BusinessMagazin

Tag: Procuror

  • Dosarul Ţăndărei. Mai multe ONG-uri cer demisia sau excluderea din magistratură a procurorului: „Aceste situaţii trebuie să înceteze acum!”

    „Împreună, noi – cetăţenii României, solicităm demisia de onoare sau excluderea din magistratură a procurorului care nu a utilizat corespunzător probele şi informaţiile pe care le avea la dispoziţie în cel puţin 2 cauze foarte mari de trafic de minori: Ţăndărei şi Shanghai. Raportul UE din decembrie 2018 (pg.75) arată că românii reprezintă 74% dintre victimele traficului de persoane, cetăţeni europeni, identificate în cele 28 de State Membre. În acest context de vulnerabilitate există unii procurori în România care, deşi au probe clare împotriva reţelelor de crimă organizată, nu le utilizează în mod corespunzător. Aceste situaţii trebuie să înceteze acum!”, scriu asociaţiile în textul petiţiei.

    În textul citat se mai atrage atenţia că, pe 12 februarie 2019, după 9 ani de proces, instanţa a decis ca cele 25 inculpaţi, din 26, să fie achitaţi. Aceştia ar fi condus reţeaua de trafic de minori.

    Cazul a implicat o anchetă comună la nivelul Uniunii Europene şi, potrivit asociaţiilor, Europol a denumit reţeaua „una dintre cele mai mari reţele de trafic de persoane din Europa”.

    În lista ONG-urilor se numără Freedom House România, Save for Children Romania, European Center for Legal Education and Research, Funcky Citizens, Platforma Romania 100 (Ro100), Timisoara Society, Cambridge Centre for Applied Research in Human Trafficking.

    25 de inculpaţi din dosarul Ţăndărei au fost achitaţi definitiv, luni, de Curtea de Apel Târgu-Mureş. Ancheta a fost deschisă după ce 160 de copii romi au fost găsiţi la cerşit în Anglia, iar datele arătau că cei mici au fost traficaţi de inculpaţi.

    Cazul a făcut mare vâlvă în 2010, când peste 160 de copii de etnie romă duşi la cerşit în Marea Britanie au fost identificaţi de autorităţile judiciare române şi britanice, care au semnat un acord pentru constituirea unei echipe comune de investigaţii pentru capturarea traficanţilor, această acţiune derulându-se la Ţăndărei, în Ialomiţa.

  • Liderii grupurilor politice ale Parlamentului European au confirmat numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european

    „Liderii grupurilor politice au susţinut, astăzi, numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef al Parchetului European. Decizia luată în Conferinţa Preşedinţilor (compusă din liderii grupurilor politice şi preşedintele Parlamentului European David Sassoli) vine în urma unui acord în luna septembrie între echipele de negociere ale Parlamentului şi Consiliului asupra procurorului-şef european. După confirmarea acesteia astăzi, doamna Kovesi poate să îşi înceapă mandatul de şapte ani. Consiliul a susţinut acordul la începutul acestei săptămâni”, au transmis reprezentanţii PE, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    În prezent, 22 de state membre participă la cooperarea consolidată (Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

    Se preconizează că EPPO îşi va începe activitatea în noiembrie 2020. EPPO va avea sediul la Luxemburg.

  • Alegerea procurorului-şef european intră în linie dreaptă. Mureşan anunţă că, joi, va fi desemnată echipa de negociere

    „Vă anunţ că astăzi (joi – n.r.), în şedinţa liderilor grupurilor parlamentare din Parlamentul European, Grupul PPE în Parlamentul European va cere accelerarea procedurii de alegere a procurorului-şef european şi va susţine foarte ferm candidatul român, doamna Laura Codruţa Kövesi. Astăzi (joi – n.r.), în şedinţa liderilor grupurilor parlamentare, se va desemna echipa de negociatori din partea Parlamentului European care va trebui să negocieze cu Consiliul Uniunii Europene şi să ajungă la un acord privind desemnarea procurorului-şef european”, a scris Siegfried Mureşan, joi, pe Facebook.

    Eurodeputatul PNL mai spune că poziţia PPE şi implicit a liberalilor este ca negocierile să înceapă cât mai repede pentru ca cele două instituţii să ajungă la un consens.

    „Poziţia celui mai mare grup din Parlamentul European, Grupul PPE, grupul din care şi noi, Partidul Naţional Liberal, facem parte, va fi aceea ca această echipă de negociatori să se apuce cât mai repede de treabă, să se întâlnească cât mai rapid cu reprezentanţii Consiliului şi să ajungă la un acord”, a completat Mureşan.

    Liberalul reaminteşte că mandatul cu care va negocia echipa PE este susţinerea candidatei Laura Codruţa Kovesi la şefia Parchetului European.

    „Mandatul acestei echipe de negocieri, aşa cum a fost el stabilit înaintea alegerilor europarlamentare şi cum a fost confirmat oficial de preşedintele Parlamentului European în luna iulie, va fi acela că doamna Kövesi este candidatul Parlamentului European şi este singura persoana pe care Parlamentul European o acceptă pentru această poziţie ca urmare a procedurii obiective de selecţie ce s-a desfăşurat până acum”, a conchis europarlamentarul PNL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorul din Caracal, Cristian Popescu, şi trei poliţişti vor fi puşi sub învinuire de Secţia de anchetă a magistraţilor în dosarul de abuz în serviciu

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) va începe săptămâna viitoare urmărirea penală în cazul procurorului Cristian Ovidiu Popescu, de la Parchetul Judecătoriei Caracal, şi ale altor trei poliţişti, în cazul din Caracal, urmând ca aceştia patru să fie citaţi ca suspecţi în dosarul privind maniera în care au intervenit autorităţile în cazul Alexandrei Măceşanu.

    La începutul lunii august, procurorul Cristian Ovidiu Popescu, cel care s-a ocupat de cazul Caracal şi care nu ar fi permis agenţilor de poliţie să încalce mandatul de percheziţie şi să descindă în casa lui Gheorghe Dincă înainte de ora 6:00, a fost suspendat din funcţie.

    Vineri, Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt anunţa că a declinat Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie cauza privind modul în care structurile Ministerului Afacerilor Interne au intervenit în cazul Alexandrei Măceşanu.

    În acest dosar au avut loc deja audieri.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Ancheta asupra intervenţiei după apelul Alexandrei la 112. Un prim-procuror, audiat la Secţia Specială de anchetă

    Prim procurorul Parchetului Judecătoriei Caracal, Cătălin Zăvoianu, a refuzat să facă declaraţii la intrarea în sediul Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ).

    Procurorii Secţiei pentru anchetarea magistraţilor au deschis un dosar in rem în cazul Caracal, faptele cercetate fiind abuz în serviciu, privind modul cum oamenii legii au instrumentat dosarul.

    Luni, procurorii DIICOT au anunţat că au disjuns dosarul Caracal şi au transmis către Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie cauza care vizează neglijenţă în serviciu, în privinţa apelurilor pe care le-a efectuat Alexandra Măceşanu la 112.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocatul familiei Luizei nu mai are voie la cercetări: Nu le convine să ştie nimeni ce fac

    „(procurorul de caz, n.r.) Găseşte pretexte, încearcă să-mi facă anumite capcane pentru a mă intimida şi pentru a nu cunoaşte eu, familia, presa, ce face acolo. Am plecat pentru că mi-a interzis. (…) Procurorul m-a invitat să vin la dânsul la poliţia locală să discutăm dar să nu cumva să pătrund în câmpul în care se fac cercetări. Atunci de ce mai suntem aici dacă nu avem voie? Eu am ordonanţă prin care ni se permite”, a declarat avocatul familiei Luizei.

    Tonel Pop a relatat şi un moment când a cerut anchetatorilor să îi facă în combinizonul necesar participării la cercetări.

    „Am cerut şefului criminaliştilor de aici să-mi facă o fotografie cu combinizonul pentru că era haios au făcut o fotografie în faţa prelatei. Cu combinizonul.(…) Pentru că era haios. Dânşii au făcut o poză pe o prelată. Nu se vede nicio frunză. (…) Era haioasă cu combinizonul cu toate, cu mănuşi şi am vrut să fac o poză cu acel costum deosebit. Acea fotografie nu e în câmpul delimitat, ci e la corp. Eram la 30 de metri, nu în câmpul infracţional. Au găsit un pretext, pretextul a fost înainte de a face poza, nu are legătură una cu alta. (…) Am şters, au şters şi dânşii, a fost un pretext”, a explicat Tonel Pop.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING Procurorul Cristian Popescu, care s-a ocupat de cazul Caracal, suspendat din funcţie

    Surse din cadrul CSM au precizat, pentru MEDIAFAX, că procurorul Cristian Ovidiu Popescu, a fost suspendat din funcţie.

    Ulterior, reprezentanţii CSM au transmis oficial că procurorul Popescu este suspendat, deoarece procedura disciplinară demarată pe numele lui poate aduce atingere prestigiului justiţiei.

    „În şedinţa din data de 01.08.2019, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în temeiul art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, suspendarea din funcţie a domnului P.C.O., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, pe perioada desfăşurării cercetării disciplinare. Secţia a apreciat că procedura disciplinară desfăşurată la acest moment faţă de procuror este de natură să aducă atingere prestigiului justiţiei. Asupra fondului abaterii disciplinare Secţia pentru procurori se va pronunţa în eventualitatea exercitării acţiunii disciplinare de către Inspecţia Judiciară”, se arată în informarea transmisă de CSM.

    Procurorii CSM s-au întrunit, joi, pentru a discuta propunerea inspectorilor judiciari de suspendare a procurorului din Caracal care nu ar fi permis agenţilor de poliţie să încalce mandatul de percheziţie şi să descindă în casa lui Gheorghe Dincă din Caracal înainte de ora 6:00.

    Secţia pentru procurori a CSM a discutat cazul lui Popescu după ce Inspecţia Judiciară a anunţat, miercuri, că a început cercetarea disciplinară faţă de acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorul care a acţionat în cazul Caracal, cercetat disciplinar

    „Inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie pentru procurori au dispus începerea cercetării disciplinare faţă de procurorul Popescu Cristian Ovidiu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal sub aspectul săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a II-a, constând în exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”, se arată în informarea Inspecţiei Judiciare.

    De asemenea, inspectorii Direcţiei de inspecţie pentru procurori au înaintat Secţiei pentru procurori a CSM propunerea de suspendare din funcţie a lui Popescu până la finalizarea procedurii disciplinare.

    Potrivit Inspecţiei Judiciare, procurorul de caz, sesizat cu infracţiunea de lipsire de libertate a unei minore şi având, ca atare, obligaţia de a lua toate măsurile, nu a consimţit la pătrunderea, anterior orei 6:00 a zilei de 26 iulie, în imobilul lui Gheorghe Dincă, unde se presupunea că se află victima, ignorând prevederile art. 27 alin. (2) lit. b) din Constituţia României, raportat la art. 20 alin. (2) din Codul penal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FT publică o scrisoare a lui Tudorel Toader în care cere ca Kovesi să nu fie numită procuror european

    În scrisoarea trimisă, Tudorel Toader cere ca Laura Codruţa Kovesi să nu fie numită în funcţie şi aduce ca motivare dosarele deschise de aceasta împotriva mai multor magistraţi şi judecători. Ministrul a motivat, de asemenea, şi prin revocarea de la conducerea DNA a Laurei Codruţa Kovesi.

     
    „Nu am nimic personal împotriva Laurei Codruţa Kovesi, unul dintre cei trei candidaţi pentru poziţia de procuror-şef al Parchetului European. Dar din dovezile pe care le-am văzut – de la judecători, procurori şi alte surse credibile- nu ar trebui numită în această funcţie importantă. Doamna Kovesi nu a fost demisă anul trecut deoarece Agenţia Anticorupţie pe care o conducea, DNA, viza politicieni corupţi. A fost demisă deoarece DNA încălca legea. Curtea Constituţională a decis că strategia de investigaţie a doamnei Kovesi era bazată pe constrângere”, se menţionează în scrisoare.
     
    Ministrul Justiţiei aminteşte şi de dosarele de la DNA în care erau cercetaţi magistraţi.
     
    “După plecarea doamnei Kovesi de la DNA, am descoperit că, în perioada de patru ani în care s-a aflat la conducerea agenţiei, DNA a deschis investigaţii împotriva a 3.420 de judecători şi procurori – mai mult de jumătate din magistratura ţării. Tipic, aceste investigaţii rămâneau deschise şi nu se ajungea la un proces. Erau folosite ca mod de constrângere a sistemului.
     
    Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, nou formată, independentă de DNA, a raportat recent că a preluat peste 1.422 de dosare de la predecesorul său din DNA. Aproximativ 70% erau iniţiate intern, nu ca răspuns la o acuzaţie. Cele mai multe dosarelor rămâneau deschise şi după doi ani, şi conform raportului, erau iniţiate ca răspuns la deciziile judecătorilor, contrare dorinţelor DNA. Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, a numit raportul „şocant”. Când aceste metode nu reuşeau să pună presiune pe un judecător, se discuta despre demiterea lor din funcţie sau din dosarele în care DNA avea un interes specific”, potrivit sursei citate.
     

  • Kovesi, despre revocarea din DNA: Am întrebat-o pe mama dacă să-mi dau demisia. A spus: Nu ai greşit

    Laura Codruţa Kovesi spune că atunci când Tudorel Toader a declanşat procedura de revocare a ei din funcţia de şef al DNA, şi-a sunat mama pentru a o întreba dacă ar trebui să-şi dea demisia, însă aceasta a sfătuit-o să rămână în funcţie şi să-şi apere principiile pentru că nu a greşit cu nimic.

    „A fost un moment foarte greu pentru familia noastră când a murit tata. Este deja un an şi două luni de când nu mai este. Viaţa noastră s-a schimbat. Adică ne lipseşte. Aveam momente când era supărat, dar tot timpul era optimist. Tot timpul când am vorbit la telefon nu am simţit că se supărau. Au fost câteva decizii grele privind cariera. Când am fosy revocată din funcţie mama a fost cea care m-a încurajat. Era aşa cumva, nu ştiu dacă neapărat tristă, venisem după un val de evenimente grele. Simţeam lipsa tatălui, a început procedura de revocare. Am sunat-o pe mama mea şi am întrebat-o: „Ce crezi ar trebui să îmi dau demisia sau să fiu revocată?. Mi-a zis: Tu, copile, nu ai greşit cu nimic. Tu stai acolo şi ţine la principiile tale„. Acelaşi sfat l-am primit şi de la fratele meu şi de la omul la care ţin foarte mult şi cu care îmi împart viaţa şi de la prietenii mei. Am avut acea conferinţă de presă în care am spus multe lucruri în care am crezut foarte mult şi m-a sunat după aceea mama şi mi-a zis: Sunt mândră de tine”, a declarat Laura Codruţa Kovesi la EuropaFM.

    Kovesi a subliniat că mama sa a felicitat-o şi după audierea de zilele trecute din Parlamentul European.

    Preşedintele României Klaus Iohannis a emis, în luna iulie 2018, decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR, informaţia fiind transmisă public de către purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale.

    Decretul de revocare a venit, însă după mai multe zile de la decizia CCR privind revocarea lui Kovesi, care a fost emisă în 30 mai 2018. Judecătorii CCR au precizat că Iohannis trebuie să o revoce pe Kovesi de la şefia DNA, întrucât a fost constatat conflict de natură constituţională dintre ministrul Justiţiei, pe de o parte şi Preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi dintre Guvernul României şi Preşedintele României, în subsidiar. Conflictul a fost determinat de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie.

    La scurt timp după anunţ, Laura Codruţa Kovesi a declarat într-o conferinţă de presă că nu va mai lucra în DNA, dar va rămâne procuror, subliniind că decretul de revocare emis de preşedinte lasă un mare semn de întrebare dacă va exista o subordonare a procurorilor şefi faţă de ministrul Justiţiei.