Tag: PREVIZIUNI

  • Puţin câte puţin sau cum ies companiile din recesiune

    “Pentru mediul de afaceri din Europa Centrală, anul trecut a fost un moment de respiro”, apreciază George Mucibabici, preşedintele companiei de audit, fiscalitate şi consultanţă financiară şi de management Deloitte. După trei ani de recesiune a economiilor din toată lumea şi de încercări fragile de corecţie a situaţiei, caracterizate de cele mai multe ori prin reorganizări şi reduceri masive de costuri, lucrurile par să se fi stabilizat şi, în unele cazuri, au început chiar să-şi revină.

    Creşterea cu 11% a veniturilor de 612 de miliarde de euro înregistrate anul trecut de cele mai mari 500 de companii din regiune oferă, într-adevăr, puţin confort şi poate chiar o umbră de speranţă că recesiunea este pe care să ia sfârşit, cu atât mai mult cu cât cifra se apropie din ce în ce mai mult de nivelul anterior crizei. Aproape opt din zece dintre companiile în cauză au raportat anul trecut încasări mai mari decât în 2009, cu toate că în linii mari contextul a rămas neschimbat – consumul a rămas la un nivel destul de scăzut, companiile au continuat şi ele să ţină din scurt costurile, iar problemele din ţări mai dezvoltate au reprezentat o ameninţare pentru exporturi. Toate acestea în timp ce în 2009 lucrurile mergeau fix pe dos, inclusiv giganţii europeni fiind loviţi de recesiune şi de diminuarea veniturilor.

    Semnale pozitive există peste tot în lume. În SUA, de pildă, cele 232 de companii din indexul 500 al Standard and Poor’s, care au raportat rezultate financiare pentru prima jumătate a acestui an, au consemnat un avans de 18% al veniturilor comparativ cu perioada similară din anul precedent. La fel s-a întâmplat şi cu companiile din Europa de Vest, monitorizate prin Euro Stoxx 600, care au avut venituri mai mari cu 15%. Cât despre companiile din Europa Centrală, creşterea medie a încasărilor a fost de 17% în rândul celor mai mari 500 de companii din regiune în prima parte a acestui an, singurele ţări unde media veniturilor s-a diminuat fiind Croaţia şi Bulgaria. “Evoluţia dovedeşte că cele mai mari companii din regiune au capacitatea şi resursele strategice şi operaţionale să-şi revină chiar şi din cele mai grave crize”, îşi exprimă Tomasz Ochrymowicz, partener al Deloitte Central Europe, opinia în studiul Central Europe Top 500 realizat anual de compania de audit, fiscalitate şi consultanţă financiară şi de management.

    Pentru România, chiar dacă starea generală a economiei nu pare să confirme aceast lucru, anul trecut a fost unul chiar mai bun, cel puţin pentru marii jucători din economie – 38 dintre cele mai mari 500 de companii din Europa Centrală provin din România, cu cinci mai multe decât în ediţia precedentă a studiului Deloitte şi un total de opt afaceri noi calificate în clasament. Iar veniturile firmelor româneşti, de 37,5 miliarde de euro anul trecut, au crescut mai mult decât media europeană, lucru care a determinat practic poziţionarea mai bună a pieţei locale în clasament.

  • Boc: Deocamdată, suntem în graficul creşterii economice de 1,5 la sută în 2011

    Boc a declarat, pe centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia est Vâlcele-Apahida, că principalul actor care are rolul primordial în investiţii este statul şi că în acest an s-au alocat pentru acest domeniu 36 de miliarde de lei. “Trimestrul al treilea, inclusiv luna septembrie, este decisiv pentru creşterea economică a României. Deocamdată suntem în graficul creşterii economice de 1,5 la sută pe acest an, iar în condiţiile în care, în luna iunie, am observat o uşoară încetineală a exporturilor şi a producţiei industriale, trebuie să compensăm cu agricultura şi investiţiile. Principalul actor care, în investiţii, are rolul primordial este statul. În acest an avem investiţii de 36 de miliarde de lei, în creştere faţă de 33, cât au fost anul trecut. Anul viitor, vom avea 43 de miliarde de lei tot pentru investiţii, pentru finalizarea de centuri ocolitoare, de autostrăzi, de drumuri”, a spus Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mulţi economişti cu premiul Nobel sunt optimişti cu privire la zona euro. Edward Prescott: Europa va înregistra un boom economic şi va depăşi SUA

    Cu pieţele la marginea prăpastiei din cauza munţilor de datorii formaţi în Europa şi Statele Unite în timpul crizei financiare mondiale, 17 deţinători ai premiului Nobel în economie s-au reunit în această săptămână pe insula Lindau de pe lacul Constance din sudul Germaniei, pentru a discuta despre disciplina economică. Între participanţi se află Joseph Stiglitz, care a primit premiul Nobel în 2001, pentru activitatea sa privind reacţia pieţelor la informaţiile asimetrice, Myron Scholes, laureat în 1997 pentru activitatea în domeniul instrumentelor derivate, şi Robert Mundell, câştigător în 1999 al distincţiei pentru analiza sa în domeniul valutar. “Nu cred că euro este în pragul prăbuşirii. Europa trebuie să meargă înainte, spre un echivalent al Statelor Unite”, a arătat Mundell.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va avea o creştere economică de 1,7% în acest an – Economist Intelligence Unit

    Institutul avertizează însă că rezistenţa la măsurile de austeritate ar putea crea instabilitate.

    Produsul intern brut al României a fost în trimestrul al doilea, în termeni reali, mai mare cu 0,2% comparativ cu primul trimestru şi cu 0,3% peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2010 (date ajustate sezonier). Pentru anul în curs Guvernul anticipează o creştere economică de 1,5%. EIU a publicat miercuri noi estimări privind perspectivele economiei mondiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roubini: Sunt sanse 50% de revenire a recesiunii. Karl Marx avea dreptate: Capitalismul se poate autodistruge

    In prezent, economia este afectata de reducerea consumului, in special din cauza reticentei firmelor de a face noi angajari si investitii care sa dea un imbold economiei, si aproape ca nu se poate face nimic pentru a imbunatati situatia, spune economistul Nouriel Roubini, intr-un interviu acordat Wall Street Journal. ” Pentru a rezolva problema datoriilor mari trebuie sa cheltuiesti mai putin atat in sistemul public, cat si in cel privat, sa economisesti mai mult, sa reduci orele suplimentare. De asemenea, pentru a evita a doua recesiune, este nevoie de politici bancare mai relaxate” , spune Roubini. “Exista prea multe datorii, si in mediului privat si in cel guvernamental. Din datorie nu poti sa iesi decat prin economisire, printr-o crestere economica puternica sau prin metoda periculoasa a inflatiei, spune Roubini. Dar, daca nu reporneste consumul populatiei si firmelor, atunci risti sa ramai in recesiune”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 2011 in comert: un an mai bun, cel putin ca investitii

    Apetitul cel mai crescut pentru investitii in comertul cu bunuri
    de larg consum se concentreaza, in continuare, pe Capitala. Pentru
    multe industrii, cei peste doua milioane de locuitori ai
    Bucurestiului genereaza peste doua treimi din profituri.
    Portofelele mai groase sunt cel mai bun argument pentru un buget de
    investitii. In jur de 100.000 mp, cam cat 20 de terenuri de fotbal,
    sunt suprafetele comerciale care si-ar mai gasi, in Bucuresti,
    clienti, conform unui studiu realizat de firma de consultanta in
    management Contrast Management Consulting (CMC). Firma, infiintata
    in Austria in 1995, a intrat pe piata locala in urma cu sase ani,
    iar in 2009 a realizat o cifra de afaceri de circa 4 milioane de
    euro si un profit de 0,5 milioane de euro.

    Alte tinte atractive pentru investitiile in retailul alimentar
    sunt, conform unui studiu realizat de CMC, judetele Dolj (35.000
    mp), Prahova (32.000 mp), Dambovita (30.000 mp) si Valcea (30.000
    mp).
    Ploaia de investitii din comert din anii anteriori crizei nu aveau
    darul sa surprinda prea mult, Romania avand multe zone neatinse de
    formatele moderne de comert. Judete intregi, cum ar fi Neamt sau
    Botosani, nu au nici macar in prezent un hipermarket. Cu toate
    acestea, operatorii din domeniu nu apasa nici acum pedala franei la
    capitolul extinderii, cand nu numai ca nu se mai intregistreaza, ca
    altadata, cresteri ale consumului, dar nici macar nu s-a oprit
    declinul. In prima parte a anului, cele mai multe piete au suferit
    contractii, chiar daca la niveluri mai mici decat anul trecut. In
    aceste conditii, fara o vedere de ansamblu a pietei si previziunile
    de crestere a consumului, planurile comerciantilor ar putea parea
    hazardate. Peste o jumatate de miliard de euro sunt bugetele de
    investitii pe care, conform calculelor BUSINESS Magazin, retelele
    de comert le dedica in acest an deschiderii de noi magazine. Si
    asta in ciuda faptului ca precautia cumparatorilor si-a pus clar
    amprenta asupra vanzarilor din magazine. Anul trecut valoarea
    vanzarilor de bunuri de larg consum s-a plasat la 16 miliarde de
    euro, fata de 17 miliarde in 2009, conform unui studiu realizat de
    CMC. Comparat cu nivelul maxim, atins in 2008 (21 de miliarde de
    euro), scaderea este si mai abrupta, de aproape un sfert
    (23,8%).

    Cu toate acestea, in ultimii ani, pe fondul reducerii
    cheltuielilor, cel mai aprig au suferit micii comercianti
    independenti, multi dintre ei fiind nevoiti sa-si inchida
    pravaliile. Retelele de sub umbrela retailerilor internationali in
    schimb, avand sprijinul companiilor mama, si-au continuat
    extinderea. Asa se face ca anul trecut felia adjudecata de comertul
    modern a ajuns egala cu cea a vanzarilor din magazinele
    traditionale, in conditiile in care in 2005 retelele moderne aveau
    o cota de piata putin peste 20%.

    “In ultimul deceniu piata locala de retail a crescut cu 123%,
    fiind de departe cea mai activa din regiune”, declara Adrian
    Comaneci, senior project manager in cadrul CMC. In perioada
    2000-2010 Romania a avut cea mai mare rata de crestere a pietei de
    retail (circa 8,5% anual) din Europa Centrala si de Est, alte piete
    din regiune avand ritmuri mai scazute: 54% in Polonia si Cehia, 26%
    in Ungaria. In opinia lui Comaneci, si in urmatorii zece ani piata
    de profil din Romania va continua sa mentina un ritm de crestere
    sustinut, ramanand in continuare cea mai dinamica din regiune.
    “Potential de crestere inca exista”, adauga Comaneci. Conform
    previziunilor din studiu, pana in 2020, piata romaneasca de retail
    va creste cu 62%, mai mult decat in alte piete, fie ca sunt Polonia
    (57%), Republica Ceha (48%), Ungaria (46%), Germania (17%) sau
    Austria (15%).

  • Roubini: Economia mondiala ar putea fi amenintata de “o furtuna perfecta”

    In opinia sa, exista una din trei sanse ca acesti factori sa se
    combine si sa afecteze cresterea economica, din 2013, a afirmat
    Roubini intr-un interviu acordat la Singapore, transmite Bloomberg.
    Alte posibile urmari pot fi o crestere economica “anemica dar in
    regula”, sau un scenariu optimist, in care expansiunea sa se
    imbunatateasca. “Exista deja elemente de fragilitate. Toata lumea
    avertizeaza ca datoriile publice si private sunt prea mari.
    Problemele s-ar putea acutiza cel tarziu in 2013”, a spus Roubini,
    profesor la Universitatea din New York. Economia mondiala este pusa
    in pericol de somajul mare din SUA, cresterea preturilor petrolului
    si alimentelor, majorarea dobanzilor in Asia si problemele
    comerciale aparute dupa cutremurul din Japonia. De la inceputul
    lunii mai, valoarea actiunilor la nivel mondial a scazut cu peste
    3.300 miliarde de dolari, iar Roubini crede ca pietele financiare
    ar putea, de la jumatatea anului viitor, sa se ingrijoreze in
    privinta unei convergente a riscurilor, in 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: Numarul contractelor de munca incheiate confirma afirmatiile privind iesirea din recesiune

    Potrivit lui Emil Boc, in intervalul 1 mai – 1 iunie, in Romania
    s-au inregistrat 353.339 de noi contracte de munca, ponderea
    covarsitoare avand-o contractele pe durata nedeterminata (68%). Din
    numarul total de contracte noi, 239.247 au fost incheiate pe
    perioada nedeterminata si 114.092 pe perioada determinata. In acest
    context, contractele pe perioada nedeterminata raman regula
    fundamdantala in Romania, a apreciat premierul. “Asta inseamna ca
    cei care au contracte de munca nu mai depind de asistenta sociala a
    statului . Se fac economii la bugetul de stat. Tot atatea persoane
    cu noi contracte au asigurari la salarii, la pensie”, a spus Boc.
    Astfel, in Romania, in prezent sunt 6.315.381 de contracte active,
    cel mai mare numar inregistrat din 2008, de cand exista Registrul
    electronic de evidenta a salariatilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE estimeaza o crestere a PIB de 3,7% pentru Romania in 2012

    Pentru acest an, CE estimeaza o crestere a PIB de 1,5%, aceeasi
    cu cea prognozata de Guvern si de FMI. “Consumul populatiei isi va
    reveni ca urmare a unor cresteri salariale mai rapide”, noteaza CE
    in prognoza economica de primavara a Uniunii Europene. Comisia
    anticipa in raportul precedent, din toamna anului trecut, o
    crestere a PIB de 3,8% pentru 2012. Cresterile de productivitate
    din ultimii ani in sectorul privat, doar partial atribuibile
    reducerii numarului de angajati, ar putea sa conduca la salarii mai
    mari si, odata cu avansul cererii de consum, la noi oportunitati de
    angajare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adevarat a-nviat? Cat din relansarea economica e mit si cat e realitate?

    Har Domnului, o multime de vesti bune au sosit in ultima vreme.
    Romania a terminat anul trecut in top trei in UE-27 ca pondere a
    investitiilor in PIB (22,7%), productia industriala a crescut in
    februarie cu 12,7% fata de aceeasi luna din 2010, exporturile din
    ianuarie au depasit pentru prima data in ultimii zece ani
    importurile si s-au marit cu aproape 50% fata de inceputul anului
    trecut, deficitul de cont curent s-a redus cu 86%, piata auto a
    crescut aproape 8% in primele doua luni si pana si cifra de afaceri
    din comert s-a urnit un pic in februarie in raport cu ianuarie,
    desi deocamdata doar cu 1,1%.

    Capra vecinului nici ea nu sta degeaba: ultimele stiri ne spun
    ca medicii unguri au cele mai mici salarii din Europa si ca “nu e
    de mirare ca pleaca pe capete din tara”, conform Federatiei
    Europene a Medicilor Salariati, ca o cincime dintre
    municipalitatile bulgaresti nu mai au bani sa-si plateasca
    datoriile si nu mai au nici acces la credite noi ori ca un
    important om de afaceri din Estonia se plange ca tara a devenit o
    colonie a companiilor suedeze, care folosesc forta de munca ieftina
    si scot profiturile din tara. Toate aceste tari au insa deja ceea
    ce noi inca nu avem: confirmarea ca economia si-a revenit dupa
    perioada de recesiune. Sau o avem si noi?


    ZERO VIRGULA CEVA

    Dupa cresterea de doar 0,1% in ultimele trei luni din 2010 fata
    de al treilea trimestru, “cel mai probabil am avut si in trimestrul
    I 2011 o crestere economica trimestriala usor pozitiva”, estimeaza
    Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. “Dar cred ca
    proclamarea iesirii din recesiune pe baza celor doua trimestre de
    crestere economica inca firava si alimentarea asteptarilor ca acest
    lucru ne va permite sa revenim la salariile initiale din sectorul
    bugetar, sa crestem pensiile si sa reducem si taxele, asa cum se
    speculeaza in acest moment, poate fi extrem de periculoasa”, adauga
    imediat Dumitru. Pe o crestere “cel mai probabil modesta” –
    0,1-0,5% – mizeaza si Georgiana Constantinescu, analist al Credit
    Europe Bank. “Cred ca exista sanse reale sa fi iesit din recesiune
    in primul trimestru. Oricum insa, va fi doar o iesire tehnica.
    Practic, mai sunt necesari circa 2-3 ani buni pentru a ne recupera
    la modul functional”, considera Florian Libocor, economistul-sef de
    la BRD-SocGen.

    Ce inseamna aceste surdine si avertismente? Pe de o parte, ele
    exprima disproportia dintre industrie si exporturi – motoarele care
    au impiedicat de aproape un an si jumatate economia sa cada si mai
    mult – si ceilalti parametri ce definesc redresarea dupa recesiune,
    dincolo de variatia simpla a cifrei PIB: ocuparea fortei de munca
    (somajul si-a urmat si in martie cresterea, ajungand la 8,36% din
    forta de munca), veniturile reale ale populatiei (salariul mediu
    net a fost de 1.414 lei in februarie, in scadere cu 10 lei fata de
    ianuarie, in timp ce inflatia anuala a ajuns in februarie la 7,6%
    si in martie la 8,01%, nivelul cel mai inalt din UE) si consumul,
    in continuare in scadere raportat la anul trecut.


    O definitie mai complexa a recesiunii si nu cea cu doua
    trimestre consecutive de crestere a PIB este cea folosita de Biroul
    National de Cercetare Economica (NBER) din SUA, arata Ionut
    Dumitru. Conform NBER, recesiunea reprezinta “un declin
    semnificativ al activitatii economice la nivel national, care
    dureaza mai mult de cateva luni si este vizibil prin scaderea PIB,
    a veniturilor reale ale populatiei, a numarului de angajati, a
    productiei industriale si a vanzarilor”. Dupa acest criteriu, “au
    fost si tari care nu au avut doua scaderi consecutive ale PIB
    trimestrial, dar au fost totusi in recesiune”.

    Pe de alta parte este vorba de prudenta specifica a analistilor
    fata de efectele previzibile ale oricarui anunt pozitiv: inca de la
    primele declaratii ale premierului Emil Boc ca am incheiat anul
    2010 pe plus si ca la 31 martie se termina “tehnic” recesiunea au
    inceput sa apara din mediul de afaceri si cel politic apeluri sau
    initiative legislative in sensul reducerii TVA, a cotei unice sau a
    CAS, cu ideea ca trebuie luate masuri de stimulare a economiei si
    ca ele vor produce automat suficiente venituri la buget incat sa nu
    afecteze tinta de deficit bugetar convenita cu FMI. Guvernul s-a
    angajat sa reduca anul acesta deficitul la 4,4% din PIB – ceea ce
    nu e putin, daca ne uitam ca anul trecut s-a incheiat cu un deficit
    de 6,5%, iar daca se adauga la raportare si arieratele, asa cum va
    trebui sa faca Romania din acest an, atunci cifra reala ar fi in
    jur de 8% sau mai mult.


    Tot Ionut Dumitru, care este si presedintele Consiliului Fiscal,
    aprecia recent ca, atata vreme cat economia abia s-a stabilizat, o
    reducere a CAS ca masura de stimulare nu se poate face decat daca
    PIB ar creste in acest an peste estimarea oficiala de 1,5% a FMI,
    insusita de Guvern. Altminteri, orice scadere de taxe ar trebui
    automat compensata printr-o majorare in alta parte ori printr-o
    alta sursa de venituri pe masura la buget, ca sa nu se
    contabilizeze la capitolul riscuri.