BusinessMagazin

Tag: presiune

  • Care sunt principalii trei factori de risc care ar putea arunca în aer economia globală

    Care sunt principalii trei factori de risc care ar putea pune şi mai multă presiune pe economia globală

    Iulian Tenchiu

    În 2007, băncile au încetat să îşi mai împrumute bani, în scurt timp comerţul se prăbuşea, rata şomajului creştea într-un ritm alarmant, producţia marilor fabrici încetinea, iar lumea se lovea de criza economică globală. Potrivit teoriei ciclicităţii, o astfel de criză este de aşteptat să apară de fiecare dată când un ciclu economic ia sfârşit, mai exact, odată la 10 ani. Cum cei zece ani au trecut deja, experţii îşi îndreaptă atenţia către modul în care evoluează economia SUA sau tensiunile din Hong Kong, pentru că acestea se numără printre principalii factori care ar putea intensifica tensiunile politice şi tensiunile financiare la nivel global, scrie CNBC.

    Top 3 factori de risc care ameninţă economia globală:

    1. Încetinirea economiei americane – Odată cu  tarifele de 1.5 trilioane dolari impuse de Trump mărfurilor chinezeşti, economia americană a început să dea semne de încetinire. În perioada aprilie-iunie 2019 investiţiile au scăzut cu 1%, spre comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2018. Fed şi-am redus prognoza de creştere a PIB-ului pentru acest an, aşteptându-se la o creştere de 2.2%, mult mai slabă decât pragul de 3% pe care administraţia Trump dorea să îl atingă în 2019. Ultima problemă cu care se confruntă SUA şi care a atras atenţia tuturor experţilor a fost fapul că activitatea fabricilor a atins cel mai mic nivel din ultimele 128 de luni.

     

    1. Împrumuturile uriaşe realizate de China – Potrivit Institutului de Finanţe Internaţionale, împrumuturile totale ale acestei naţiuni au depăşit 303% din PIB. Mai exact, împrumuturile Chinei, atât cele de tip corporate cât şi cele realizate de guvern se ridică la peste 40 trilioane de dolari în primul trimestru din 2019. În ultimii 10 ani China a fost responsabilă de un sfert din întreaga creştere a economiei globale, de aceea orice lovitură pe care ar încasa-o economia chinezească ar determina imediat investitorii din întreaga lume să acţioneze pentru a îşi proteja activele.

     

    1. Protestele din Hong Kong – Scopul iniţial al mişcărilor de stradă din Hong Kong a fost împiedicarea extrădării cetăţenilor din Hong Kong în China, în cazul în care aceştia ar fi comis vreo infracţiune. Totul a început acum mai bine de patru luni, iar în timp tensiunile au escaladat şi s-a trecut la violenţă. Din punct de vedere financiar, Hong-Kong este un centru important al comerţului şi al finanţelor. De asemenea este un centru foarte important de import şi export, dat fiind că mărfurile din Hong Kong pleacă în întreaga lume. Dacă protestele din acest stat nu vor înceta, atunci economiile din întreaga lume ar putea fi afectate. Pe fondul acestor tensiuni comerţul la nivel global ar putea fi perturbat, iar investitorii internaţionali ar putea fi forţaţi să îşi anuleze investiţiile.

     

     

     

  • Opinie Bogdan Botezatu: Directorii de securitate IT încep să clacheze sub presiunea atacurilor informatice devastatoare

    Bogdan Botezatu este director de cercetare în ameninţări informatice în cadrul Bitdefender

    Un urcuş la deal perpetuu

    Potrivit unui studiu realizat de Bitdefender în 2018, responsabilităţile şefilor IT au crescut considerabil, atât ca număr, cât şi ca importanţă. O treime dintre cei chestionaţi mărturiseau că rolul lor se transformase aproape complet în ultimii ani, punând o presiune imensă pe execuţia sarcinilor asociate cu poziţia de director de securitate. Aproape jumătate dintre respondenţi semnalau că, deşi organizaţia făcea investiţii în tehnologii noi menite să stimuleze creşterea de venituri, bugetul alocat tehnologiilor de securitate informatică rămăsese neschimbat. Este greu de ignorat că 2018 a fost marcat de cele mai mediatizate breşe de securitate din ultimii ani. În acelaşi studiu, două treimi dintre companii mărturiseau că ar fi plătit în medie 100.000 de euro ca să evite un scandal public rezultat dintr-o breşă.

    O cercetare efectuată de compania de consultanţă Accenture scotea la iveală rezultate similare: sarcinile directorilor de securitate IT se înmulţeau mai repede decât aceştia puteau să le îndeplinească. Unul din motivele principale identificate de cei chestionaţi era că strategiile de business nu se aliniau cu zonele de risc asociate cu mediul digital. În tot acest timp, presa continua să scrie despre atacuri cibernetice fără precedent.

    În realitatea lui 2019, provocările cu care se confruntă directorii de securitate IT rămân neschimbate. Ba mai mult, acestea încep să le afecteze deciziile, sănătatea fizică şi sănătatea mentală. O realizare îngrijorătoare a firmei britanice Nominet, care a efectuat un studiu recent, a fost că unu din trei directori de securitate informatică ar concedia peste noapte orice angajat dacă s-ar dovedi că breşa a avut loc prin intermediul dispozitivului persoanei respective.

    Întrebarea firească în acest caz este: oare compania respectivă efectuează traininguri de securitate cu angajaţii? Dacă nu, a cui este vina, când organizaţia cade pradă atacatorilor?

    Misiunea şefului de securitate în 2019

    Aceste date, atât de consecvente de la an la an, sunt un indicator că schimbarea de mentalitate la nivel executiv nu mai suportă amânare. Directorii de securitate informatică nu mai au de mult un job strict nişat în domeniul IT. Pe lângă securizarea infrastructurii, acestora li se cer rapoarte cu privire la tendinţe globale, performanţă, strategii şi cheltuieli. Consiliile de directori nu vorbesc însă aceeaşi limbă ca directorii de securitate. De exemplu, dacă discuţia începe cu achiziţionarea ultimei tehnologii de detecţie şi ce capacităţi tehnice are aceasta, consiliul de administraţie poate fi uşor confuz, iar argumentele pentru investiţii în aceste tehnologii nu vor avea succesul scontat.

    Directorii de securitate trebuie să îşi exerseze capacităţile persuasive, explicând mai degrabă care sunt riscurile financiare asociate cu o breşă, amintind pedepsele legislative cu privire la breşe şi impactul acestora asupra afacerii. Să ne amintim că, în numai trei zile, autorităţile responsabile cu protecţia datelor personale in Uniunea Europeană au dat amenzi de peste 315 milioane de euro pentru neconformitate cu GDPR. Printre organizaţiile afectate se numără compania aeriană British Airways, lanţul de hoteluri Marriott şi UniCredit România.

    Exemplele de cazuri reale de breşe la competitori pot fi o pârghie facilă pentru a deschide dialogul pe tema securităţii informatice şi totodată pentru a justifica cheltuielile asociate cu securizarea infrastructurii IT. In loc să speculeze, directorii de securitate acum pot oferi dovezi concrete că, fără un buget adecvat, este doar o chestiune de timp până infrastructura va fi compromisă.

    Breşele afectează încrederea clientului în bunurile şi serviciile oferite de o companie. Prezentând statistici relevante, directorii de securitate pot argumenta nevoia de tehnologii de securitate noi şi personal calificat ca motor de creştere a businessului. Discursul trebuie axat pe atingerea obiectivelor şi rezultate.
    În prezent, costurile asociate cu incidentele de securitate informatică se ridică la zeci de miliarde de euro anual la nivel global. Riscurile asociate cu securitatea informatică afectează relaţiile cu partenerii şi clienţii, cota de piaţă şi imaginea organizaţiei.

    În ceasul al doisprezecelea, liderii din companii trebuie să alinieze securitatea informatică cu restul obiectivelor de business. Altfel, mediul de afaceri riscă să mai piardă un an în cursa spre consolidarea sistemelor şi proceselor de securitate, cu riscul iminent de a suferi consecinţe dintre cele mai neplăcute.

  • Milionarul care trăieşte în dubă şi se bărbiereşte cu toporul

    Daniel Morris este unul dintre cei mai promiţători jucători de baseball din Statele Unite. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă trăieşte într-o dubă Volkswagen în parcarea unui magazin Wal-Mart.

    Morris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus şi numeroase contracte de publicitate. Tânărul preferă însă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite. “Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. “Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă.”

    Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi “tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.

    A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său. “Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet, citat de ESPN. “E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”. Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.

    Daniel Morris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare. “Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă”, spune Norris.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Amalia Buliga, CEO { Diverta }

    •   Amalia Buliga a preluat conducerea Diverta în 2010, după ce ocupase timp de aproape patru ani funcţia de director financiar.
    •   A absolvit Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, Facultatea de Bănci şi Pieţe de Capital, şi are un EMBA obţinut în 2016.
    •   Crede că trebuie să fii sigur(ă) că ai toate informaţiile importante din domeniul în care activezi, astfel încât să controlezi cât mai bine orice eventuale surprize. 

    Cifră de afaceri (2018): 12,5 mil. euro
    Profit operaţional (2018): 475.000 euro

  • Avea 44 de ani şi era şomer când i-a venit o idee de afacere. A vândut într-o singură zi produse în valoare de 15 milioane de dolari

    S-a gândit să-şi pună mintea de programator către realizarea unui produs nou şi inovator pentru bucătărie, un loc unde lucrurile nu s-au schimbat prea mult in ultimii zeci de ani.

    A strâns 350.000 de dolari, a recrutat doi ingineri şi a petrecut un an şi jumătate dezvoltând un aparat electrocasnic pentru bucătărie: unul care le permite bucătarilor să gătească la presiune, să spteze legume sau carnea.

    Lucrurile nu au mers foarte bine la început şi nici vânzările nu au fost extraordinare. A schimbat numele din iPot în Instant Pot şi a trimis 200 de mostre la bloggeri, la bucatarie pentru a scrie despre produs.

    Acum Instant Pot este unul dintre cele mai bine vândute produse de pe Amazon, are rpeste 25 de mii de recenzii pozitive. De Black Friday, Instant Pot a fost în top 5 cele mai bine vândute produse de pe Amazon şi Target şi în Top 3 la magazinul Kohls.

    Compania şi-a dublat vânzările an de an din 2011, iar piaţa de produse de gătit electrice a crescut cu 79% în ultimul an în SUA ajungând la o valoare de peste 300 de milioane de dolari, potrivit firmei de cercetare de piaţă NPD Group. Wang a mărturisit că, la un moment dat, 90% din vânzări veneau din Amazon, iar intr-o singură zi Amazon Prime, în 2016, compania a vândut produse în valoare de aproapr 15 milioane de dolari, relatează Inc.com

    Cu ceea ce s-a diferenţiat Instant Pot de competiţie este “un grup de senzori care fac ca Instant Pot să nu se supraîncălzească şi să nu explodeze sub presiune”, a declarat Wang pentru New York Times.

    Un alt lucru care a contribuit la succesul produsului este comunitatea care s-a format în jurul Instant Pot. Acum pagina de Facebook a produsul are peste 850.000 de fani şi

  • Simbolul de pe bordul maşinii pe care doar 6 din 10 şoferi il recunosc. Tinerii cunosc mai bine emoji-urile decât acest indicator de pe bordul maşinii

    Un studiu la care au participat 1.000 de tinerii a scos la iveală faptul că cei din noua generaţie nu cunosc semnul care indică o presiune scăzută a roţilor.
     
    Mai exact, aceştia vor recunoaşte mai degrabă diverse emoji-uri decât semnul care îi anunţă că la una sau mai multe anvelope presiunea a scăzut sub limita admisă, scriu cei de la USA Today.
     
     
    Aprinderea indicatorului poate fi provocată de o pană, de pierderea presiunii ca urmare a deformării jantei sau pur şi simplu de schimbări bruşte de temperatură.
     
    Nu doar tinerii au avut probleme în a recunoaşte simbolul: doar 6 din 10 şoferi (de toate vârstele) ştiu care este indicatorul de presiune în anvelope.

  • Middle managementul, linia de bătaie şi de sacrificiu

    Alţi 3% obişnuiesc să petreacă în plus chiar şi două ore pe zi muncind de la birou sau acasă.
    IT-iştii, inginerii, cei care sunt în departamentul financiar, dar şi cei cu profesii liberale, precum consultanţii, arhitecţii, designerii sau avocaţii, afirmă în proporţie de 85% că muncesc mai mult de 8 ore pe zi. Doar 22% din cei care muncesc suplimentar susţin că sunt plătiţi pentru orele în plus efectuate.
    Ce mai rezultă din studiul Best Jobs: programul încărcat, dorinţa de a fi mai competitivi, dar şi accesul la tehnologia care permite conectarea permanentă la sarcinile de serviciu îi fac pe aproape 70% din angajaţii români din sectorul privat să lucreze şi după terminarea orelor de lucru, la birou sau acasă.
    De ce se lucrează peste program: volumul mare de muncă, presiunea angajatorilor „care văd în orele muncite suplimentar o dovadă de implicare în activitatea companiei, dorinţa de a face diferenţa între performanţele lor şi ale celorlalţi colegi”. Doar 9% susţin că muncesc în plus din pasiune pentru ceea ce fac. Tehnologia a dat jos bariera dintre programul de lucru şi timpul personal, începând de la conducere şi până la middle management.
    Într-o companie, cei din middle management duc greul; trebuie să facă targeturile, trebuie să se descurce cu cei din subordine, trebuie să facă faţă la criza şi fluctuaţia de personal. Nici bine nu a venit un angajat, că şi pleacă imediat, iar ce trebuia să facă el trebuie să fie acoperit de altcineva.
    Cei din middle management visează la poziţiile superioare, dar acestea apar rar şi sunt puţine. Creşterile salariale sunt mai reduse, la fel şi bonusurile, pentru că ei sunt în prima linie. Când nu se fac targeturile de vânzări, cei din middle management plătesc primii.
    Chiar şi când se fac, bonusurile sunt limitate.
    Un middle manager dintr-o bancă îmi spunea că are target de vânzări de credite de 1 milion de lei pe lună, persoane fizice, dar face şi 7 milioane. Totuşi, bonusul este limitat la maximum un salariu.
    Când se fac restructurări, cei din middle management sunt primii vizaţi, pentru că se pot face comasări de departamente, pot fi eliberate poziţii cu salarii mai mari. Dacă îi dai afară pe cei din entry level nu rezolvi mare lucru.
    În aceste condiţii, presiunea pe ei este tot mai mare, iar mulţi se gândesc că poate mai bine este să se facă antreprenori, pentru că poate găsesc un business care să le aducă un venit lunar de cel puţin 2.000 de euro pe lună, fără prea mare bătaie de cap.
    În viaţa reală nu este chiar aşa, dar dorinţa de a scăpa din chingile acestei poziţii este mult mai mare.
    Businessul din România nu a apucat să-şi consolideze clasa de mijloc şi de middle management pentru că a venit criza, iar mulţi au fost loviţi în plin prin faptul că li s-au redus salariile sau au plătit preţul împrumuturilor la bancă.
    Când aveai 1.500 de euro pe lună, o maşină, un apartament pe credit, era ceva normal.
    Mulţi au devenit furioşi pentru că această criză le-a tăiat veniturile şi nici nu au mai fost bonusuri, astfel că au devenit extrem de încrâncenaţi.
    Indiferent cum sunt timpurile economice, mai bune sau mai rele, cei din middle management vor plăti preţul cel mai mare. 

  • Ministrul Finanţelor confirmă că va fi introdusă o nouă taxă auto

    „E o prezentare a unei propuneri de la Ministerul de Finanţe care să vină undeva în întâmpinarea Ministerului Mediului pe această zonă şi astfel încât românii să nu aibă o presiune fiscală pe această zonă, pe partea de maşini, poluare şi aşa mai departe. Eu zic că o să iasă o propunere frumoasă”, a precizat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, într-o emisiune la Antena 3.

    Oficialul MFP a adăugat că îi va prezenta propunerea de modificare a noii taxe auto ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, pentru „a propune cea mai bună variantă, astfel încât românii să nu fie afectaţi”. „Sunt câteva variante foarte bune”, a adăugat Teodorovici.

    Ministrul Finanţelor a menţionat că în alegerea variantei se ţine cont de ceea ce obligă modelul european. „La o adică, noi, până una alta, suntem membri ai familiei europene. Dacă legea a permis şi oamenii au adus aceste maşini în România, noi nu ne putem pune peste ei. (…) Până la final de an, eu zic că acest lucru se reglează”, a adăugat Teodorovici.

    La începutul lunii septembrie, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat, că o nouă taxă auto va intra în vigoare de la 1 ianuarie – 31 martie 2019, urmând să fie nu doar o taxă pe norma de poluare, ci se vor lua în calcul şi capacitatea cilindrică, dar şi alte componente ale maşinilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Deficitul de cont curent a depăşit la şapte luni 4,8 mld. euro. Creşte presiunea pe curs

    Datele la şapte luni oferă sub­­stan­ţă pentru a evalua un de­ficit de cont curent, la final de an, de 4% din PIB, o situaţie de­loc comodă, având în ve­dere că o economie poate suporta un de­ficit de cont curent de 3% din PIB, dar ar putea avea probleme dacă acesta este depăşit.

    Contul curent este încă în echilibru, graţie excedentului comerţului internaţional cu serviciile. Creşterea deficitului de cont curent înseamnă cerere suplimentară de valută pe piaţă. Deficitul comercial a fost, la şapte luni, de 7,1 miliarde de euro, cu peste un miliard de euro peste deficitul la şapte luni înregistrat în 2017 (plus 16%). Excedentul exportului de servicii a fost, în schimb, de 4,3 miliarde de euro, mai mic cu peste 200 mil. euro decât cel înregistrat în primele şapte luni din 2017 (minus 5,5%).

    Astfel, deficitul contului curent s-a adâncit. În iulie, exporturile de bunuri au ajuns, din nou, sub importuri, deşi, la şase luni, ex­porturile crescuseră mai bine decât impor­turile. Astfel, ideea că exportul net de bunuri ar putea să ajute la creşterea economică în 2018 rămâne o iluzie. „Statisticile confirmă tendinţele de intensificare a deficitului de cont curent şi de creştere a datoriei externe totale. De asemenea, datele indică maturitatea ciclului investiţional, evoluţie influenţată şi de provocările din sfera echilibrelor macroe­conomice”, a comentat Adrian Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport al instituţiei de credit.

     Cititi mai multe www.mediafax.ro

  • Creşterea profitului din industrie al Chinei decelerează pentru a treia lună consecutivă

    Reducerea consumului, creşterea ratelor de creditare, costurile de finanţare ridicate şi intensificarea tensiunilor comerciale chinezo-americane sunt de aşteptat să pună presiune în continuare pe câştigurile China Inc în următoarele luni. Profiturile industriale în luna iulie au crescut cu 16,2% faţă de anul precedent la 515,12 miliarde de yuani sau 74,94 miliarde de dolari, decelerând de la avansul de 20% în iunie, au arătat luni datele Biroului Naţional de Statistică (BNS) din China, scrie agenţia de ştiri Reuters.

    Creşterea profitului a încetinit în luna iulie, pe măsură ce creşterea preţurilor din industrie s-a temperat, a subliniat He Ping, un oficial al Biroului Naţional de Statistică, într-o declaraţie care însoţeşte datele.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro