BusinessMagazin

Tag: primire

  • Ce sunt anticorpii monoclonali antispike, tratamentul primit de Donald Trump, pe care România îi cere statelor europene?

    ♦ Medicul Adrian Marinescu, Institutul Matei Balş: Este tratamentul cel mai eficient în infecţia cu Sars Cov-2, cu condiţia să fie administrat la debutul bolii

    Ministerul Sănătăţii, prin vocea ministrului interimar Cseke Attila, a solicitat activarea mecanismului de protecţie la nivelul Uniunii Europene pentru 40.000 de doze de anticorpi monoclonali, care ajută pacienţii infectaţi la debutul bolii să nu mai dezvolte forme grave.

    Tratamentul trebuie administrat pacienţilor în spitale la debutul bolii, în primele şapte zile de la începutul simptomelor, fiind folosit în Statele Unite deja chiar pentru fosul preşedinte american Donald Trump.

    The Guardian scria la începutul anului că Germania va folosi anticorpii monoclonali, tratamentul folosit de Donald Trump în octombrie 2020, după ce s-a infectat cu COVID-19. Guvernul german a cumpărat 200.000 de doze pentru 400 milioane de euro, potrivit publicaţiei.

    “Există promisiuni de sprijin şi din partea altor state pentru acest tratament. Am discutat ieri cu dna. Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate despre intenţia noastră de activare a mecanismului de protecţie civilă în vederea aprovizionării cu medicamentele necesare asigurării tratamentului pacienţilor noştri”, a declarat Cseke Attila, ministrul Sănătăţii.

    România a primit deja peste 5.000 de doze de la Italia ca donaţie, care au fost împărţite spitalelor în funcţie de incidenţa îmbolnăvirii. Medicamentele au fost deja repartizate în 134 spitale pentru tratarea bolnavilor cu COVID-19, după cum anunţă ministerul Sănătăţii.

     

    Ce sunt aceşti anticorpi?

    Anticorpii monoclonali sunt sintetizaţi în laborator ca versiuni ale anticorpilor naturali pe care sistemul imunitar îi produce atunci când se întâlneşte cu un virus. Medicul Adrian Marinescu, directorul Institutului Matei Balş din Bucureşti, unitate cheie în lupta cu COVID-19, a explicat pentru ZF ce implică tratamentul.

    „Anticorpii monoclonali antispike, fac această precizare pentru că şi alte medicamente intră în categoria anticorpilor monoclonali (tocilizumab, de exemplu, şi nu număi), reprezintă tratamentul cel mai eficient în infecţia cu Sars Cov 2, cu condiţia să fie administrat la debutul bolii. Acest lucru înseamnă în primele şapte zile de la debutul simptomatologiei, atunci când vorbim de o formă uşoară sau medie, la pacienţii vulnerabili, cei cu boli cronice sau sunt în vârstă, la care ne aşteptăm să existe cu o mare probabilitate o evoluţie nefavorabilă. Este un tratament care previne formele complicate”, a spus Adrian Marinescu.

    Pentru a administra tratamentul, medicii au nevoie de o testare şi o evaluare rapide, iar pacientul trebuie să poată fi monitorizat acasă. Totuşi, în România pacienţii se plâng că ambulanţele ajung şi la câteva zile pentru testare pentru că există o cerere uriaşă. Dacă pacientul ajunge la timp la spital şi este la debutul bolii, după ce i se fac analizele şi primeşte tratamentul cu anticorpi monoclonali, în trei ore poate fi deja acasă.

    „Trebuie să fie un pacient care nu a primit alte tratamente de tip cortizon, alţi anticorpi monoclonali şi diverse alte terapii. Este un pacient nou, căruia trebuie să îi punem un tratament exact de la debutul bolii. O singură administrare este suficientă, care poate să însemne amestecarea a două flacoane în funcţie de tipul de anticorpi. Poate fi administrată doar la spital, trebuie monitorizat, dar este genul de tratament pe care îl pot folosi în camera de gardă, aşa cum fac şi americanii. Vorbim de forme uşoare şi medii, nu de pacienţi care au nevoie de oxigen”, a mai spus Adrian Marinescu.

     

  • Veşti bune: Tinerii vor primi mai mulţi bani atunci când vor face un internship

    Începând din 2022 salariul minim brut pe ţară a crescut la 2.550 de lei, astfel cei care vor efectun un internship vor primi mai mulţi bani, conform legii privind internshipul.

    Legea nr. 176/2018 privind internshipul, intrată în vigoare la 18 august 2018,  reglrementă indemnizaţia pentru cei care desfăşoară stagii de internship – “Cuantumul indemnizaţiei pentru internship stabilită potrivit alin. (1) este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată”.

    În momentul de faţă, cum salariul minim brut pe ţară este de 2.300 de lei, astfel indemnizaţia de internship se situează la cel puţin 1.150 de lei brut.

    Creşterea salariului minim brut pe ţară este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr.1.071/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 950 din 5 octombrie 2021.

    Neachitarea de către organizaţia-gazdă a indemnizaţiei pentru internship în condiţiile reglementate de lege se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei.

    De asemnea, nerespectarea obligaţiei de a încheia contractul de internship anterior începerii activităţii se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei.

    Constatarea contravenţiilor, precum şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către: Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile sale teritoriale, pentru anumite contravenţii prevăzute de legea internshipului.

     

     

  • Aproape 62.000 de români vaccinaţi în ultimele 24 de ore, mai mult de jumătate cu doza a treia

    Aproape 62.000 de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore, a anunţat, vineri, CNCAV, din care aproape 34.000 sunt vaccinaţi cu doza a treia.

    Astfel, din cele 61.836 de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore, 24.100 au primit prima doză, 3.074 pe cea de-a doua, iar 33.962 de persoane au primit a treia doză de vaccin.

    De la începutul campaniei, în România au fost vaccinate 5.570..830 de pesoane, din care 5.401.290 au primit schema completă, iar 128.052 au primit şi doza a treia.

    Au fost înregistrate 42 de reacţii adverse în ultimele 24 de ore, ceea ce ridică numărul total al reacţiilor raportate la 17.254.

    CNCAV precizează că 84 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

     

  • Beneficiarii de ajutor social vor primi indemnizaţia încă 6 luni dacă se angajează

    Beneficiarii de ajutor social vor primi indemnizaţie timp de încă 6 luni, din momentul angajării, dacă se angajează pentru o perioadă de cel puţin 24 luni, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă întocmit de Ministerrul Muncii.

    Ministerul Muncii a anunţat că a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează stimularea participării pe piaţa muncii a beneficiarilor de ajutor social, prevenirea dependenţei lor de acest beneficiu, precum şi introducerea unor măsuri care să contribuie la reducerea şomajului în rândul tinerilor care nu au loc de muncă, nu merg la şcoală şi nu participă la activităţi de formare profesională.

    „Campania efectuată la începutul anului pentru a verifica modul de stabilire şi de acordare a ajutorului social a permis efectuarea unei radiografii a situaţiei beneficiarilor de ajutor social de la nivelul comunităţilor supuse verificării, precum şi identificarea de persoane vulnerabile aflate în nevoie. Dincolo de aspectele evidenţiate, care ţin de nevoia de instruire şcolară şi calificare profesională pentru cei apţi de muncă din familiile vulnerabile, s-a constatat şi necesitatea introducerii de stimulente pentru creşterea gradului de ocupare în rândul beneficiarilor apţi de muncă”, a declarat ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan.

    Una dintre prevederile proiectului vizează menţinerea ajutorului social, timp de încă 6 luni, din momentul angajării, dacă beneficiarul se angajează pentru o perioadă de cel puţin 24 luni.

    „Totodată, pentru a preveni dependenţa de acest tip de sprijin acordat de stat şi pentru a stimula angajarea, se introduce obligativitatea ca persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor social să se prezinte la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă din 6 în 6 luni sau ori de câte ori sunt solicitate de aceasta pentru a li se aplica măsuri de activare pe piaţa muncii. Neprezentarea la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă va fi asimilată refuzului unui loc de muncă şi va conduce la încetarea ajutorului social, cu posibilitatea depunerii unei noi solicitări după o perioadă de 12 luni”, se arată într-un comunicat al ministerrului.

    Potrivit acestuia, în cazul în care contractul de muncă încetează din iniţiativa angajatorului, în mai puţin de 24 de luni, sumele acordate cu titlu de ajutor social nu vor constitui debit şi nu vor fi recuperate. În schimb, dacă raporturile de muncă încetează din motive imputabile angajatului, sumele acordate cu titlu de ajutor social vor fi recuperate pe întreaga perioadă.

    De asemenea, ordonanţa prevede înscrierea persoanelor apte de muncă în programul educaţional de tip „A doua şansă”.

    „Înscrierea în acest program se va face la recomandarea agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, pe baza locurilor disponibile comunicate de inspectoratele şcolare, iar refuzul de participare va conduce la încetarea ajutorului social şi interzicerea solicitării unui nou drept pentru o perioadă de 12 luni, ca şi în cazul refuzului unui loc de muncă”, se mai arată în comunicat.

    O altă măsură constă în decontarea transportului pentru cei care urmează cursurile programului „A doua şansă” la o distanţă mai mare de 5 km faţă de locuinţă.

    Proiectul include şi modificări ale Legii nr. 76/2002, respectiv introducerea unor măsuri care să contribuie la consolidarea ocupării forţei de muncă şi la reducerea şomajului în rândul tinerilor NEET.

    „Principala modificare vizează extinderea grupei de vârstă din definiţia tânărului NEET, de la 16 – la 30, faţă de 16 – 25 de ani în prezent. Această modificare va implica o accesare mai mare de fonduri europene nerambursabile pe viitoarele programe operaţionale, respectiv alte categorii de fonduri puse la dispoziţie de către Comisia Europeană”, mai arată Ministerul Muncii.

    Se estimează că de măsura adoptată vor beneficia în perioada următoare, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, aproximativ 2.000 persoane, impactul financiar fiind estimat la 5.625.000 lei.

  • Veştile bune curg lanţ pentru milioane de salariaţi din România.Toţi angajaţii care primesc acest tip de beneficiu pot deschide şampania

    Ministerul Muncii a lansat, în dezbatere publică, un proiect de Ordin pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2021, care prevede ca valoarea maximală a tichetelor de masă să crească începând din această toamnă

    În prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 20,01 lei şi se doreşte ca aceasta să crească la 20,09 lei.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,00 lei la 20,01 lei.

    “Pentru semestrul II al anului 2021, începând cu luna octombrie 2021, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,09 lei”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominala (…)se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2022 respectiv, februarie 2022 şi martie 2022.”, conform documentului oficial.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie aprobat de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale  şi publicat în Monitorul Oficial.

  • Cum se explică faptul că unele firme din HoReCa au cerut ajutor de peste 80 mil. lei, dar vor primi doar 3 mil. lei?

    ♦ O confuzie legată de schema de ajutor de stat pentru industria HoReCa, prin care companiile din acest sector ar urma să primească ajutoare de stat de maximum 3,9 mil. lei, stârneşte reacţii în mediul de business: cum este posibil ca o firmă care a cerut de la minister un ajutor de maximum 3,9 mil. lei să apară pe site-ul ministerului cu o sumă solicitată de 83 mil. lei?

    Peste 10.000 de jucători din industria HoReCa au aplicat pentru a obţine ajutorul de stat destinat acestei industrii, însă datele publicate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, cu privire la sumele solicitate de aceştia, nu coincid cu realitatea, susţin reprezentanţii companiilor care au răspuns la solicitarea ZF. Plafonul maxim pe care îl pot primi companiile care au aplicat pentru această măsură este de 800.000 de euro (3,9 mil. lei).

    Astfel, câteva dintre companiile care au aplicat pentru acest ajutor de stat au spus că cifrele prezente în baza de date publicată de către minister ar putea face referire la pierderea suferită în 2019 vs. 2020, nicidecum la suma pe care aceste companii au solicitat-o.

    Una dintre companiile care a răspuns solicitării ZF cu privire la acest subiect este Christian 76 Tour SRL, companie ce desfăşoară activităţi ale tur operatorilor şi a cărei conducere a fost surprinsă de aceste date.

    „Sunt şocată de această sumă lansată în mass-media. Acest ajutor nerambursabil care este acordat pentru HoReCa nu se poate lua per grup mai mult de 800.000 de euro. Cred că sumele acelea sunt cele cu care noi am avut scădere, nu au nicio legătură cu ceea ce am solicitat. Probabil interpretarea sau transmiterea datelor a fost eronată. Aceste informaţii nu au nicio legătură cu realitatea”, a declarat pentru ZF Nina Seretean, director economic al companiei Christian 76 Tour SRL.

    În cifrele transmise s-a strecurat o mică eroare, a spus aceasta, în sensul că suma de 83,3 mil. lei reprezintă scăderea cifrei de afaceri din 2020 vs. 2019 a Christian 76 Tour SRL.

    Totodată, clarifică ea, conform Ordonanţei, solicitanţii doar depun cifrele contabile din care rezultă diferenţa de cifra de afaceri, urmând ca Ministerul să decidă cât distribuie pentru fiecare. Aşadar, Christian Tour nu a solicitat această sumă totală, ci doar a depus documentele doveditoare referitoare la scăderea cifrei în 2020 faţă de 2019, după cum a precizat aceasta.

    În aceeaşi situaţie se află şi compania Us Food Network, care administrează lanţul de restaurante de tip fast food KFC. Aceasta figurează în datele publicate de minister cu o sumă solicitată în valoare de 29,9 mil. lei, însă oficialii companiei spun că nu este cea reală.

    „Suma de 29,9 mil. lei este un rezultat al variaţiei de 20% a cifrei de afaceri 2019 vs. 2020”, a transmis conducerea companiei Us Food Network.

    Reprezentanţii Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului nu au răspuns solicitării ZF cu privire la acest subiect până în momentul publicării articolului.

    Procesul de înscriere la schema de ajutor HoReCa – 20% din pierderea de cifra de afaceri între 2019 şi 2020 s-a încheiat luni, 26 iulie, la ora 20.00. Pentru această măsură au aplicat 10.185 de firme din domeniu, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

    Industria HoReCa a fost puternic afectată de restricţiile care au venit pe fondul pandemiei de Covid-19. În acest sens, un studiu realizat de Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) relevă faptul că scăderea vânzărilor la nivel sectorial este de minus 39%, de la 26 miliarde de lei în 2019 la doar 16 miliarde de lei în 2020, în condiţiile în care 8 din 10 companii au raportat scăderi ale vânzărilor.

    În ceea ce priveşte situaţia pe judeţe, s-au raportat scăderi la nivelul întregii ţări, însă de intensităţi diferite. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Cluj (minus 50%), Bucureşti şi Timiş (minus 44%), iar cele mai mici, în Constanţa (minus 23%) şi Tulcea (minus 9%).

    Totodată, profitul absolut la nivel de industrie a scăzut de 4 ori, de la 3,58 miliarde de lei în 2019, la doar 0,84 miliarde de lei în 2020, astfel că marja netă de profit a scăzut la 5%. Dacă în 2019 1 din 10 companii aveau pierderi, în 2020, 4 din 10 companii din cele 11 sectoare de activitate din HoReCa au înregistrat pierderi, arată studiul HORA.

     

     

     

     

     

     

     

     


     

  • Cel mai scump medicament din lume costă 2 milioane de dolari. Ce afecţiune tratează

    2 milioane de dolari. Atât costă cel mai scump medicament din lume.
     
    Zolgesma este şansa unei vieţi normale pentru copiii diagnosticaţi cu atrofie musculară spinală. Este o boală rară, care necesită un tratament complex şi extrem de scump.
     
    În România nu există acest medicament, dar avem Spinrazza. Acest medicament este primul pas în combaterea acestei boli.
     
    Irina este mama lui Robert. Cea care a reuşit să mute munţii din loc şi să pornească o campanie online prin care a reuşit să strângă toţi banii pentru ca Robert să ducă o viaţă normală.
     
    „SMA este o boală foarte complexă care afectează extraordinar de multe puncte şi respectiv trebuie să analizezi per ansamblu fiecare părticică. Am apreciat foarte mult că avem spinraza şi nici ea nu este ieftină e 72.0000 de euro o singură doză şi copilul are nevoie de trei doze în fiecare an, toată viaţa sa. Noi suntem la spitalul Robănescu, iar doctorii de acolo sunt efectiv nişte îngeri pe pământ. Ei real se luptă”, a spus Irina, mama lui Robert.
     
    Progresele se văd şi asta este cel mai important. „E bine, cognitiv, copilaşii cu SMA sunt la fel ca toţi ceilalţi copilaşi, la o săptămână după Zolgesma el a început să se rostogolească, a început să fie mai bine pe parte de glutiţie, noi riscam atunci când eram în state, doctorii au pus foarte multă presiune pe noi să-i punem gastrostomă, şi noi am insistat şi am refuzat şi eram aşa pe muchie de cuţit şi ne-au dat o săptămână termen, să vedem dacă ia în greutate, şi a luat, acum este un mâncăcios, îi place tot, e foarte pofticios, este mult mai bine pe parte de respiraţie”,  a spus aceasta.
     
     
    După progresul celui mic, Irina îşi mai doreşte un singur lucru. De data asta, de la viitorii părinţi şi de la autorităţi. „Mi-aş dori să îndem pe această cale părinţii să-şi facă testarea genetică, pentru că un om din 40 de persoane, este purtător de SMA şi dacă mama îşi face testarea şi vede că este pozitivă, atunci şi tatăl să-şi facă testarea şi există şanse de 25% ca copilul să fie afectat. Cred cu tărie că acestă testare ar putea face statul român să aprobe screeningul neonatal, astfel încât niciun alt copilaş să nu ştie ce înseamna SMA”.
     
    SMA este atrofia musculară spinală care afectează neuronii din măduva spinării, adesea şi pe cei din trunchiul celebral, ducând la moartea acestora. SMA1 este cea mai severă din punct de vedere a evoluţiei şi progresului, aproximativ două treimi din copiii diagnosticaţi mor de stop respirator înainte de vârsta de 3 ani. Pe lângă Zolgesma, Spinrazza este prima doză de tratament pe care un copil diagnosticat trebuie să o ia. Nici aceasta nu este mai accesibilă, o singură doză costă undeva la 72.000 de euro şi un copil are nevoie de 3 doze anual, toată viaţa lui.
     

     

  • Cel mai scump medicament din lume costă 2 milioane de dolari. Ce afecţiune tratează

    2 milioane de dolari. Atât costă cel mai scump medicament din lume.
     
    Zolgesma este şansa unei vieţi normale pentru copiii diagnosticaţi cu atrofie musculară spinală. Este o boală rară, care necesită un tratament complex şi extrem de scump.
     
    În România nu există acest medicament, dar avem Spinrazza. Acest medicament este primul pas în combaterea acestei boli.
     
    Irina este mama lui Robert. Cea care a reuşit să mute munţii din loc şi să pornească o campanie online prin care a reuşit să strângă toţi banii pentru ca Robert să ducă o viaţă normală.
     
    „SMA este o boală foarte complexă care afectează extraordinar de multe puncte şi respectiv trebuie să analizezi per ansamblu fiecare părticică. Am apreciat foarte mult că avem spinraza şi nici ea nu este ieftină e 72.0000 de euro o singură doză şi copilul are nevoie de trei doze în fiecare an, toată viaţa sa. Noi suntem la spitalul Robănescu, iar doctorii de acolo sunt efectiv nişte îngeri pe pământ. Ei real se luptă”, a spus Irina, mama lui Robert.
     
    Progresele se văd şi asta este cel mai important. „E bine, cognitiv, copilaşii cu SMA sunt la fel ca toţi ceilalţi copilaşi, la o săptămână după Zolgesma el a început să se rostogolească, a început să fie mai bine pe parte de glutiţie, noi riscam atunci când eram în state, doctorii au pus foarte multă presiune pe noi să-i punem gastrostomă, şi noi am insistat şi am refuzat şi eram aşa pe muchie de cuţit şi ne-au dat o săptămână termen, să vedem dacă ia în greutate, şi a luat, acum este un mâncăcios, îi place tot, e foarte pofticios, este mult mai bine pe parte de respiraţie”,  a spus aceasta.
     
     
    După progresul celui mic, Irina îşi mai doreşte un singur lucru. De data asta, de la viitorii părinţi şi de la autorităţi. „Mi-aş dori să îndem pe această cale părinţii să-şi facă testarea genetică, pentru că un om din 40 de persoane, este purtător de SMA şi dacă mama îşi face testarea şi vede că este pozitivă, atunci şi tatăl să-şi facă testarea şi există şanse de 25% ca copilul să fie afectat. Cred cu tărie că acestă testare ar putea face statul român să aprobe screeningul neonatal, astfel încât niciun alt copilaş să nu ştie ce înseamna SMA”.
     
    SMA este atrofia musculară spinală care afectează neuronii din măduva spinării, adesea şi pe cei din trunchiul celebral, ducând la moartea acestora. SMA1 este cea mai severă din punct de vedere a evoluţiei şi progresului, aproximativ două treimi din copiii diagnosticaţi mor de stop respirator înainte de vârsta de 3 ani. Pe lângă Zolgesma, Spinrazza este prima doză de tratament pe care un copil diagnosticat trebuie să o ia. Nici aceasta nu este mai accesibilă, o singură doză costă undeva la 72.000 de euro şi un copil are nevoie de 3 doze anual, toată viaţa lui.
     

     

  • Un liberal îi cere lui Fabian Gyula să spună ce crede despre pensiile speciale, înainte de a primi votul pentru Avocatul Poporului/ Acesta primeşte pensie de serviciu de peste 10.000 de lei

    Fabian Gyula, magistrat pensionar, cu peste 10.000 de lei pensie, este întrebat public dacă susţine propunerea PNL de eliminare a pensiilor speciale. Fabian Gyula a fost magistrat timp de 25 de ani şi a ieşit la pensie la 49 de ani.

    Acesta a primit deja aviz favorabil din partea Comisiilor juridice reunite şi este susţinut de coaliţia de guvernare: PNL-USR PLUS-UDMR. Robert Sighiartău este secretar general al PNL şi şi-a declarat susţinerea pentru premierul Cîţu, în lupta internă pentru şefia PNL.

    Fabian Gyula, propunerea pentru funcţia de Avocat al Poporului, are „obligaţia morală” de a prezenta opinia sa asupra pensiilor speciale „în contextul în care doreşte votul majorităţii reformiste din Parlamentul României”, i-a transmis Robert Sighiartău, secretarul general al PNL, magistratului susţinut de majoritatea paramentară pentru a ocupa funcţia lăsată liberă după demiterea Renatei Weber.

    Liderul PNL vrea să ştie viziunea acestuia în condiţiile în care actuala majoritate parlamentară şi-a asumat public desfiinţarea pensiilor speciale şi că este normal ca toate persoanele promovate în funcţii publice să-şi asume această viziune.

    „PNL, USR şi UDMR şi-au asumat în faţa românilor că vor desfiinţa pensiile speciale şi că vor construi sistemul de pensii pe baza principiului contributivităţii. Aceasta este în primul rând dorinţa majorităţii absolute a românilor care consideră că este imoral ca din taxele şi impozitele lor să fie plătite pensii speciale pentru anumite categorii de privilegiaţi”, afirmă Sighiartău.

    Liderul liberal îşi bazează solicitarea şi pe faptul că, în opinia sa, fostul Avocat al Poporului, Renate Weber, a acţionat ca avocat al privilegiaţilor şi nu al românilor, amintind că a atacat la CCR proiectul de impozitare a pensiilor speciale cu 85%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Sănătatea primeşte 2,4 mld. euro prin Planul de Redresare şi Rezilienţă. Cum se vor împărţi banii?

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prevede 2,4 mld. euro pentru sănătate, pentru modernizarea sistemului public şi construcţia de spitale noi. Documentul publicat de Guvern astăzi enumeră o listă de provocări din sistemul public de sănătate, printre care spitale vechi, cu risc seismic, fără asigurare la incendiu sau care funcţionează în clădiri vechi de 100 de ani.

    De asemenea, la capitolul provocări, sunt enumerate şi discrepanţele în îngrijirea medicală dintre mediul rural şi cel urban şi lipsurile pe care pacienţii le întâmpină atunci când se adresează sistemului sanitar pentru care cotizează lunar prin sistemul de asigurări sociale.

    „Vom avea un spital construit în 2024. Criza prin care am trecut anul trecut a pus presiune pe sistemele de sănătate şi a arătat limitele sistemului de sanatate. Sunt trei mari sectoare care vor primi bani, 2,4 mld euro va primi sănătatea. Aceşti bani vor merge doar în investiţii, nu în consum”, a spus premierul Florin Cîţu la prezentarea programului PNRR.

    Cum se vor împărţi banii pentru Sănătate:

     

    ►Fond pentru calitatea serviciilor medicale – 70 mil. euro

    ►Reforma investiţiilor în infrastructura sanitară – 40 mil. euro – crearea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate

    ►Reforma managementului serviciilor de sănătate şi a resurselor umane din sănătate – 80 mil. euro.

    Cele 80 mil. euro calculate reforma managementului serviciilor de sănătate şi a resurselor umane vor fi cheltuite, potrivit calculelor Guvernului, în consultanţă şi operaţionalizarea instituţiilor responsabile pentru programele de formare.

    ►Investiţii în infrastructura medicală prespitalicească – 314 mil. euro

    Din cele 314 mil. euro învestiţii în infrastructura medicală prespitalicească, 40 mil. vor merge către cele 200 centre comunitare pe care Guvernul vrea să le construiască, iar 180 mil. euro vor merge către cele 3.00 de cabinete de medicina de familie pentru dotare şi modernizare. 80 mil. euro vor fi investiţi în ambulatorii medicale.

    ►Investiţii în infrastructura spitalicească publică – 2 mld. euro (1,1 mld. euro în infrastructură nouă, restul în dotări şi echipamente)

    Cea mai mare parte a planului pentru Sănătate urmăreşte investiţiile în infrstructura spitalicească publică – mai bine de 2 mld. euro, dintre care 1,1 mld. euro vor merge în infrastructură nouă, adică în construcţia de spitale. Restul banilor vor fi investiţi în echipamente şi aparatură medicală, în dotarea spitalelor publice.

     

    Ce se urmăreşte prin investiţiile propuse?

    Guvernul vrea să creeze un fond pentru calitatea serviciilor medicale, prin care unităţile publice din sistemul medical să poată fi recompensate în funcţie de performanţele spitalelor.

    Pentru a creşte capacitatea administrativă şi a gestiona proiectele de infrastructură în sănătate, se va crea Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, care va fi subordonată Ministerului Sănătăţii si va prelua proiectele de constructie a celor trei spitale regionale începând cu anul 2023, proiecte de care se vorbeste in Sănătate de caţiva ani, fără să se realizeze însă ceva. În total, 52 de oameni vor lucra în cadrul acestei agenţii, iar jumătate dintre ei vor fi preluaţi din direcţia funcţională în prezent în cadrul ministerului Sănătăţii.

    Cea de-a treia direcţie de reformă propusă pentru Sănătate urmăreşte managementul serviciilor de sănătate şi a resursei umane, după ce se vor realiza mai multe analize privind situaţia actuală a sistemului sanitar. De asemenea, se urmăreşte reducerea riscurilor de corupţie din sistemul de sănătate.

    La capitolul investiţii, programul urmăreşte creşterea accesului populaţiei din zonele rurale şi cele defavorizate la asistentă medicală de bază. Investiţiile vor fi in ambulatorii, în cabinete de medicină de familie, în centre comunitare.

    Guvernul vrea să construiască 200 de centre comunitare integrate în zonele rurale şi urbane marginalizate. Un alt target este reabilitarea a 3.000 de cabinete ale medicilor de familie, care să fie dotate cu facilităţi de screening, de monitorizare a pacienţilor cronici. Prioritare vor fi cabinetele din mediul rural şi din zonele urbane marginalizate.

    De asemenea, se urmăreste reabilitarea, modernizarea şi extinderea a 30 de ambulatorii publice.

    O direcţie de investiţii este şi în spitale noi de stat, pentru a reloca integral sau parţial spitale care reprezintă un pericol pentru pacient. Şi infrastructura medicală, echipamentele şi aparatura sunt pe lista de planuri pentru sănătate a Guvernului din PNRR.

    Până în septembrie 2021, ministerul Sănătăţii va selecta 30 de proiecte care vor fi finanţate prin PNRR.