BusinessMagazin

Tag: poluare

  • Scandalul pe tema poluării în Bucureşti. Firea îi cere demisia lui Alexe: Induce panică în rândul populaţiei

    Primarul general, Gabriela Firea, îi cere demisia ministrului Mediului, Costel Alexe, catalogându-l drept „incompetent”, după ce a „indus panică în rândul populaţiei”, prin afirmaţiile recente legate de poluarea din Capitală, în care recomanda cetăţenilor să poarte măşti de protecţie.
    „Mnistrul PNL al mediului minte! Pe cine vrea să sperie şi să alunge din marile oraşe ale ţării?

    Pe cetăţeni, pe oficialii străini, pe turişti, pe incestitori? Penelistul specializat în tocat banii europeni în firme de apartament pentru protejarea a trei şerpi vrea să determine relocarea tuturor afacerilor în Budapesta sau la Sofia?

    Vrea să rămână cetăţenii români fără locuri de muncă? Statul – şi incompetentul Domn Câţu -, fără taxele şi impozitele încasate de la multinaţionale? În serviciul cui este ministrul PNL al mediului când minte că în Bucureşti oamenii trebuie să poarte masca de protecţie şi că se respiră otravă!?”, scrie Gabriela Firea, joi, pe pagina sa de Facebook.

    Primarul general continuă şi îi cere demisia lui Alexe pentru „acest atentat la siguranţă cetăţenilor”.
    „În marile aglomerări urbane din ţară există poluare, sunt anumite ore şi zile în care se depăşesc valorile admise – e o realitate pentru care avem toţi o răspundere, şi guvernul, şi autorităţile locale. Dar a exagera abuziv, a induce panică în populaţie, şi a introduce acest subiect în bătălia politică este foarte grav, nu doar imoral”, a adăugat sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scandalul pe tema poluării în Bucureşti. Firea îi cere demisia lui Alexe: Induce panică în rândul populaţiei

    Primarul general, Gabriela Firea, îi cere demisia ministrului Mediului, Costel Alexe, catalogându-l drept „incompetent”, după ce a „indus panică în rândul populaţiei”, prin afirmaţiile recente legate de poluarea din Capitală, în care recomanda cetăţenilor să poarte măşti de protecţie.
    „Mnistrul PNL al mediului minte! Pe cine vrea să sperie şi să alunge din marile oraşe ale ţării?

    Pe cetăţeni, pe oficialii străini, pe turişti, pe incestitori? Penelistul specializat în tocat banii europeni în firme de apartament pentru protejarea a trei şerpi vrea să determine relocarea tuturor afacerilor în Budapesta sau la Sofia?

    Vrea să rămână cetăţenii români fără locuri de muncă? Statul – şi incompetentul Domn Câţu -, fără taxele şi impozitele încasate de la multinaţionale? În serviciul cui este ministrul PNL al mediului când minte că în Bucureşti oamenii trebuie să poarte masca de protecţie şi că se respiră otravă!?”, scrie Gabriela Firea, joi, pe pagina sa de Facebook.

    Primarul general continuă şi îi cere demisia lui Alexe pentru „acest atentat la siguranţă cetăţenilor”.
    „În marile aglomerări urbane din ţară există poluare, sunt anumite ore şi zile în care se depăşesc valorile admise – e o realitate pentru care avem toţi o răspundere, şi guvernul, şi autorităţile locale. Dar a exagera abuziv, a induce panică în populaţie, şi a introduce acest subiect în bătălia politică este foarte grav, nu doar imoral”, a adăugat sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt soluţiile politicienilor pentru combaterea poluării din Bucureşti

    Transportul public, lipsa spaţiilor verzi şi slaba administrare a gropilor de gunoi sunt problemele indicate de politicieni care contribuie la poluarea Capitalei. Aceştia propun modalităţi inovative de monitorizare a calităţii aerului şi planuri integrate de acţiune împotriva acestui fenomen.

    “Combaterea poluării ar trebui să înceapă cu o monitorizare eficientă. Un punct important este investiţia în nişte metode moderne şi inovative de monitorizare a calităţii aerului ca să ştim exact cum stăm şi cum să combatem. Apoi nişte soluţii plastice. Problema este complexă pentru că este influenţată de mai mulţi factori. Mă voi referi acum la trafic. O problemă este că nu avem o şosea de centură pusă la punct şi este oraşul este prea tranzitat”, a declarat pentru MEDIAFAX Alexandru Gâdiuţă, membru al Comisiei pentru Mediu şi Ecologie din cadrul Consiliului General al capitalei.

    Alexandru Gâdiuţă a mai afirmat că nu crede că Vinieta Oxigen îi va determina pe bucureşteni să renunţe la maşinile personale şi a subliniat că transportul în comun nu este pus la punct .

    “Totodată, transportul public nu este pus la punct şi nu este prioritizat şi mă refer la lipsa benzilor speciale pentru autobuze. De asemenea ar trebui facut mai atractiv programul autobuzelor, cu un afişaj interactiv şi util (…) În ceea ce priveşte Vinieta Oxigen este posibil să aibă nişte efete pozitive dar nu cred că-i va determina neapărat pe bucureşteni să renunţe la maşini ci mai degrabă va colecta nişte bani la bugetul local. Ce este problematic in legătură cu ea este că insittiutile statului sunt exceptate de la plata statului ceeea ce mi se pare o ipocrizie. În momentul acesta sunt foarte multe incertitudini”, a mai adăugat Gâdiuţă.

    În privinţa gropilor de gunoi, acesta a precizat că problema nu este neapărat existenţa acestora, cât “proasta” lor administrare.

    “O problemă cu aceste gropi nu este atât existenţa lor cât proasta administrare a acestora. În cazul acestor gropi există instalaţii prin care se captează gazul de producţie. Există anumite izolaţii ale gropilor ca să nu se scurgă acele deşeuri. Deci problema majoră la noi este că aparatura din gropile de gunoi nu funcţionează la parametrii normali”, a conchis Gâdiuţă.

    Senatorul USR Mihai Goţiu consideră că trebuie monitorizată calitatea aerului şi a semnalat problema lipsei mijloacelor alternative de deplasare în Bucureşti, precum pistele de bicicletă, pistele pietonale şi transportul public.

    “Deocamdata sunt cunoscute două resurse de poluare, mai exact traficul rutier şi depozitele de gunoi din jurul capitalei. Noi de asta am solicitat şi la învestirea Guvernului şi la rectificarea bugetară staţii mobile de monitorizare a calităţii aerului pentru a da un diagnostic corect asupra surselor de poluare. Pentru rezolvarea problemei legate de trafic sunt mai multe soluţii. Însemana dezvoltarea transportului urban cu toate aspectele, transportul în comun, construirea de piste de biciclete şi pietonale pentru facilitarea deplasării alternative. Sunt problemele legate de centura Bucurestiului şi a lipsei parcărilor de la intrările din Bucureşti, care ar facilita sistemul «park and ride»”, a precizat senatorul USR Mihai Goţiu pentru MEDIAFAX.

    Senatorul USR a mai punctat că Vinieta Oxigen nu va reduce poluarea din cauza lipsei facilităţilor de deplasare alternativă.

    “Există problema lipsei sau dispariţiei spaţiilor verzi pentru a reduce din poluare direct şi aici vorbim şi de parcuri şi de păduri urbane, un proiect despre care se vorbeşte din ce în ce mai mult în Europa. Apoi, în ultimă instanţă taxa de centru, dar nu discriminatorie. La ora actuală fără celelalte măsuri Vinieta Oxigen nu va reduce poluarea pentru că dacă oamenii nu se pot deplasa cu transportul în comun sau cu bicicleta, atunci vor merge cu maşina si vor plăti taxa”

    În privinţa gropilor de gunoi, acesta a subliniat faptul că nu sunt administrate cum trebuie şi că problema porneşte de la nivelul gospodăriilor, unde deşeurile nu sunt sortate selectiv.

    “E o problemă legată de modul în care se manageriază gropile de gunoi. Doamna Firea încă mai vorbeşte de incineratoare. Este cea mai proastă soluţie. Porblema începe de la casele cetăţenilro, de la sortare şi modul în care se gestionează deşeurile. Eu tot timpul aduc în discuţie că schimbare asta în modul de rezolvare a problemei deşeurilor trebuie să pornească de la primul nivel cu măsuri de urbanism, colectare selectivă în apartament”, a adăugat Goţiu.

    Candidatul independent susţinut de USR la Primăria Bucureşti Nicuşor Dan a semnalat o serie de probleme administrative care au dus la agravarea poluării în Bucureşti, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă.

    “Gabriela Firea a eşuat în a implementa nişte măsuri pentru combaterea poluării aerului şi am să le detaliez, măsuri speciale antipraf, strategii sectoriale pe deşeuri, centură verde şi aşa mai departe. O să încep cu măsurile pe care primăria le avea propuse şi chiar finanţate pentru măsurarea calităţii aerului, ştiind că agenţia pentru Protecţia Mediului nu face aceste măsurători precise. Primăria avea încă din 2016, când Gabriela Firea a venit la Primărie un proiect care se numea Sistemul Operativ Informaţional pentru Măsurarea Calităţii Aerului. Acest proiect era finanţat cu 7 milioane de lei pe bugetul din 2016, nu s-a făcut nimic. A fost finanţat iar cu 7 milioane de lei, un an mai târziu, în 2017, şi iar nu s-a făcut nimic”, a precizat Nicuşor Dan.

    Nicuşor Dan a mai afirmat că Primăria Capitalei are în dotare un dispozitiv mobil de măsurare a calităţii aerului pe care nu îl foloseşte şi pentru care se plăteşte o mentenanţă 100.000 de lei pe an.

    “În ceea ce priveşte măsurile de combatere a poluării aerului, în bugetul din 2016 şi de asemenea în bugetul din 2018 au fost prevăzute cam cinci milioane de lei pentru Registrul Spaţiilor Verzi. Nu s-a făcut nimic. Ăsta este un punct foarte important pentru că multe dintre spaţiile verzi în special cele care au fost construite între blocuri în perioada comunistă au un regim juridic incert şi până când ele vor fi incluse în Registru şi ulterior incluse în planul urbanistic general se pot da autorizaţii de construire pe ele”, a mai precizat Dan.

    Totodată, candidatul susţinut PLUS la Primăria Capitalei Vlad Voiculescu, punctează importanţa construirii şi protejării spaţiilor verzi, precum şi importanţa arborilor în reţinerea prafului din Bucureşti.

    “Limitarea traficului, respectiv a poluării cauzate de trafic, plantarea de arbori, fiecare arbore la maturitate absoarbe 50 de kilograme de praf într-un an. Tot ceea ce face din Bucureşti un oraş mai verde ne ajută să respirăm un aer mai bun. Vorbim de asemenea de măsurare, trebuie să vedem de unde vine poluarea pe timpul nopţii. Ce observăm este că după orele 20 şi sâmbăta şi duminica poluarea este de asemenea la un nivel îngrijorător. Ei bine asta nu e neapărat de la trafic. Trebuie să vedem de unde este. Este de la gropi de gunoi? este de la diferite elemente de industrie? Asta trebuie să vede, în funcţie de asta evident aceste surse de poluare trebuie limitate”, a afirmat Vlad Voiculescu, luni, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Voiculescu mai precizează că Bucureştiul ar trebui să alcătuiască un plan integrat pentru calitatea aerului care să conţină măsuri concrete şi aplicabile.

    “Există un plan integrat pentru calitatea aerului care trebuie să conţină măsuri concrete aplicabile. Dacă vă uitaţi în planul integrat pentru calitatea aerului a Primăriei Bucureşti veţi vedea că acolo sunt fie măsuri care nu au nimic măsurabil. După care, trebuie să ştii cine poate să aplice măsurile respective. Spaţii verzi în Bucureşti, suntem undeva la 8,5 metri pătraţi pe cap de locuitor iar recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este de 25 de metri pătraţi”, mai afirma acesta.

    Consilierul general USR, Octavian Berceanu, a spus, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că măsurătorile parametrilor calităţii aerului respirat din Sydney şi Bucureşti au valori comparabile.

    Octavian Berceanu îşi bazează afirmaţiile pe datele furnizate de mai multe reţele independente de măsurare a calităţii aerului. Datele analizate de el sunt publicate în timp real pe mai multe site-uri naţionale şi internaţionale. El a observat că suspensiile de particule PM10 / PM2.5 din Sydney şi Bucureşti sunt similare. Poluarea cu PM10 este de 161 ug/m3, în Capitală, iar în oraşul comparat ajunge la 169 ug/m3.

  • Firea vs. Alexe, dispută pe tema poluării: Mutaţi-vă din Bucureşti, dacă nu vă place în Bucureşti!

    Ministrul Mediului Costel Alexe şi Gabriela Firea au avut, marţi seară, un schimb de replici cu privire la poluarea din Capitală, cel dintâi reproşându-i că Primăria nu a luat măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. „Mutaţi-vă din Bucureşti, dacă nu vă place în Bucureşti”, îi răspunde Firea.

    „Sunt revoltat. Ministerul poartă o corespondenţă şi i-am pus în vedere Primăriei Capitalei de fiecare dată că trebuie să se preocupe să identifice soluţii pentru că Bucureştiul astăzi produce un milion de tone de deşeuri pe an din cele 6 pe care le produce România”, a declarat ministrul Mediului, Costel Alexe, la Antena3.

    În replică, primarul general Gabriela Firea a spus că Primăria Capitalei a luat măsuri pentru imbunătăţirea calităţii aerului, iar faptul că Bucureştiul este pe locul 4 în privinţa poluării şi nu pe primul înseamnă că proiectele derulate au dat roade.

    „Faptul că avem din ce în ce mai multe maşini proprietate personală de aproape unică folosinţă e un fapt îngrijorător. De aceea, facem campanii ca cetăţenii să folosească transportul public în comun. Foarte multe autobuze merg goale pentru că avem obişnuinţa de a circula cu autoturismul personal”, a spus Firea la acelaşi post de televiziune.

    Firea a mai spus că Guvernul PNL îi menţionează numele în discuţii privind poluarea doar pentru a exista un ţap ispăşitor.
    „S-au făcut lucruri şi se vor face. Este foarte bine că e preocupat (ministrul Mediului, n.r.). Partea proastă este că ai tăi colegi nu au făcut în Consiliul General pentru a îmbunătăţi calitatea mediului şi dumnealui vine şi ne dă lecţii. Nu mi-a pronunţat numele, dar toţi ştiu cine e primar general”, mai spune Firea.

    La rândul lui, Costel Alexe spune că bucureştenii respiră în fiecare zi aer poluat deoarece municipalitatea nu ia măsuri în acest sens.
    Firea i-a răspuns: „E foarte rău că un ministru nu ştie ce se întâmplă în Bucureşti. (…) Mutaţi-vă din Bucureşti, dacă nu vă place în Bucureşti!”.
    Alexe: „Noi să ne mutăm din Bucureşti, doamnă? Dumneavoastră ar trebui să aveţi o administraţie performantă”.
     

  • Expunerea la aerul poluat creşte riscul de depresie şi sinucidere. Concluziile alarmante ale cercetătorilor

    În timp ce efectele poluării asupra organismului sunt binecunoscute, o analiză a mai multor studii recente sugerează că acest fenomen afectează şi sănătatea mintală.

    Profesorul Isobel Braithwaite, de la University College din Londra, Marea Britanie, şi colegii săi au analizat 25 de studii publicate până în 2017, cercetând asocierea dintre poluare şi sănătatea mintală.

    Aceştia au descoperit că persoanele care locuiesc într-o zonă în care nivelul de poluare este de două ori mai mare decât limita maximă impusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) – PM 2.5 – prezintă cu 10% mai multe riscuri de a dezvolta depresie comparativ cu cei din regiunile unde nu sunt depăşite aceste măsurători.

    Recomandările OMS spun că nivelul de particule în suspensie (un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid) PM 2,5 nu ar trebui să depăşească, în medie, 10 micrograme pe metru cub de aer pe parcursul unui an. În Londra, de exemplu, media este de 13,3 micrograme, iar în New Delhi, de 133.

    În ceea ce priveşte suicidul, o asociere a fost descoperită în cazul expunerii pe termen scurt – trei zile – la un nivel de poluare uşor mai mare, PM 10. La fiecare creştere a acestui tip de nivel de poluare cu 10 micrograme pe metru cub, riscul de suicid se măreşte cu 2%.

    Braithwaite spune că aceste concluzii sunt importante pentru punerea la punct a unor politici mai eficiente în ceea ce priveşte poluarea aerului.

    Aceasta a mai spus că studiile privind o posibilă legătură între poluarea aerului şi sănătatea mintală sunt cu decenii în urma celor care analizează asocierea dintre acelaşi fenomen şi starea de sănătate fizică, însă, în aproximativ zece ani, specialiştii ar putea obţine un tablou mai clar privind acest subiect.

    Ioannis Bakolis, profesor la King’s College din Londra, a comentat concluziile acestei analize, explicând că este interesant faptul că asocierea dintre expunerea la aer poluat şi depresie a fost constatată peste tot în lume, în cadrul unor studii realizate după diverse metode.

    Nu se cunoaşte mecanismul exact care stă în spatele acestei asocieri, dar există numeroase dovezi că micile particule pot intra în sânge şi ajunge ulterior la creier. Aerul poluat provoacă şi inflamaţie în organism, ce poate duce la instalarea depresiei, afectând, totodată hormonii stresului.

    Totuşi, rămâne de studiat cum influenţează aceste asocieri alţi factori, precum nivelul ridicat de zgomot sau zonele cu spaţii verzi generoase.

    Echipa lui Braithwaite nu a găsit o asociere între expunerea la aer poluat şi psihoză sau tulburare bipolară, ci numai privind anxietatea.

  • Limitele de poluare au fost depăşite în Bucureşti în 2019. Monitorizarea aerului are mari probleme

    Cifrele oficiale comunicate prin sistemul de Monitorizare a Calităţii Aerului arată că limitele nivelului de poluare din Capitală au fost depăşite pentru acest an. Mai mult, Greenpeace România arată că sistemul de monitorizare funcţionează cu sincope majore, situaţie recunoscută de autorităţi.

    Două dintre staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Capitală, amplasate în centrul oraşului, B3 şi B6, respectiv de pe bulevardul Mihai Bravu şi de pe Calea Victoriei, funcţionează cu întreruperi. Practic, staţiile trebuie să înregistreze valorile de poluare pentru fiecare zi a anului, însă, în realitate, aşa cum se poate vedea şi dintr-un grafic publicat pe site-ul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, pentru foarte multe zile nu sunt comunicate date.

    Chiar şi aşa, cu zeci de zile lipsă, valorile au fost depăşite pentru acest an, cel puţin în ceea ce priveşte poluarea cu praf (particule în suspensie – PM10)

    „Cele două staţii din centrul oraşului care monitorizează doar poluarea din trafic, B6 şi B3, adică la Cercul Militar şi pe bulevardul Mihai Bravu, sunt cele mai importante, fiind cele mai centrale, mai ales B6, dar au foarte multe întreruperi. Cel puţin la PM10, pulberi în suspensie (praf), şi la dioxid de azot lipsesc date. Pentru praf ai voie la 35 de depăşiri pe an, adică 35 de zile în care se depăşesc valorile limită, respectiv media de peste 50 ug/m3 (50 de micrograme pe metru cub) pe o zi. Ca atare, dacă ai 35 de astfel de zile cu depăşiri se consideră că ai o problemă cu praful. Ei bine, la B3 s-au atins deja 39 de zile şi la B6 sunt 25 de depăşiri, dar au avut peste 50 de zile de întrerupere, şi e curios ce s-a întâmplat în acele zile pentru care nu există date”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.

    Aşadar, chiar şi cu zeci de zile pentru care nu s-au comunicat date, limita anuală pentru 2019 a fost oricum depăşită în centrul oraşului.

    Mai mult, pentru anumite zile din 2019, potrivit datelor publicate prin sistemul de monitorizare – gestionat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – valorile de poluare au fost aproape duble faţă de limita admisă.

    Potrivit lui Alin Tănase, în ceea ce priveşte poluarea cu dioxid de azot, valorile anuale au fost depăşite şi la B3 şi la B6, în anii trecuţi (inclusiv 2018), şi este de părere că şi pentru acest an se vor depăşi normele admise.

    Cum se face monitorizarea în aceste staţii, şi mai ales de ce există întreruperi, explică Gabriel Ciuiu, şef serviciu Monitorizare şi Laboratoare în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti:

    „Avem în toate staţiile de monitorizare din Bucureşti metoda gravimetrică, care presupune că se face aspiraţie automat în filtre, şi se cântăreşte ulterior nivelul de concentraţie în laborator. Asta înseamnă că noi mergem la două săptămâni la fiecare staţie şi ridicăm aceste filtre. Fiind această metodă de analiză, datele gravimetrice de PM10 sunt disponibile pe site la aproximativ trei săptămâni de la recoltare”, explică Ciuiu, pentru MEDIAFAX.

    Reprezentantul de la Protecţia Mediului recunoaşte că staţiile se şi blochează.

    „Mai există perioade în care se blochează magazia, şi atunci această perioadă de două săptămâni este pierdută. Se blochează, este un prelevator automat, unde se pun filtrele, iar la ora 12 noaptea prelevatorul ia un alt filtru şi îl pune la aspirat, şi tot aşa, după 24 de ore, se trece la un alt filtru. Dacă din diverse motive un filtru se blochează în sistem, nu avem ce face”, mai spune Ciuiu, care precizează că, în ciuda faptului că sunt zile „sărite”, datele sunt suficiente pentru o medie anuală.

    Curios este însă şi faptul că staţia de la Cercul Militar, de pe Calea Victoriei, este acoperită de mai mulţi arbuşti, aşa cum se poate vedea şi din imaginile surprinse de reporterii MEDIAFAX.

    „Faptul că staţia de la CCA este acoperită de câţiva copaci este o problemă. Mie îmi este destul de clar că acei copăcei nu au ce căute în faţa staţiei, pentru că blochează fluxul de aer care ar trebui să circule liber şi să ajungă la filtrele de recoltare”, mai spune Alin Tănase.

    Până la scăderea nivelului de poluare din Bucureşti, care nu se poate face decât cu politici drastice din partea Municipalităţii, cetăţenii oraşului sunt expuşi la riscuri mari de îmbolnăvire.

    „Afectarea este în principal pe bolile respiratorii şi pe bolile cardiovasculare, în sensul că la capitolul boli respiratorii se agravează şi creşte riscul agravării, ale astmului bronşic şi ale emfizemului pulmonar. Creşte riscul de infecţii respiratorii, exacerbări ale acestor boli. Poluarea este factorul doi în generarea cancerului pulmonar, după fumat, tabagism, deci poate avea şi influenţa asta. Iar în privinţa bolilor cardiovasculare, în special pentru pacienţii care sunt cu boli coronariene, poate să aducă agravări ale acestora”, a explicat, pentru MEDIAFAX, dr. Florin Mihălţan, medic pneumolog.

    De altfel, avertizări în acest sens sunt publicate şi pe site-ul Reţelei de Monitorizare, unde se specifică faptul că cei care au cel mai mult de suferit din cauza poluării sunt copiii.

    „Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinţă mai mulţi poluanţi. Ei respiră mai repede decât adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil (…). Expunerea pe termen lung la o concentraţie scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură”, se arată pe portalul de monitorizare a calităţii aerului.

    Principalele surse de poluare cu particule în suspensie în oraşe sunt activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei sau centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile maşinilor atât la oprirea acestora, cât şi datorită arderilor incomplete.

  • Ţara unde statul este obligat să dea despăgubiri cetăţeniilor afectati de poluarea masivă a aerului şi a apei. Decizia luată de Curtea Supremă

    Curtea Supremă din India a declarat că cetăţenii vor avea dreptul la despăgubiri dacă statul nu va reuşi să le asigure puritatea aerului şi a apelor, transmite The Guardian.

    Material scris de Ioana Petcu

    Statelor Punjab, Haryana, Delhi and Uttar Pradesh li s-a delegat responsabilitatea de a compensa milioane de vieţi afectate de smogul toxic omniprezent în Delhi. Poluarea a devenit atât de nocivă încât se spune că unele zone ar trebui mai degrabă distruse pentru a feri oamenii de suferinţa prelungită a unor boli precum cancerul.  

    Autorităţile statelor indiene au un termen de şase săptămâni pentru a contesta decizia şi pentru a explica de ce nu sunt ei vinovaţi pentru eşecul luptei împotriva poluării, spune The Guardian.

    Luna aceasta, în Delhi s-a înregistrat una dintre cele mai toxice perioade, poluarea atingând cote alarmante.  Curtea Supremă îşi justifică decizia spunând  că drepturile omului sunt puse în pericol şi că sunt necesare acţiuni radicale.

     

  • Situaţie alarmantă într-unul dintre cele mari oraşe din lume. Oamenii care trăiesc aici au ajuns să plătească dacă vor sa respire aer curat

    Un bar care oferă 15 minute de aer curat clienţilor s-a deschis în New Delhi, cel mai poluat oraş al lumii, potrivit unui articol publicat de Daily Mail.

    Oxy Pure vinde aer curat, cu oxigen în proporţie de 80 şi 90% în schimbul a 300 de rupii (aproximativ 3 lire sterline) pe şedinţă, într-o varietate de arome – inclusiv lemongrass, lavandă, roşii şi eucalipt.

    Barul se află într-un mall din sudul oraşului şi oferă posibilitatea clienţilor de a folosi o mască de oxigen. Oxy Pure pune la dispoziţia clienţilor şi o ofertă specială, în care să dea clienţilor posibilitatea să plătească patru sesiuni de oxigen la preţul de trei.

    Barul a fost deschis în luna mai de Ayavir Kumar, în vârstă de 26 de ani. În cadrul articolului Daily Mail, el spune că serveşte între 30 şi 40 de clienţi pe zi.

    Vinde oxigen îmbuteliat în fiecare zi astfel încât să aibă parte de o gură de aer proaspăt de fiecare dată când sunt în oraş.
    Ideea i-a venit tânărului după ce normele de poluare din India au atins cote alarmante – luna aceasta, şcolile din capitala indiană au fost închise de două pri din cauza faptului că poluarea era atât de ridicată încât populaţia se temea că putea afecta creierul copiilor.
     

  • Care este multinaţionala care a POLUAT lumea cu cel mai mult plastic în 2019

    Coca-Cola a câştigat „titlul” de cel mai mare poluator cu plastic din lume pentru al doilea an la rând, notează NY Post.

    Pentru al doilea an la rând, ONG-ul Break Free From Plastic a numit compania cu sediul în Atlanta drept compania care a poluat cel mai mult lumea cu plastic pe parcursul unui an.

    ONG-ul a realizat un exerciţiu în cadrul căruia 72.541 de voluntari au colectat deşeuri plastice în 51 de ţări în luna septembrie, iar 43% din deşeurile colectate aveau eticheta brandului, potrivit The Guardian.

    Coca-Cola s-a situat pe primul loc, cu 12.000 de produse găsite în 37 de ţări. Pe locurile doi şi trei s-au situat Nestle şi Pepsico.

    În timp ce Coca-Cola a fost sursa principală de poluare cu deşeuri plastice în Africa şi Europa, în SUA Nestle este compania care a poluat cel mai mult – ONG-ul descoperind pahare de Solo Cup şi Starbucks.

    În Europa, Heineken a fost al treilea cel mai mare poluator.

    „Oricând recipientele noastre ajung în oceanele noastre – sau oriunde nu ar trebui să ajungă – noi condamnăm acest lucru. Printr-o serie de parteneriate, noi lucrăm pentru a adresa această problemă critică globală, atât în încercarea de a reduce volumul de deşeuri plastice care ajung în ocean, cât şi prin acţiuni de curăţare”, transmite Coca-Cola.

     

     

     

     

     

  • Olanda reduce limita de viteză pe şosele la 100 km/h pentru a proteja rezervaţiile naturale

    Premierul olandez Mark Rutte a anunţat că a decis să reducă viteza maximă pe şosele din Olanda la 100 km/h, după ce o instanţă a indicat că politicile guvernamentale încalcă reglementările UE privind protejarea rezervaţiilor naturale de poluarea cu amoniac şi oxid de azot, informează The Guardian.

    Actuala limită de viteză, de 130 km/h, va fi înlocuită în anul 2020, Olanda devenind astfel a doua ţara europeană, după Cipru, care reduce viteza maximă la 100 km/h, cea mai mică din UE.

    O serie de proiecte majore de infrastructură au fost suspendate de Guvernul olandez în încercarea de a se conforma deciziei instanţei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro.