Câteva mii de persoane continuau duminică seara târziu să manifesteze împotriva Guvernului islamisto-conservator, în cartierul rezidenţial Kavaklidere, la Ankara, după ce au fost dislocate în mod brutal, anterior, de către poliţie, din piaţa centrală Kizilay, în capitală.
“Nimeni nu te vrea, Tayyip”, scandau protestatari la Ankara.
Manifestanţii îi reproşează premierului Erdogan faptul că este prea conservator şi că vrea să “islamizeze” societatea turcă.
“Toţi turcii se află sub presiune de 10-11 ani”, a declarat pentru AFP Hallit Aral. “Astăzi, toată lumea vrea ca premierul să plece”, a subliniat el.
Poliţia a tras duminică după-amiaza zeci de grenade lacrimogene şi a utilizat tunuri cu apă pentru a dispersa protestatari adunaţi în Piaţa Kizilay.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Analiştii consultaţi de Bloomberg au anticipat nivelul şomajului anunţat vineri de Eurostat.
La nivelul Uniunii Europene, şomajul s-a menţinut în aprilie la 11%, după ce rata pentru luna martie, anunţată anterior de Eurostat la 10,9%, a fost revizuită la 11%.
“Ne aflăm într-o cursă contracronometru şi în prea multe ţări, prea mulţi oameni fără loc de muncă, în special tineri, ne aduc aminte că această luptă nu a fost câştigată şi sunt necesare noi eforturi”, a declarat săptămâna aceasta preşedintele UE, Herman Van Rompuy. Rompuy intenţioneză să prezinte propuneri, la un summit din luna iunie al liderilor UE, pentru susţinerea înfiinţării de locuri de muncă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Pentru a elimina speculaţiile, confirm că primesc lunar, net, suma de 5.000 de euro pentru funcţia de director general, la care se adaugă indemnizaţia de 1.000 de euro, tot net, pentru calitatea de membru în Consiliul de Administraţie. Deci, pe total, primesc 6.000 de euro. Această sumă ar putea fi suplimentată dacă indicatorii de performanţă stabiliţi în contractul de mandat sunt depăşiţi, fiecare, cu cel puţin 10%”, a spus Smeeianu într-o conferinţă.
El adăugat că indicatorii de performanţă se referă la veniturile totale, profit şi EBITDA, dar a evitat să precizeze şi nivelul pe care trebuie să îl atingă fiecare indicator, afirmând că sunt confidenţiali.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astărăstoae a afirmat, într-o conferinţă de presă, că sistemul de sănătate românesc se confruntă cu un deficit de personal, în condiţiile în care, din anul 2007 şi până în prezent, peste 14.000 de medici au ales să părăsească România pentru că “s-au săturat de cum merg lucrurile”.
El a spus că, în primele trei luni ale acestui an, au plecat 580 de medici, iar alţi 250 au solicitat documente pentru plecarea în străinătate în primele două săptămâni ale lunii aprilie, susţinând că acest val de plecări înregistrat în anul 2013 poate fi comparabil doar cu cel din 2007, după ce România a intrat în Uniunea Europeană.
Potrivit acestuia, dacă în 1989 în România erau 56.000 de medici cu drept de liberă practică, în 2013 numărul acestora este de 39.896.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
La nivelul UE, şomajul a rămas constant în martie, la nivelul record de 10,9% atins în februarie, potrivit Bloomberg.
Creşterea puternică a numărului de pesoane care nu găsesc loc de muncă nu poate fi ignorată, deoarece este cea mai amplă fragmentare care are loc în Europa. Este chiar mai grav în ceea ce priveşte şomajul în rândul tinerilor, a declarat săptămâna trecută vicepreşedintele BCE Vitor Constancio.
În zona euro, numărul şomerilor a atins în martie 19,1 milioane de persoane, în timp ce în UE totalul se situează la 26,52 milioane de persoane, potrivit datelor publicate marţi de Eurostat, biroul de statistică al UE.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Fraţii Ţarnaev sunt suspectaţi că au comis atentatul, care s-a soldat cu moartea a trei persoane şi rănirea altor 264 în timpul maratonului de la Boston, cu ajutorul unor simple oale sub presiune umplute cu bile metalice şi cuie şi a unui exploziv artizanal.
Tamerlan Ţarnaev, în vârstă de 26 de ani, ucis în cursul urmării lansate de poliţie, a fost acuzat de fratele mai mic, Djohar, că a organizat atacurile, deoarece “a vrut să impiedice ca islamul să fie atacat”, potrivit unei surse guvernamentale citate de CNN.
De pe patul de spital, tânărul, în vârstă de 19 ani, le-a spus anchetatorilor că nu au beneficiat de sprijin financiar şi nu au avut legături cu grupări teroriste străine, potrivit ABC.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
CONTEXTUL: Cris-Tim căuta, în primăvara lui 2011, soluţii pentru creşterea siguranţei alimentare, ţinând cont de tendinţele pieţei şi noile reglementări europene.
DECIZIA: În vara anului 2011 compania investeşte patru milioane de euro pentru a cumpăra un utilaj prin care produsele sunt expuse unei tehnologii de înaltă presiune; viaţa la raft a produselor este prelungită de trei ori, fără adaos de conservanţi.
EFECTELE: Toate produsele Cris-Tim în ambalaje vidate, adică jumătate din producţie, sunt supuse acum acestei tehnologii. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de peste 346 milioane de lei, iar pentru 2013 previziunile indică o creştere de 10%.

DE LA IDEE PÂNĂ LA LANSARE AU TRECUT, EFECTIV, zece luni de tatonări, negocieri, testări”, povesteşte Radu Timiş, antreprenorul care a clădit afacerea Cris-Tim, despre decizia de a investi într-un utilaj cu tehnologie de ultimă oră. A cheltuit 4 milioane de euro pentru ca mezelurile care ies de pe liniile fabricii să aibă un termen de garanţie de trei ori mai lung, fără a schimba reţetele. După ce vreme de câţiva ani şi-a lăsat afacerile pe mâna unor manageri, Timiş s-a întors la cârma Cris-Tim la începutul crizei şi a reuşit să schimbe direcţia în care se îndreptau vânzările.
Cel mai puternic impact asupra afacerilor îl are noua tehnologie de producţie, prin instalarea căreia în procesul de fabricaţie sunt folosiţi mai puţini conservanţi – sau chiar deloc, iar termenul de valabilitate poate fi extins cu 300%. 4 milioane de euro din cele 24 investite în ultimii ani au fost dedicate acestui utilaj, de ultimă generaţie, care are o greutate de 45 de tone – chiar transportul acestui utilaj a ridicat o mulţime de probleme. Tehnologia este folosită acum doar de alte două firme europene, la o capacitate mai mică, spune Radu Timiş.
CONCRET, PRODUSELE AMBALATE ŞI ETICHETATE SUNT SCUFUNDATE ÎN APĂ RECE TIMP DE OPT MINUTE, la o presiune de 9.000 de ori mai mare decât presiunea atmosferică. Prin acest tratament, sunt distruse toate virusurile şi bacteriile din produs, celula de carne rămâne vie, iar proprietăţile nu sunt afectate. Tratate astfel, mezelurile Cris-Tim au un avantaj în ce priveşte exporturile, ce vor putea fi făcute cu vaporul şi nu numai cu avionul, deoarece au termene de garanţie mai mari. Or, costul de transport cu vaporul le permite să aibă preţuri competitive la raft. În ultimii ani compania a pus accent pe exporturi, mezelurile fiind, vândute în 16 ţări europene. 13% din volumul mărfurilor produse pleacă peste graniţele ţării, exportul fiind după spusele antreprenorului, mai profitabil decât vânzarea pe piaţa internă. Timiş vrea să exploateze la maxim filonul exporturilor şi ţinteşte să ajungă la o pondere de 25-30% din volumele produse prin intrarea pe noi pieţe, ca Rusia, China, Japonia, Coreea. În opinia lui, este doar o chestiune de timp până când mezelurile CrisTim vor intra în magazinele ruseşti sau chineze.

LA NIVEL DE REŢETE, COMPANIA NU PREGĂTEŞTE MARI SURPRIZE. “În mezeluri e o gamă definită de produse pe care le mănâncă românii, e foarte greu să vii cu noutăţi deosebite care să prindă”, explică omul de afaceri. El îşi aminteşte că în perioada de creştere economică, când cumpărătorii deschideau mai larg buzunarele decât acum, s-a întâmplat să lanseze chiar şi 30 de produse într-o singură lună, dar în portofoliu rămâneau unul sau două produse. “Acum nu mai vor să rişte nimic; cumpără exact ce a plănuit acasă, ştiind precis cât vor să cheltuiască.” Piaţa preparatelor din carne, evaluată la o valoare anuală de circa un miliard de euro, reuneşte un număr mare de procesatori, între care cei mai cunoscuţi sunt Agricola, Fox, Marex, Caroli, Angst, Aldis Călăraşi, Ana şi Cornel sau Meda.
Aceeaşi tehnologie cu presiune înaltă face posibilă fabricarea mezelurilor fără niciun fel de conservanţi. Gama Vitality a fost lansată la finalul anului trecut pentru clienţi din rândul celor care nu mănâncă deloc mezeluri (circa un sfert din cumpărători) considerându-le nesănătoase. Conform oficialilor companiei, nişa produselor fără E-uri este, chiar şi în ţările dezvoltate, foarte mică, fiind dominată de produsele tradiţionale. Cel mai adesea acest gen de produse echivalează cu produsele tradiţionale, făcute de asociaţii familiale şi întreprinderi mici, care vând în principal local. Ideea de a produce mezeluri fără E-uri este mai veche, primele încercări de a face astfel de produse fiind făcute în laboratoarele Cris-Tim încă din 2009. Compania a intrat recent şi în piaţa lactatelor, cu marca Mândruţa, sub umbrela căreia se vând lapte proaspăt, lapte bătut, iaurt, sana şi smântână. Laptele este produs la o fermă din Boldeşti-Scăieni, judeţul Prahova, înfiinţată în urmă cu 11 ani şi care are acum 570 de bovine.
La cinci ani după lansarea primului iPhone, care a revoluţionat industria IT&C, specialiştii spun că Apple este pus în umbră pe măsură ce competitori ca Samsung au lansat mai devreme modele de telefoane cu ecrane mai mari sau cu o viteză mai mare de acces la reţele wireless.
Apple va încerca să recâştige lumina reflectoarelor miercuri prin lansarea noului model de iPhone, care promite un display de 4 inci şi tehnologia 4G, noua generaţie în materie de viteze de transfer, prezentă pentru prima dată pe un dispozitiv mobil.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Creditele neperformante din sectorul privat s-au plasat la 109 miliarde euro în aprilie, în urcare cu 15% faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit datelor băncii centrale a Italiei, citate de Bloomberg. Deprecierile de capital, excluzând reevaluarea în scădere a activelor, au avansat în aceeaşi perioadă de la 50 miliarde de euro la 58 miliarde euro. “Calitatea activelor şi creditele neperformante ridicate reprezintă probleme tot mai mari pentru băncile italiene, în special deoarece rezervele de capital şi capacitatea internă de generare a capitalului nu oferă destulă siguranţă. Economia este deja într-o stare fragilă, iar creditul a îngheţat”, comentează într-un raport recent Francesca Tondi, analist la Morgan Stanley.