracter public făcute de persoane din spaţiul politic”.
Precizarea a fost făcută după ce premierul Victor Ponta a declarat – în contextul sechestrului impus iniţial la Lukoil şi opririi fabricii – că Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea persoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi, apreciind că nimeni nu fugea din ţară cu conductele companiei.
Declaraţiile lui Ponta şi decizia ulterioară a procurorilor de ridicare parţială a sechestrului au determinat reacţii politice, dar şi reacţia CSM, care joi a decis să sesizeze Inspecţia Judiciară.
-
Mazăre: Poate nu ar fi trebuit să spun acea înjurătură foarte populară. Văd că s-au inflamat foarte – FOTO
Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, a spus, în contextul în care Direcţia Naţională Anticorupţie a sesizat Parchetul instanţei supreme, după ce edilul l-a înjurat pe procurorul DNA care a dispus să fie dus la audieri, că el s-a referit la un sistem care acţionează pe nedrept, iar acest lucru îl va spune în continuare, pentru că nu s-a speriat.
“După 25 de ani de la Revoluţie, cred că ai voie să înjuri sistemul, că de-aia l-am dat jos pe Ceauşescu. După 25 de ani, ajungem la o situaţie în care eram şi în perioada respectivă: dacă înjurai sistemul, riscai să intri în puşcărie. Au fost nişte afirmaţii nu referitoare la un om anume, ci la un sistem, care, eu cred, că este represiv şi acţionează pe nedrept, şi la ordine politice. Lucrul ăsta o să-l spun în continuare, să nu credeţi că m-am speriat”, a spus Mazăre, la Curtea de Apel Bucureşti, unde se judecă dosarul său privind retrocedarea ilegală a unor terenuri din Constanţa.
Întrebat dacă a fost o ieşire de care acum îi pare rău, Mazăre a spus: “Nu neapărat, nu aş putea să spun, pentru că în esenţă critica era aceeaşi. Sigur că am folosit aceea înjurătură foarte populară, poate nu ar fi trebuit să o spun, pentru că văd că s-au inflamat foarte”.
Radu Mazăre s-a catalogat drept un “vânat de lux”, adăugând că asupra sa se fac “presiuni politice”.
“Sigur, este o duşmănie, este clară, a unora din sistem împotriva noastră. Eu sunt vânat de lux, şi acum cu atât mai mult. Probabil cel mai bine ar fi fost să adopt politica struţului. E o categorie vânată de sistem şi de cei care conduc sistemul, şi care s-au vândut celor care i-au numit acolo. Şi funcţionarii simpli din primărie nu mai semnează nimic de teamă”, a mai spus Radu Mazăre.
Primarul Radu Mazăre a fost denunţat, luni, de procurorii anticorupţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru săvârşirea infracţiunii de presiuni asupra justiţiei, pentru afirmaţiile pe care le-a făcut în 12 septembrie, în cadrul conferinţei extraordinare a PSD.
“Mazăre Radu Ştefan are calitatea de inculpat în dosarul nr. 2/P/2014 aflat în faza de urmărire penală la Direcţia Naţională Anticorupţie. La data de 12 septembrie, potrivit relatărilor apărute în mass-media, la o reuniune publică a organizaţiei de partid din care face parte, Mazăre Radu Ştefan a făcut următoarele afirmaţii: «Poate să te ia cu mascaţii de la masă, cum m-a luat pe mine acum cinci luni de zile pe motiv de urgenţă şi timp de cinci luni de zile în dosarul meu să nu facă niciun act procurorii. Păi (limbaj trivial la adresa procurorului de caz, n.n ), când m-ai luat cu mascaţi şi ai zis că e urgenţă, că de-aia m-ai adus la DNA, că era stare de urgenţă, după aia trec cinci luni de zile fără ca tu să faci o hârtie!? De asta trebuie să-l votăm pe Ponta, ca noi care mai stăm pe aici liberi, neliberi, să trăim într-o ţară normal»”, a arătat DNA, într-un comunicat de presă.
Potrivit articolului 276 din Codul penal, este incriminată fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea de către organul de urmărire penală a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a-l influenţa sau intimida.
“Caracterul nereal al acestor afirmaţii rezultă din analiza activităţilor de urmărire penală efectuate în dosarul nr. 2/P/2014, despre care inculpatul avea cunoştinţă în urma exercitării drepturilor procesuale referitoare la accesul la dosar”, a precizat DNA.
Totodată, împrejurarea în care Radu Mazăre a făcut aceste afirmaţii, caracterul lor public şi limbajul folosit denotă scopul urmărit de de primarul Constanţei, “respectiv influenţarea şi intimidarea procurorului care efectuează urmărirea penală în cauză”, a mai arătat DNA.
De altfel, tot luni, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a remis un comunicat de presă cu privire la afirmaţiile lui Mazăre la adresa procurorului DNA.
“În baza rolului său constituţional de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că folosirea, în cadrul unor adunări publice, a unor expresii indecente la adresa procurorilor, cu trimitere la o situaţie concretă vizată de un dosar penal, este de natură nu numai a induce un sentiment de nesiguranţă raportat la independenţa şi imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor, ci şi de a leza demnitatea acestora”, potrivit CSM.
În 12 septembrie, la conferinţa extraordinară a PSD Constanţa, Radu Mazăre a afirmat că nimeni nu ştie dacă va fi liber mâine sau poimâine şi că orice persoană publică poate fi ridicată cu mascaţii în orice clipă.
În momentul în care l-a înjurat pe procurorul DNA care a dispus să fie adus la audieri, Mazăre a fost aplaudat de participanţi.
-
Băsescu despre relaţia fratelui său cu interlopii: “Dacă ştiam dinainte, i-aş fi spus să nu intre în acest anturaj”
“Anul trecut, fratele meu mi-a spus că este şantajat. I-am cerut atunci să meargă imediat să informeze instituţiile statului. Ceea ce a şi făcut. Eu nu puteam să merg să fac un denunţ de şantaj în numele lui, dar, repet, i-am cerut să meargă imediat să informeze instituţiile statului”, a comentat Traian Băsescu, într-un interviu pentru Realitatea TV.
El spune că a aflat din presă că Mircea Băsescu a botezat o nepoată a lui Sandu Anghel. “Ce mai era să fac după botez? Este major. Dacă ştiam dinainte, i-aş fi spus să nu intre în acest anturaj”, a spus şeful statului.
Mircea Băsescu a botezat-o în ianuarie 2010 pe Renata Doiniţa Constantin, nepoata lui Sandu Anghel, la vremea respectivă cercetat în mai multe dosare penale pentru evaziune fiscală. Ulterior, după ce Sandu Anghel avea să fie arestat, în februarie 2011, sub acuzaţia de tentativă de omor asupra unui nepot al său pe care l-a înjunghiat într-un bar, Mircea Băsescu declara pentru Adevărul că l-a întrebat pe Anghel despre dosarele sale după câteva zile de la izbucnirea scandalului în presă, înainte să-i boteze copilul. “Mi-a zis că are şapte dosare închise cu neînceperea urmăririi penale. Nu vă supăraţi, dar domnul Adrian Năstase nu are dosarele închise cu NUP”, spunea Mircea Băsescu.
Fratele preşedintelui a reacţionat atunci pentru că presa locală din Olt şi apoi cea centrală l-au citat pe procurorul de caz al lui Sandu Anghel, Eugen Iacobescu de la Parchetul Tribunalului Olt, cu afirmaţia că Mircea Băsescu ar fi primit de la Sandu Anghel 300.000 de euro pentru a interveni într-unul din dosare, urmând ca mai târziu să primească încă 400.000 de euro. “Cred că este imposibil ca un anchetator să facă astfel de afirmaţii. În mod normal, ar fi trebuit să vină să mă aresteze, dacă ar fi ceva de felul ăsta adevărat, nu să se fi dus la un ziar”, declara Mircea Băsescu pentru Mediafax.
În martie 2011, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova i-a luat cazul lui Iacobescu, citând “suspiciuni emise în spaţiul public privind soluţionarea obiectivă a cauzelor”, iar Iacobescu a negat că ar fi făcut declaraţii presei despre implicarea lui Mircea Băsescu. În 2012, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii l-a sancţionat disciplinar pe Iacobescu pentru aceleaşi declaraţii, mutându-l pentru trei luni la Parchetul Tribunalului Mehedinţi. Iacobescu a fost pensionat prin decizia CSM în octombrie 2013.
Întrebat de Realitatea TV cum răspunde zvonurilor din presă că Mircea Băsescu ar spune, într-una dintre înregistrările video difuzate de Antena 3, că i-ar fi dat bani pentru a interveni în favoarea reducerii pedepsei lui Sandu Anghel, preşedintele a răspuns: “Nu cred că fratele meu ar putea să facă o astfel de afirmaţie, pentru că nu este adevărat”. El insistă că nu a primit niciun ban şi niciun bun de la sau în numele lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, aşa cum nu a primit niciodată niciun ban şi niciun bun de la nimeni pentru a interveni în vreun fel în dosare.
Preşedintele a comentat şi faptul că soţia sa, Maria Băsescu, a primit în 2009, cu ocazia Festivalului romilor de la Costeşti, un lanţ cu o monedă de aur din partea Regelui Cioabă, pe care i-a înmânat-o Sandu Anghel. Moneda a fost predată statului şi se află în patrimoniul Administraţiei Prezidenţiale, iar la vremea respectivă a fost declarată în lista bunurilor primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în anul 2009, a explicat şeful statului.
Preşedintele Traian Băsescu şi soţia sa, Maria Băsescu, au participat, în septembrie 2009, la Festivalul romilor de la Costeşti. Băsescu a asistat la un spectacol de dansuri şi muzică ţigănească, fiind luat la un moment dat de câţiva tineri şi dus pe scenă, unde a dansat alături de ei, iar regele Cioabă i-a oferit soţiei preşedintelui un lanţ cu o monedă de aur. Preşedintelui i-a fost reproşat ulterior faptul că s-a întâlnit, acolo cu Bercea Mondialul, cu care, împreună cu soţia, a dansat.
-
Eurodeputatul Jobbik Bela Kovacs, investigat pentru spionarea UE în favoarea Rusiei
Un purtător de cuvânt al Biroului, Geza Fazekas, a declarat pentru ziar, citând surse anonime, că Biroul pentru Protecţia Constituţiei a întocmit un dosar pe numele deputatului european Bela Kovacs pentru spionarea instituţiilor europene.
Kovacs este acuzat de faptul că ar conspira împreună cu diplomaţi din Rusia, călătorind la Moscova lunar.
Soţia sa are dublă cetăţenie ruso-austraică şi ar fi lucrat pentru KGB, potrivit ziarului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro